servitute – lipsa acces drum public; cea mai scurta cale de acces, actiune in revendicare


Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
La data de 27.04.2012 a fost înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. ……., cererea formulata de reclamantii PA, DN si PC in contradictoriu cu paratii PRIMARIA CAPITALEI PRIN PRIMARUL GENERAL, P M, H M R, D L şi D T, prin care au solicitat acordarea servitutii de trecere in suprafata totala de 64 mp (4m/ 16m) asupra proprietatilor acestora aflate in ….. nr. 5, respectiv nr.3, urmand sa se hotarasca cotele de teren asupra carora poate fi instituită servitutea pentru fiecare din cele doua proprietăţi care au acces la drumul principal, permiterea de a executa lucrari de amenajare a servitutii de trecere, respectiv îngradirea si pietruirea acesteia si desfiintarea constructiilor aflate pe calea drumului de servitute.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat că sunt proprietarii unui teren in suprafata de 572 mp aflat in …….. nr.5,  iar terenul din fata proprietatii, in suprafata de 204 mp cu acces la Str…….. este proprietatea Primariei Municipiului Bucuresti, fiind ocupat abuziv de 15 ani de catre D T. Au mai invederat reclamantii ca terenul din stanga proprietatii de la nr.3 este proprietatea paratilor PM, H M si DL, mostenitorii defunctului P C, acesta din urma declarand in scris in anul 1969 ca este de acord  sa instituie o servitute de trecere asupra terenului sau pe o suprafata de 56 mp, insa nu si-a tinut promisiunea decat pana in anul 1997. Paratul D T a desfiintat in urma cu cca 10 luni drumul de acces, punand gard si poarta si construind pe terenul reclamantilor mai multe magazii, astfel incat le este îngrădit accesul la proprietate.
In  drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.755 si urm.Cod civil.
La data de 12.10.2012, reclamantii PA , DN si P C au depus cerere modificatoare în contradictoriu cu paratii PRIMARIA CAPITALEI PRIN PRIMARUL GENERAL, D E, D T şi D G, prin care au solicitat acordarea servitutii de trecere in suprafata totala de 68 mp (4m/17m) asupra proprietatilor acestora aflate in ………, nr. 5, respectiv nr.3, urmand sa se hotarasca cotele de teren asupra carora poate fi instituită servitutea pentru fiecare din cele doua proprietăţi care au acces la drumul principal, permiterea de a executa lucrari de amenajare a servitutii de trecere, respectiv ingradirea si pietruirea acesteia si desfiintarea constructiilor aflate pe calea drumului de servitute, revendicarea imobiliară a terenului în suprafaţă de 65 mp din …… nr. 5, ocupat de pârâtii D T şi DG, precum si obligarea pârâtilor să desfiinţeze constructiile realizate pe terenul proprietatea reclamantilor sau desfiinţarea acestor constructii de către reclamanti, pe cheltuiala pârâtilor.
In completare, reclamantii au precizat că sunt proprietarii unui teren in suprafata de 572 mp aflat in …….. nr.5, iar terenul din fata proprietatii, in suprafata totală de 204 mp cu acces la Str…….. este în parte proprietatea Primariei Municipiului Bucuresti (124,76 mp), iar 99,24 mp sunt in proprietatea pârâtilor D T şi D G. In urma cu cca 2 ani, pârâtii au ocupat terenul proprietatea reclamantilor, au desfiinţat însemnele de hotar si au construit mai multe magazii, ocupând aprox. o suprafaţă de 65 mp.
In drept, au invocat art. 563 si urm. Cod civil.
Pârâta D E a formulat întâmpinare (fila 87-91), prin care a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibilă, deoarece terenul reclamantilor are acces la calea publică, iar in subsidiar, respingerea actiunii, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
In apărare, pârâta a arătat că reclamantii nu au trecut niciodată pe terenul lui P C, autorul vânzătorilor săi, pentru a ajunge la calea publică- str. ……, ci au folosit drept căi de acces: spre str. …… pe latura de vest, spre str. ……….., pe terenul situat in partea de nord, in prezent M L, spre str. ……, pe terenul situat in partea de est a proprietăţii, pe calea indicată de reclamanti.
Pârâţii D T şi D G au formulat întâmpinare (fila 94-98), prin care au solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
In apărare, pârâţii au mentionat că reclamantii sunt proprietari doar pe 200 mp, si nu si pentru cei 372 mp, pentru acest teren primind despăgubiri. Au arătat că pentru terenul aferent constructiei au incheiat contract de închiriere cu Municipiul Bucureşti. In prezent, reclamantii au mai multe căi de acces la drumul public, iar situaţia actuală a fondurilor se datorează culpei autorilor reclamantilor care si-au dezmembrat proprietatea fără a-şi asigura servitutea de trecere. In ce priveste revendicarea, au invocat exceptia lipsei calităţii procesuale active.
Prin încheierea de şedinţă din 7.12.2012, instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a încuviinţat, la cererea părtilor, probe.
Pârâţii Ş B şi Ş R  au formulat întâmpinare la data de 10.06.2014, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
In cauza a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul, proba testimonială, fiind audiaţi martorii E F, T G, PLD (filele 275-278), precum si proba cu expertiza specialitatea topografie, raportul intocmit de expertul judiciar Bughiu Emil Dănuţ fiind depus la filele 257-272, Vol. I si filele 171-205, Vol. II.
Analizând materialul probator administrate, instanţa reţine următoarele:
Reclamanţii PA, D N si P C sunt proprietarii imobilului – teren în suprafata de 572 mp situat în ……. nr. 5, conform certificatului de moştenitor nr. it de B.N.P…….a actului de vânzare nr. …… şi a certificatului de moştenitor nr. …… emis de Notariatul de Stat Sector 1 Bucureşti (filele 51-56).
Aceste înscrisuri se coroborează cu Răspunsul nr. …… emis de D.I.T.L. Sector 1 (filele 61-62), din care rezultă că în baza certificatului de moştenitor nr. ….. de pe urma defunctei B M (zisă P), numita PA a dobândit cota de ½ si P N cota de ½ din imobilul situat în ……. nr. 5, compus din teren în suprafaţă de 372 mp si constructia din paianta, ce se afla pe el. In perioada 1966-1975 a figurat numita PM, ulterior modificat pe numele P N si A, pentru imobilul din ……. nr. 5, compus din constructie şi teren in suprafaţă de 372 mp. In prezent, figurează P C în coproprietate cu P A, D N cu teren in suprafaţă de 572 mp situat în ………. nr. 5.
Prin senţinţa civilă nr. …….. pronunţată de Judecătoria Sector 1 in dosar nr. ………., a fost admisă cererea formulată de reclamantii P C, P A, D N în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL BUCUREŞTI PRIN PRIMARUL GENERAL, fiind constatat dreptul de proprietate al reclamantilor asupra terenului in suprafata de 200 mp situat in ………..nr. 5,  motivat de faptul că reclamanţii au stăpânit şi stăpânesc în fapt un teren în suprafaţă de 572 mp, situat în str. ……….
Referitor la susţinerile pârâtilor D T şi D G, respectiv că suprafata de teren de 372 mp deţinută de reclamanti a fost expropriată, instanţa constată că prin Decretul nr. 404 din 11.12.1986, a fost expropriată doar constructia situată pe terenul din ………nr. 5, (filele 100-104), în acest sens fiind si răspunsul reclamantului P C la interogatoriu, intrebarea nr. 1, precizând că a primit despăgubiri doar pentru constructie, nu si pentru teren. De asemenea, prin Dispozitia nr. ……… Primarul General al Capitalei a autorizat eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului ce le-a fost atribuit în proprietate numitei P A pentru suprafata de 372 mp. In acest sens, este si Adresa nr. ……. emisă de Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Patrimoniu, precizând că P A este înscrisă cu suprafata de 372 mp situată în ……….. nr. 5, (fila 146, Vol. II).
Terenul din stanga proprietatii de la …… nr. 3, în suprafaţă de 1.133 mp este proprietatea paratei D E, conform contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……. de BNP (filele 30-33)
Parata D E a vândut imobilul teren numiţilor Ş B şi Ş R, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …….. de notar public ….. (filele 208-213, Vol. II), fiind aşadar transmisă calitatea pasivă de la pârâta D E către aceştia.
Terenul din faţa proprietatii – de la nr. 5,  în suprafaţă de 205,20 mp este proprietatea paratului MUNICIPIUL BUCUREŞTI, aşa cum rezultă din relatiile comunicate la fila 206, V. I., din care pentru suprafata de teren de 99,24 mp situată sub construcţie a fost încheiat contract de vânzare-cumpărare, astfel încât diferenta de 104,76 mp apartine pârâtului Municipiul Bucureşti, dar folosită de pârâtii D, conform constatărilor expertului judiciar.
Conform contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. ….., pârâtii D T şi D G au dobândit dreptul de proprietate asupra locuinţei situată în ……nr. 5, compusă din 2 camere, antreu+bucătărie, verandă, wc, magazie zid – 27,30 mp în suprafaţă utilă de 82,70 mp incl. Magazie, reprezentând o cată indiviză de 100% din imobil si 99,24 mp de teren situat sub construcţie.
Aşadar, terenul din fata proprietatii, în suprafata totală de 205,20 mp cu acces la Str………este în parte proprietatea Primariei Municipiului Bucuresti (104,76 mp), precum si a pârâtilor DT şi D G (99,24 mp).
Conform art. 616 C.civ., pentru stabilirea pe cale judiciară a dreptului legal de servitute de trecere, este necesar ca fondul dominat să fie un loc înfundat, respectiv să nu aibă nici o ieşire la calea publică, sau dacă o astfel de ieşire există, aceasta să fie insuficientă pentru exploatarea locului înfundat. 
În cauză, imobilul – teren în suprafata de 572 mp, proprietatea reclamanţilor situat în …….. nr. 5, nu are acces la drum public, fiind situat la vestul pârâtilor D, astfel cum s-a mentionat în cuprinsul raportului de expertiză specialitatea topografie întocmit de expertul judiciar Bughiu Emil Dănuţ.
Pentru exploatarea corespunzătoare a imobilului reclamanţilor, având în vedere că imobilul proprietatea reclamanţilor nu dispune de ieşire spre calea publică, astfel cum a rezultat din probele administrate (expertiza si proba testimonială), instanţa va dispune constituirea în favoarea reclamanţilor a unei servituţi de trecere asupra imobilului situat în Bucureşti, ……… nr. 5, sector 1, în Varianta 1 de acces propusă de expertul judiciar Bughiu Emil-Dănuţ şi marcată corespunzător prin Anexa 2 – Plan de situaţie la raportul de expertiză tehnică topografică, deoarece aceasta este cea mai scurtă cale de acces.
Din probele administrate în dosar, instanţa constată că nu se impune agrearea celorlalte variante de acces propuse de expert, deoarece nu se are în vedere neapărat prejudicierea fondurilor, ci calea de trecere cea mai facilă si care asigură cât mai rapid accesul la drumul public al proprietarului locului înfundat.
Având in vedere conţinutul cererii modificatoare si constatările expertului tehnic judiciar – pe traseul căii de acces sunt construite de către pârâtii D, 2 magazii din lemn, instanţa va obliga pârâţii D T şi D G să desfiinţeze construcţiile aflate pe calea drumului de servitute.
Totodată, pentru exercitarea dreptului, instanţa va dispune executarea de către reclamanţi a lucrărilor de amenajare a servituţii de trecere, prin pietruire, iar, în caz de neîndeplinire a obligaţiei impusă pârâţilor, pe cheltuiala pârâţilor, şi prin desfiinţarea construcţiilor aflate pe calea drumului de servitute.
Referitor la actiunea în revendicare, instanţa reţine că actiunea în revendicare este acea actiune în justitie prin care reclamantul, care pretinde ca este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea paratului, care exercita posesia asupra acestuia, sa îi recunoască dreptul de proprietate si sa îi restituie bunul.
Calitatea procesuală activă este una din condiţiile cerute de lege pentru exercitarea acţiunii civile în justiţie, ce presupune existenţa unei identităţi între persoana care are calitatea de parte în raportul juridic dedus judecăţii şi cea care a formulat acţiunea civilă.
Prin actiunea în revendicare, o persoana cere sa i se recunoasca in justitie dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedata. Este o actiune petitorie formulată de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Având în vedere cele expuse de instanţă sub aspectul faptului că reclamanţii P A, D N şi P C sunt proprietarii imobilului – teren în suprafata de 572 mp situat în …….., nr. 5, iar conform raportului de expertiză, reclamantii au un minus de 40 mp, iar pârâtii D un surplus de 70,5 mp, instanţa va respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată de pârâtii D.
Faptul că prin compararea actelor de proprietate cu întinderea în fapt a terenurilor stăpânite de părţi, expertul a stabilit că pârâtul a ocupat suprafaţa de 40 mp din proprietatea reclamantilor, astfel această suprafaţă este stăpânită fără drept de familia D T si D G, instanta va obliga pârâţii D T si D G să lase reclamanţilor, în deplină proprietate şi liniştită posesie, terenul în suprafaţă de 40 m.p. situat în …… nr. 5, astfel cum este identificat în Anexa 2 – Plan de situaţie la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul Bughiu Emil-Dănuţ.
Ca urmare a admiterii cererii de revendicare, în baza art. 480 şi a efectelor acestei acţiuni reale (restituirea terenului liber de sarcinile cu care a fost grevat prin voinţa posesorului neproprietar), instanţa va obliga pârâţii D Tsi D G să desfiinţeze construcţiile realizate pe terenul proprietatea reclamanţilor în suprafaţă totală de 572 m.p., situat în ….. nr. 5, în caz contrar, autorizează reclamanţii să desfiinţeze construcţiile, pe cheltuiala pârâţilor.
Având în vedere dispoziţiile art. 274 Cpc care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa constată culpa procesuală a pârâţilor D T si D G, în temeiul căreia va admite capătul de cerere privitor la cheltuieli de judecată şi va obliga pârâţii D T si D G la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.606,75 lei reprezentând taxe judiciare, respectiv timbrul judiciar în valoare de 5,3 lei, taxa de timbru de 27 lei, taxa de timbru de 1.800 lei (fila 84) şi taxa de timbru de 1.774,45 lei (fila 233, V. II), cheltuieli efectuate de reclamanţi în legătură cu procesul de faţă, cheltuieli în raport de care instanţa constată caracterul real, necesar şi rezonabil. De asemenea, va compensa cheltuielile de judecată constând în onorariul de expert, suportat în dosar de către reclamanti, de către pârâtii D, de către pârâta D E si ulterior, de către pârâtii Ş, deoarece proba cu expertiza tehnică a fost o proba utilă, necesară pentru lămurirea dreptului de proprietate invocat în dosar de fiecare parte litigantă.
Totodată, faţă de solutia ce se va pronunţa, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea pârâţilor D T si D G de acordare a cheltuielilor de judecată, deoarece reclamanţii nu au culpă procesuală, luând act că pârâta Primăria Capitalei prin Primarul General nu a solicitat cheltuieli de judecată.
De asemenea, instanţa va lua act că pârâţii Ş B şi Ş R şi-au rezervat dreptul de a solicita onorariul avocaţial pe cale separată.