Prevederea plăţii integrale a numai două creanţe: partea garantată din creanţa creditorului bugetar şi creanţa unui creditor chirografar înscris în plan conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, restul de creanţe salariale, bugetare şi chirografare nefiind cuprinse în programul plăţilor din planul de reorganizare atrage caracterul discriminatoriu şi inechitabil al programului de plată.
Conform art. 101 din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare va fi confirmat dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii cumulative, între care, cea referitoare la faptul că fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul să fie supusă unui tratament corect şi echitabil.
Având în vedere şi ordinea de preferinţă cuprinsă în art. 121 şi art. 123 din Legea nr. 85/2006, dar şi valoarea mică a creanţelor garantate şi salariale, este evident că, în faliment, categoria creanţelor bugetare ar fi obţinut mai mult decât prin planul de reorganizare şi, în consecinţă, prin plan nu se asigură un tratament corect şi echitabil categoriei defavorizate a creanţelor bugetare.
Lipsa tratamentului corect şi echitabil rezultă din însuşi modul cum a fost conceput planul de reorganizare, mai degrabă ca o procedură de „evitare” a plăţii creditorilor şi nu ca una care să conducă, în cea mai mare măsură , la plata creanţelor.
Prin sentinţa nr. 200 din 17 februarie 2014 pronunţate de Tribunalul Gorj-Secţia a II-a civilă în dosarul nr. 7742/95/2013/a1 a fost confirmat planul de reorganizare judiciară propus de debitoarea SCWBCSRL prin administratorul judiciar ASISPRL, în contradictoriu cu creditorii AJFPG, CLTG-JIU, SCMSA, SCPMHSRL, SCDCSRL, AGSA, IFNILISA, V RSA, SCAPCSRL, ILASA.
În considerentele sentinţei, judecătorul sindic a reţinut că în temeiul art. 99 alin 2 din Legea 85/2006, administratorul judiciar a publicat anunţul referitor la propunerea planului în BPI cu indicarea celui care l-a propus şi a datei de 24.01.2014, când se va vota şi că, toţi creditorii înscrişi în tabelul de creanţe au votat planul de reorganizare.
Când sentinţa care confirmă planul de reorganizare intră în vigoare, activitatea debitoarei SCWBCSRL este reorganizată în mod corespunzător, creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate aşa cum este prevăzut în plan.
Debitoarea, potrivit art. 103 din Legea 85/2006 îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat.
Potrivit art. 106, administratorul judiciar va trebui să prezinte trimestrial rapoarte asupra situaţiei financiare a averii debitorului către creditori, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor în vederea consultării rapoartelor trebuind să prezinte si situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, potrivit art.102 alin.4 – cheltuieli care vor fi avizate de creditori.
Referitor la contestaţia formulată aceasta a fost apreciată a fi nefondată întrucât în raport de dispoziţiile art. 100 şi art. 101 din Legea nr. 85/2006, analizând votul pe categorii de creanţe, 4 categorii din cele 5 existente, au votat planul de reorganizare judiciară, astfel încât acesta a fost acceptat.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel creditoare AJFPG în numele şi pentru D GRFPC, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivare s-a arătat că prin planul de reorganizare judiciară, debitoarea nu poate să-şi propună doar achitarea parţială a creanţelor.
Neînscrierea creanţei bugetare de 58.335 lei în programul de plată echivalează cu producerea unui prejudiciu bugetului de stat cu această sumă.
În plan trebuia prevăzută plata tuturor creanţelor, însă acesta are caracter discriminatoriu fiind favorizat numai creditoarea SCDCSRL.
Spiritul legii este de a administra un tratament egal tuturor creditoarelor.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 85/2006.
La 23.05.2014 lichidatorul ASISPRL a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că planul de reorganizare a fost votat de patru dintre cele 5 categorii de creanţe şi că potrivit art. 3 pct. 22 şi art. 137 alin. 2 din Legea 85/2006, prin planul de reorganizare nu trebuie prevăzute a fi plătite obligatoriu toate creanţele.
Pe de altă parte, întreaga parte garantată a creanţei AJFP a fost prevăzută a fi plătită în 30 de zile fiind aplicabile dispoziţiile art. 101 alin. 1 lit. D din Legea nr. 85/2006.
Condiţiile formale de aprobare a planului au fost îndeplinite:
Planul de a fost propus de debitoare prin administrator special, chiar prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei specificând acest lucru, a fost respectat termenul prevăzut de art. 94 alin. 1 din Legea 85/2006 şi planul are conţinutul minim obligatoriu, prevăzut de art. 95 din Legea nr. 85/2006.
Fiind îndeplinite şi condiţiile de fond prevăzute de art. 101, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 105 C.pr.civ.
Analizând cauza prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat apelul fondat pentru următoarele considerente:
Prima critică vizând obligaţia ca în planul de reorganizare să fie prevăzută plata tuturor creanţelor, este nefondată.
Potrivit art. 3 pct. 21 şi art. 95 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 prin plan se poate prevedea o reducere a plăţii unor creanţe, cu respectarea condiţiilor legale, acestea formând categoria creanţelor defavorizate.
Este întemeiată însă critica creditoarei AJFP Gorj privind caracterul discriminatoriu şi inechitabil al programului de plată.
Prin plan, s-a prevăzut plata integrală a numai două creanţe: partea garantată din creanţa AJFP Gorj (6000 lei) şi creanţa creditoarei SCDCSRL, creditor chirografar înscris în plan conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Restul de creanţe salariale, bugetare şi chirografare nu au fost cuprinse în programul plăţilor din planul de reorganizare.
Conform art. 101 din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare va fi confirmat dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii cumulative, între care, cea referitoare la faptul că fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil.
Tratament corect şi echitabil presupune, conform art. 101 alin. 2, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:”a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale; c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului”.
Categoria creanţelor bugetare, respectiv AJFP Gorj a votat împotriva planului de reorganizare al debitoarei SCWBCSRL pe de o parte, iar pe de altă parte a fost înscrisă cu zero în programul de plată al creanţelor, ceea ce reprezintă, mai puţin decât ar primi în cazul falimentului, după cum se va arăta în continuare.
În cuprinsul planului de reorganizare, debitoarea SCWBCSRL a arătat că dispune de o bază materială suficientă ( prevăzând în plan chiar vânzarea unei părţi a acesteia), dar şi că are creanţe de încasat.
În aceste condiţii, având în vedere şi ordinea de preferinţă cuprinsă în art. 121 şi art. 123 din Legea nr. 85/2006, dar şi valoarea mică a creanţelor garantate (6000 lei) şi salariale(5200 lei), este evident că, în faliment, categoria creanţelor bugetare ar fi obţinut mai mult decât prin planul de reorganizare şi, în consecinţă, prin plan nu se asigură un tratament corect şi echitabil categoriei defavorizate a creanţelor bugetare.
Pe de altă parte, lipsa tratamentului corect şi echitabil rezultă din însuşi modul cum a fost conceput planul de reorganizare, mai degrabă ca o procedură de „evitare” a plăţii creditorilor şi nu ca una care să conducă, în cea mai mare măsură , la plata creanţelor.
Este de observat astfel, că, deşi procedura insolvenţei a fost deschisă la cererea debitoarei, aceasta a conceput desfăşurarea planului de reorganizare numai pe o durată de 30 de zile, ceea ce naşte prezumţia intenţiei de fraudare a creditorilor prin intermediul procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006.
Din acest punct de vedere este întemeiată şi critica privind nerespectarea condiţiilor legale de tratament a creditorilor, conform spiritului legii.
Astfel, conform art. 2 din Legea nr. 85/2006 „Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă.”.
Acest scop nu poate fi atins prin planul de reorganizare propus, cât timp prevede plata sumei de 24.279 ,26 lei din totalul de 337.367,14 lei cât este înscris în tabelul definitiv al creanţelor.
Mai mult, conform art. 101 alin.1 lit. E şi a dispoziţiilor art. 95 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, planul trebuie să cuprindă măsuri concordante cu ordinea publică, ceea ce, în cazul de faţă, în care se prevede plata a mai puţin de 10 % din valoarea totală a creanţelor şi este propus a se desfăşura pe o durată de numai 30 de zile, este evident că nu se întâmplă.
Faţă de considerentele expuse, Curtea a apreciat că hotărârea instanţei de fond este nelegală, planul de reorganizare propus neîndeplinind condiţiile prevăzute de art. 101 din Legea 85/2006.
În consecinţă, în temeiul art. 480 N.C.P.C., Curtea a admis apelul, formulat de creditoarea AJFPG în numele şi pentru DGRFPCRAIOVA, a schimbat sentinţa în sensul că a infirmat planul de reorganizare propus de debitoarea SCWBCSRL. Cauza a fost restituită judecătorul sindic pentru continuarea procedurii.
Conform art. 101 din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare va fi confirmat dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii cumulative, între care, cea referitoare la faptul că fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul să fie supusă unui tratament corect şi echitabil.
Având în vedere şi ordinea de preferinţă cuprinsă în art. 121 şi art. 123 din Legea nr. 85/2006, dar şi valoarea mică a creanţelor garantate şi salariale, este evident că, în faliment, categoria creanţelor bugetare ar fi obţinut mai mult decât prin planul de reorganizare şi, în consecinţă, prin plan nu se asigură un tratament corect şi echitabil categoriei defavorizate a creanţelor bugetare.
Lipsa tratamentului corect şi echitabil rezultă din însuşi modul cum a fost conceput planul de reorganizare, mai degrabă ca o procedură de „evitare” a plăţii creditorilor şi nu ca una care să conducă, în cea mai mare măsură , la plata creanţelor.
Prin sentinţa nr. 200 din 17 februarie 2014 pronunţate de Tribunalul Gorj-Secţia a II-a civilă în dosarul nr. 7742/95/2013/a1 a fost confirmat planul de reorganizare judiciară propus de debitoarea SCWBCSRL prin administratorul judiciar ASISPRL, în contradictoriu cu creditorii AJFPG, CLTG-JIU, SCMSA, SCPMHSRL, SCDCSRL, AGSA, IFNILISA, V RSA, SCAPCSRL, ILASA.
În considerentele sentinţei, judecătorul sindic a reţinut că în temeiul art. 99 alin 2 din Legea 85/2006, administratorul judiciar a publicat anunţul referitor la propunerea planului în BPI cu indicarea celui care l-a propus şi a datei de 24.01.2014, când se va vota şi că, toţi creditorii înscrişi în tabelul de creanţe au votat planul de reorganizare.
Când sentinţa care confirmă planul de reorganizare intră în vigoare, activitatea debitoarei SCWBCSRL este reorganizată în mod corespunzător, creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate aşa cum este prevăzut în plan.
Debitoarea, potrivit art. 103 din Legea 85/2006 îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat.
Potrivit art. 106, administratorul judiciar va trebui să prezinte trimestrial rapoarte asupra situaţiei financiare a averii debitorului către creditori, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor în vederea consultării rapoartelor trebuind să prezinte si situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, potrivit art.102 alin.4 – cheltuieli care vor fi avizate de creditori.
Referitor la contestaţia formulată aceasta a fost apreciată a fi nefondată întrucât în raport de dispoziţiile art. 100 şi art. 101 din Legea nr. 85/2006, analizând votul pe categorii de creanţe, 4 categorii din cele 5 existente, au votat planul de reorganizare judiciară, astfel încât acesta a fost acceptat.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel creditoare AJFPG în numele şi pentru D GRFPC, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivare s-a arătat că prin planul de reorganizare judiciară, debitoarea nu poate să-şi propună doar achitarea parţială a creanţelor.
Neînscrierea creanţei bugetare de 58.335 lei în programul de plată echivalează cu producerea unui prejudiciu bugetului de stat cu această sumă.
În plan trebuia prevăzută plata tuturor creanţelor, însă acesta are caracter discriminatoriu fiind favorizat numai creditoarea SCDCSRL.
Spiritul legii este de a administra un tratament egal tuturor creditoarelor.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 85/2006.
La 23.05.2014 lichidatorul ASISPRL a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că planul de reorganizare a fost votat de patru dintre cele 5 categorii de creanţe şi că potrivit art. 3 pct. 22 şi art. 137 alin. 2 din Legea 85/2006, prin planul de reorganizare nu trebuie prevăzute a fi plătite obligatoriu toate creanţele.
Pe de altă parte, întreaga parte garantată a creanţei AJFP a fost prevăzută a fi plătită în 30 de zile fiind aplicabile dispoziţiile art. 101 alin. 1 lit. D din Legea nr. 85/2006.
Condiţiile formale de aprobare a planului au fost îndeplinite:
Planul de a fost propus de debitoare prin administrator special, chiar prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei specificând acest lucru, a fost respectat termenul prevăzut de art. 94 alin. 1 din Legea 85/2006 şi planul are conţinutul minim obligatoriu, prevăzut de art. 95 din Legea nr. 85/2006.
Fiind îndeplinite şi condiţiile de fond prevăzute de art. 101, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 105 C.pr.civ.
Analizând cauza prin prisma criticilor formulate, Curtea a apreciat apelul fondat pentru următoarele considerente:
Prima critică vizând obligaţia ca în planul de reorganizare să fie prevăzută plata tuturor creanţelor, este nefondată.
Potrivit art. 3 pct. 21 şi art. 95 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 prin plan se poate prevedea o reducere a plăţii unor creanţe, cu respectarea condiţiilor legale, acestea formând categoria creanţelor defavorizate.
Este întemeiată însă critica creditoarei AJFP Gorj privind caracterul discriminatoriu şi inechitabil al programului de plată.
Prin plan, s-a prevăzut plata integrală a numai două creanţe: partea garantată din creanţa AJFP Gorj (6000 lei) şi creanţa creditoarei SCDCSRL, creditor chirografar înscris în plan conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Restul de creanţe salariale, bugetare şi chirografare nu au fost cuprinse în programul plăţilor din planul de reorganizare.
Conform art. 101 din Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare va fi confirmat dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii cumulative, între care, cea referitoare la faptul că fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil.
Tratament corect şi echitabil presupune, conform art. 101 alin. 2, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:”a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale; c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului”.
Categoria creanţelor bugetare, respectiv AJFP Gorj a votat împotriva planului de reorganizare al debitoarei SCWBCSRL pe de o parte, iar pe de altă parte a fost înscrisă cu zero în programul de plată al creanţelor, ceea ce reprezintă, mai puţin decât ar primi în cazul falimentului, după cum se va arăta în continuare.
În cuprinsul planului de reorganizare, debitoarea SCWBCSRL a arătat că dispune de o bază materială suficientă ( prevăzând în plan chiar vânzarea unei părţi a acesteia), dar şi că are creanţe de încasat.
În aceste condiţii, având în vedere şi ordinea de preferinţă cuprinsă în art. 121 şi art. 123 din Legea nr. 85/2006, dar şi valoarea mică a creanţelor garantate (6000 lei) şi salariale(5200 lei), este evident că, în faliment, categoria creanţelor bugetare ar fi obţinut mai mult decât prin planul de reorganizare şi, în consecinţă, prin plan nu se asigură un tratament corect şi echitabil categoriei defavorizate a creanţelor bugetare.
Pe de altă parte, lipsa tratamentului corect şi echitabil rezultă din însuşi modul cum a fost conceput planul de reorganizare, mai degrabă ca o procedură de „evitare” a plăţii creditorilor şi nu ca una care să conducă, în cea mai mare măsură , la plata creanţelor.
Este de observat astfel, că, deşi procedura insolvenţei a fost deschisă la cererea debitoarei, aceasta a conceput desfăşurarea planului de reorganizare numai pe o durată de 30 de zile, ceea ce naşte prezumţia intenţiei de fraudare a creditorilor prin intermediul procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006.
Din acest punct de vedere este întemeiată şi critica privind nerespectarea condiţiilor legale de tratament a creditorilor, conform spiritului legii.
Astfel, conform art. 2 din Legea nr. 85/2006 „Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă.”.
Acest scop nu poate fi atins prin planul de reorganizare propus, cât timp prevede plata sumei de 24.279 ,26 lei din totalul de 337.367,14 lei cât este înscris în tabelul definitiv al creanţelor.
Mai mult, conform art. 101 alin.1 lit. E şi a dispoziţiilor art. 95 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, planul trebuie să cuprindă măsuri concordante cu ordinea publică, ceea ce, în cazul de faţă, în care se prevede plata a mai puţin de 10 % din valoarea totală a creanţelor şi este propus a se desfăşura pe o durată de numai 30 de zile, este evident că nu se întâmplă.
Faţă de considerentele expuse, Curtea a apreciat că hotărârea instanţei de fond este nelegală, planul de reorganizare propus neîndeplinind condiţiile prevăzute de art. 101 din Legea 85/2006.
În consecinţă, în temeiul art. 480 N.C.P.C., Curtea a admis apelul, formulat de creditoarea AJFPG în numele şi pentru DGRFPCRAIOVA, a schimbat sentinţa în sensul că a infirmat planul de reorganizare propus de debitoarea SCWBCSRL. Cauza a fost restituită judecătorul sindic pentru continuarea procedurii.