Art. 247
(1)În caz de renunţare la însuşi dreptul pretins, instanţa dă o hotărâre prin care va respinge cererea în fond şi va hotărî asupra cheltuielilor.
(2)Renunţarea la drept se poate face şi fără învoirea celeilalte părţi, atât în prima instanţă, cât şi în apel.
(3)Renunţarea se poate face în şedinţă sau prin înscris autentic.
(4)Hotărârea se dă fără drept de apel.
(5)Când renunţarea este făcută în instanţa de apel, hotărârea primei instanţe va fi anulată în totul sau în parte, în măsura renunţării.
