Refuz de acordare drepturi


Dosar nr. 1451/89/2014
R O M Â N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECŢIA CIVILĂ
Şedinţa publică de la 11 Noiembrie 2014
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE
Grefier
SENTINŢA CIVILĂ NR. 965/CA

Pe rol pronunţarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta PM A, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială,  având ca obiect refuz acordare drepturi.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 09.05.2014 pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. 1451/89/2014, reclamanta P M A a chemat în judecată pe parata Agenţia Judeţeană pentru Plaţi si Inspecţie Sociala Vaslui solicitând anularea Deciziei nr. 1392287713973 emisa de parata in data de 13.02 2014 prin care a fost respinsa cererea sa de acordare a indemnizaţiei de inserţie pentru minorul P D A  cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în baza dispoziţiilor OUG nr. 111/2010 a depus la Primăria Bârlad cerere pentru acordarea indemnizaţiei de inserţie pentru minorul P D A , instituţie care nu a data curs acestei cereri, că a solicitat la Tribunalul Vaslui repunerea in termenul de solicitare a acestui indemnizaţii stimulent de inserţie si obligarea acesteia sa înainteze documentaţia către instituţia abilitata sa soluţioneze cererea, respectiv Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Vaslui, acţiune sa fiind  admisa de Tribunalul Vaslui prin sentinţa civila nr.2149/CA din 18 noiembrie 2013, sentinţa rămasa definitivă si irevocabila. De asemenea, reclamanta mai arată că, în baza sentinţei sus amintite, dosarul întocmit a fost înaintat către parata care, prin decizia atacata, a respins cererea sa, că împotriva deciziei a formulat contestaţie către organul emitent, contestaţie ce a fost respinsa, motiv pentru care a fost obligata sa formuleze prezenta acţiune, că soluţia paratei este nelegala si vădit netemeinica, interpretarea data de parata art. 7 din OUG 111/2010 fiind  incorecta în sensul că termenul la care se face referire se calculează pe zile întregi si se considera împlinit in ziua următoare zilei in care se împlineşte, respectiv se calculează pe zile libere, condiţii in care data de 20 iunie 2012 este înăuntrul termenului prevăzut de legiuitor. Totodată, reclamanta mai arată că a încheiat actul adiţional prin care angajatorul a dispus reluarea activităţii in data de 18.06.2012, aceasta data urmând a fi avuta in vedere la calcularea termenului considerat a fi depăşit de pârâtă, iar legiuitorul, prin dispoziţia cuprinsa in art.7 din OUG nr. 111/2010 nu menţionează decăderea din dreptul de a beneficia de aceasta indemnizaţie in cazul împlinirii termenului de 1 an.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile OUG nr. 111/2010.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei ).
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată. În motivare, pârâta a arătat că, în data de 04.08.2011, reclamanta, prin cererea de acordare a indemnizaţiei de creştere copilului/ stimulentului de inserţie si a alocaţiei de stat pentru copii înregistrata la numărul 12839 din 04.08.2011, a  solicitat acordarea indemnizaţiei de creştere copilului pana la vârsta de un an pentru copilul P D A, solicitare ce a fost aprobata prin Decizia nr. 1312889320940 din 09.08.2011, că, la data de 20.06.2012, in baza art. 16 alin. 1 din OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizaţia lunara pentru creşterea copiilor, încetează plata indemnizaţiei creştere copil către reclamantă pentru copilul P D A, conform Deciziei nr. 1339610437066 din 13.06.2012, copilul împlinind  varsta de un an la data de 19.06.2012. De asemenea, pârâta mai arată că, în data de 12.02.2014, reclamanta a solicitat  acordarea stimulentului de inserţie pentru copiş, că, în baza documentaţiei depuse la dosarul, in speţa, actul adiţional nr.175 din 18.06.2012 la contractual individual de munca cu nr.22/23.08.2010, rezulta ca reclamanta reia activitatea începând cu data de 20.06.2012 la Asociaţia Myosotis România, că, pentru a beneficia de stimulentul de inserţie, solicitantul trebuie să fi obţinut venituri supuse impozitului înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, respectiv înaintea datei de 19.06.2012, acesta fiind şi  motivul respingerii cererii acordării stimulentului de inserţie, respectiv  reluarea activităţii în data de 20.06.2012, după împlinirea de către copil a vârstei de un an.
În dovedire, pârâta a depus la dosar înscrisuri.
Din oficiu, instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. 2322/89/2012.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin decizia nr. 1392287713973/13.02.2014 a fost respinsă cererea reclamantei de acordare a stimulentului de inserţie opţiunea I pentru copilul P D A întrucât nu şi-a reluat activitatea înaintea împlinirii copilului a vârstei de 1 an. La data de 18.06.2012, reclamanta a încheiat cu Asociaţia Myosotis România un act adiţional ( nr. 175) la contractul individual de muncă nr. 22/23.08.2010 prin care s-a stabilit ca, începând cu data de 20.06.2012, să fie reluate raporturile de muncă a reclamantei în baza contractului individual de muncă menţionat, încetând, totodată, suspendarea contractului. Conform deciziei nr. 1339610437066/13.06.2012, s-a decis încetarea plăţii drepturilor acordate reclamantei pentru copilul P D A, respectiv a indemnizaţiei de creştere copil, începând cu data de 20.06.2012, întrucât copilul are peste 1 an.
Conform prevederilor art. 7 alin. 1 şi alin. 2 lit. a) din OUG nr. 111/2010, persoanele care în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului prevăzute la art. 3 au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 1 ISR, iar stimulentul de inserţie prevăzut la alin. (1) se acordă pentru persoanele care beneficiază de concediul pentru creşterea copilului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) ( respectiv concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an), dacă acestea obţin venituri supuse impozitului înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile prevăzute de art. 7 din OUG nr. 111/2010, pentru a beneficia de stimulentul de inserţie, reclamanta trebuia să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii şi anume: să beneficieze de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, să obţină venituri supuse impozitului prevăzute la art. 3 şi să obţină astfel de venituri înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an.
Prin aplicarea condiţiilor mai sus menţionate la situaţia reclamantei, instanţa reţine că, la data la care reclamanta a formulat cererea de acordare a stimulentului de inserţie, respectiv 18.06.2012, conform celor reţinute în cuprinsul sentinţei civile nr. 2149/18.11.2013 a Tribunalului Vaslui ( fila 31 verso dosar nr. 2322/89/2012), aceasta se afla în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv pentru copilul P D A, născut la data de 19.06.2011, însă nu obţinea venituri supuse impozitului înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an. Astfel, deşi actul adiţional la contractul individual de muncă a reclamantei a fost încheiat la data de 18.06.2012, acesta prevede în mod expres că reluarea activităţii generatoare de venituri are loc din data de 20.06.2012, dată la care copilul P D A avea deja împlinită vârsta de 1 an, şi anume din data de 19.06.2012; nu poate fi primită argumentaţia reclamantei conform căreia termenul de 1 an se calculează pe zile libere şi nu se ia în considerare ziua în care se împlineşte în condiţiile în care, în speţă, este vorba de un termen statornicit pe ani şi pe cale de consecinţă, se calculează conform prevederilor art. 101 alin. 3 vechiul C.proc.civ. ( în vigoare la data cererii de acordare stimulent de inserţie), în lipsa unor prevederi speciale, prevederi care stabilesc că termenele statornicite pe ani se sfârşesc în ziua anului corespunzător zilei de plecare. Pe cale de consecinţă, termenul de 1 an nu poate fi considerat împlinit decât în data de 19.06.2012, când minorul are vârsta de 1 an.
În ceea ce priveşte veniturile supuse impozitului, instanţa reţine că OUG nr. 111/2010 le defineşte în cuprinsul art. 3 ca fiind veniturile din salarii, din activităţi independente şi din activităţi agricole prevăzute la art. 2 alin. (1) şi  definite la art. 46, art. 55 alin. (1) şi (2) şi art. 71 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Reclamanta invocă în prezenta cauză realizarea unor venituri din salarii, venituri ce conform prevederilor art. 55 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 571/2003, sunt toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi veniturile asimilate salariilor prevăzute la alin. 2 lit. a) – k). Însă, la data la care aceasta a solicitat acordarea stimulentului de inserţie, aceasta nu realiza venituri supuse impozitului, acestea urmând a fi realizate începând cu data de 20.06.2012, când minorul împlinise deja vârsta de 1 an şi, prin urmare, nu poate beneficia de stimulentul de inserţie.
Nu poate fi primit argumentul reclamantei conform căreia, anterior împlinirii de către copil a vârstei de 1 an, primea indemnizaţie pentru creşterea copilului întrucât aceasta nu reprezintă un venit supus impozitului; astfel, conform prevederilor art. 20 alin. 2 din OUG nr. 111/2010, asupra drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă ( printre care şi dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului – art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 111/2010 -) nu se datorează impozit (…).
Faţă de toate argumentele expuse anterior, instanţa urmează să reţină că reclamanta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de stimulent de inserţie, respectiv nu a realizat venituri supuse impozitului anterior împlinirii vârstei de 1 an de către copil , decizia emisă de către pârâta fiind una legală şi corectă.
Pe cale de consecinţă, instanţa urmează să respingă cererea reclamantei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanta P M A, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială,  ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Vaslui.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11.11.2014.