Procuror pensionar – actualizarea drepturilor de în funcţie de sporul specific de 30 % , respectiv 40% recunoscut completelor specializate în infracţiunile de corupţie.
Petentul D.V. a chemat în judecată intimata Casa Jud. de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii, pentru a fi obligate să-i plătească diferenţele de de serviciu cuvenite şi neacordate pe perioada 1.12.2003 – 01.04.2006, in cuantum de 36.103 RON
În motivarea cererii petentul a arătat că a fost pensionat pentru limită de vârstă, din funcţia de procuror şef secţie.
Ca potrivit L. 303/2004, pensia magistraţilor se actualizează in raport de nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor in activitate.
Ca in anul 2005 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a constatat existenta unei discriminări directe privind acordarea sporului de 30%, respectiv 40% anumitor categorii de salariaţi.
Ca magistraţii in funcţie au solicitat plata diferenţelor salariale, drepturi obţinute prin sentinţa irevocabila.
Ca pensia de serviciu a fost actualizata in baza unor indemnizatii brute mai mici, acestea trebuind majorate cu procentele respective.
Prin precizare la acţiune, contestatorul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 45495RON.
S-a depus la dosar decizia de pensionare şi copia sentinţei civile nr.1210/11.04.2006 a Tribunalului Gorj, adrese emise de CNPAS.
Intimata CNPAS, prin întâmpinare a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivând că stabilirea , actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii în baza adeverinţelor emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, instituţie la care reclamantul şi-a desfăşurat activitatea.
Intimata CJP Gorj a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a solicitat respingerea acţiunii întrucât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj trebuia să comunice veniturile cuvenite petentului în vederea recalculării pensiei de serviciu si ca, competenta de emitere a deciziei de pensionare aparţine caselor judeţene de pensii.
Casa Judeţeana de Pensii Gorj a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, menţionând ca actualizarea s-a făcut in baza adeverinţelor emise de către Parchet, pe baza lor emiţându-se decizii care nu au fost contestate.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert Merişescu Ion din cadrul Biroului de expertiză contabilă de pe lângă Tribunalul Gorj, rezultă că în urma verificărilor efectuate , diferenţele dintre pensia primită şi cea cuvenită pentru perioadele prevăzute în cuprinsul acţiunii – decembrie 2003 – aprilie 2006, prin luarea în calcul a sporurilor de 30% şi respectiv de 40%, este de 45.331 lei sumă.
La termenul din data de 13.03.2007, petentul a declarat că renunţă la capătul de cerere privind actualizarea prejudiciului cu indicele de inflaţie ( fila 82).
Prin sentinţa nr.494/13.03.2007, pronunţată în dosarul nr.3055/95/2006 s-au respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de intimatele Casa Judeţeană de Pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.
S-a admis în parte acţiunea formulată de pet. D.V. Victor, Jud.Gorj, împotriva intimatei Casa Judeţeană de Pensii Gorj , jud.Gorj şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.
S-a dispus obligarea intimatei la plata către petent a sumei de 38.496 lei, sumă netă.
S-a luat act de renunţare la capătul de cerere privind actualizarea sumei în funcţie de indicele de inflaţie.
S-a dispus obligarea intimatele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut :
Având în vedere actele normative la care se referă petentul, rezultă că în perioada menţionată s-a practicat o salarizare diferenţiată şi discriminatorie între aceleaşi categorii de magistraţi –judecători şi procurori.
Această evidenţiată şi prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia nr.111 adoptată de Conferinţa Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi de Consiliul Naţional pentru combaterea discriminării prin hotărârea nr.185 din 22.07.2005 a fost înlăturată prin OUG nr.27 din 29.03.2006.
Reţinând caracterul discriminator al modului de salarizare, instanţele de judecată au promovat acţiunile magistraţilor în activitate şi au acordat acestora sporurile legale de care au fost lipsiţi în limita termenului de prescripţie.
De aceiaşi soluţie, urmează a beneficia şi petentul în calitate de magistrat pensionar, ţinând seama de dispoziţiile art.103 din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească şi de art.85 din Legea 303/28.06.2004 privind statutul magistraţilor, potrivit cărora pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei magistraţilor în activitate.
Cum în cuprinsul veniturilor petentului ce au fost comunicate Casei de Pensii Gorj nu au fost incluse şi sporurile amintite şi cum ele au fost reîntregite în baza de salarizare a magistraţilor în activitate pe temeiul unor hotărâri judecătoreşti, urmează ca pe aceiaşi cale să fie promovată şi acţiunea de faţăCât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de intimata CNPAS şi a fost respinsă , CNPAS fiind instituţia publică autonomă de interes naţional care administrează şi gestionează sistemul public de pensii , preşedintele acesteia fiind ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale iar potrivit prevederilor ar. 85 din Legea 303/2004 ,,partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public de asigurări sociale se suportă din bugetul de stat ,, – plata lor fiind efectuată prin CNPAS şi casele teritoriale de pensii în temeiul Legii 19/2000.
Împotriva sentinţei Tribunalului Gorj au declarat recurs pârâtele CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ si CNPAS, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Casa Judeţeana de Pensii arata ca pensia contestatorului a fost actualizata in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor in activitate comunicate de către Parchetul Gorj, prin mai multe adeverinţe.
Ca urmare a acestor adeverinţe au fost emise decizii de recalculare a pensiei de serviciu, decizii care nu au fost contestate de către reclamant.
Ca Parchetul a avut in vedere la stabilirea venitului brut legislaţia in vigoare la momentul pensionarii.
Ca in raport de art. 169 din L. 19/2000, si art. 31 din H.G. 263/2005, la indemnizaţia lunara se adăuga si sporurile avute la data pensionarii.
Ori, la data pensionarii, petentul nu a beneficiat de majorarea retribuţiei cu un spor de 30-40%.
Ca nici la acest moment la dosarul de pensionare nu exista o astfel de adeverinţa care sa ateste aceste sporuri.
CNPAS a invocat prin motivele de recurs excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, ca stabilirea, actualizarea si plata tuturor pensiilor de serviciu se efectuează de către casele teritoriale de pensii.
Ca răspunderea stabilirii veniturilor revine instituţiei care completează adeverinţa tip.
Ca rolul acesteia este de intermediere intre instituţia la care acesta si-a desfăşurat activitatea si casa teritoriala.
Se invoca, de asemenea, dispoziţiile art.22 alin. 1 si 2 din HG 263/2005.
Ca pe cale de consecinţa si pretenţiile privind cheltuielile de judecata sunt nejustificate.
Prin întâmpinare, intimatul arata ca atât Ministerul Justiţiei cat si Parchetul General au practicat o salarizare discriminatorie a magistraţilor in activitate.
Ca adoptând aceeaşi practica nu au inclus in veniturile brute comunicate Casei de Pensii sporurile in discuţie, ceea ce a justificat introducerea acţiunii de fata.
Ca lipsa unei comunicări a veniturilor prin luarea in calcul a celor doua sporuri este suplinita in cauza de expertiza contabila efectuata in cursul judecaţii.
Ca de sporul de 15% a beneficiat de la data pensionarii si trebuia solicitat instanţei doar obligarea acestuia la plata diferenţelor de pensii rezultate după actualizarea pensiei in funcţie de venitul brut – majorarea indemnizaţiei brute cu sporul de 40% la care se adăuga sporul de mai sus.
Prin completarea la întâmpinare s-a precizat ca Parchetul a eliberat adeverinţa nr. 6184/VI/9/2006, in care a menţionat ca venitul brut pe baza căruia trebuia actualizata pensia a fost de 45.947.100, incluzând si sporul de 15%.
Ca pe baza acestei adrese CJP a emis o noua decizie si a plătit diferenţa.
Ca aceasta situaţie nu a fost cunoscuta expertului, întocmindu-se ulterior o noua recalculare .
Ca recursul formulat de către CNPAS a fost depus la Curtea de Apel si nu la Tribunalul Gorj si ca atare este nul fata de prevederile art.302 C. pr. civ.
Fata de aceasta ultima excepţie, Curtea constata ca înlăuntrul termenului de recurs( 03.05.2007), recursul CNAPAS a fost înregistrat la Tribunalul Gorj, dispunându-se înaintarea acestuia in recurs si ca atare, este îndeplinita condiţia depunerii cererii de recurs la instanţa a cărei hotărâre se ataca, motiv pentru care excepţia se constata a fi neîntemeiata.
Cu privire la recursul declarat de cele doua recurente, in raport cu sentinţa recurata, Curtea retine următoarele:
Perioada pentru care contestatorul a solicitat calcularea si plata diferenţelor de pensie este cuprinsa intre data de 01.12.2003-01.04.2006.
In drept, Curtea va avea in vedere următoarele dispoziţii legale aplicabile in aceasta perioada de timp, in ceea ce priveşte modul de reactualizare al pensiei de serviciu :
Dispoziţiile L. 92/1992, art.103 :
„magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă şi sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării”.
„Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate”.
Legea nr. 303/28.06.2004, care stabileşte condiţiile, modul de calcul şi de actualizare a pensiei de serviciu astfel:
Art. 83(2) „pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate. (3) De dispoziţiile alin. (2) beneficiază şi magistraţii pensionari”.
L. 247/19.07.2005 care modifica L. 303/2004, astfel art. 84 a dobândit următorul conţinut:
– (1) „Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 83 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş prevăzută la art. 83”.
Odată cu edictarea actelor normative mai sus menţionate s-au stabilit si normele metodologice de stabilire, calculare si actualizare a pensiilor de serviciu, astfel:
H.G. 263/31.03.2005, ale cărei norme metodologice prevăd următoarele:
– art. 22(1) „În aplicarea prevederilor art.83 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:
a) Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei vor informa în scris Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori va avea loc o majorare a indemnizaţiilor de încadrare brute lunare ale personalului aflat în activitate.
b) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale va transmite instituţiilor prevăzute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată.
c) Instituţiile menţionate la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 3 şi 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face în raport cu nivelul indemnizaţiei de încadrare brute lunare a magistraţilor în activitate şi al cuantumului sporurilor avute la stabilirea iniţială a pensiei de serviciu.
– art. 23 – La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
– art. 24 – Răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut şi a vechimii în magistratură revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip.
– art. 25(1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplică şi magistraţilor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
HG nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 (care a abrogat HG 263/2005), ale cărei norme metodologice prevăd următoarele:
– art. 18 (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:
a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;
b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 – 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.
– Art. 19 – La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.
– Art. 20 – Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor şi procurorilor revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip.
– Art. 21 – (1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplică şi celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Conţinutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: in veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.
În ceea ce priveşte „sporul anticorupţie”, textele legale care au reglementat acest spor au fost:
Art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie prevăzut la alin. (1) şi (3), precum şi al judecătorilor din compunerea completelor specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infracţiunilor de un spor de 30% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.
Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevăzându-se că procurorii din Parchetul Naţional Anticorupţie şi judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizaţiei de încadrare brută lunară.
Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constând în sporul de 40% la indemnizaţia de încadrare brută lunară şi pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsă şi la toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi la toţi procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără a se face vreo distincţie între categoria de magistraţi care participă la soluţionarea cauzelor privind faptele de corupţie şi magistraţii cu atribuţii specifice îndeplinirii funcţiei de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.
Aşa cum se observa din dispoziţiile legale mai sus menţionate, pensiile de serviciu se actualizau, in funcţie de dispoziţia legala aplicabila in perioada de timp respectiva, in raport cu : „nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate” , „nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate”, respectiv „media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate”.
Odată cu intrarea in vigoare a HG 1275/2005, s-a definit „venitul brut”, in sensul ca acesta include pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
Componentele si modul de calcul al indemnizaţiei de încadrare brute lunare si a sporurilor este cel prevăzut in legislaţia salarizării magistraţilor, raportarea realizându-se la veniturile brute ale unui judecător sau procuror in activitate si in raport de funcţia si nivelul instanţei/parchetului de la data pensionarii.
La emiterea adeverinţelor ce au stat la baza actualizării drepturilor de pensie ale intimatului, emitentul, in speţa Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a avut in vedere funcţia – procuror sef secţie urmărire penala – si nivelul parchetului de la data pensionarii – Parchetul de pe langa Tribunal.
Dat fiind faptul ca, indemnizaţia mărita cu 30%, respectiv 40%, era specifica anumitor funcţii si institutii – procurorii din Parchetul Naţional Anticorupţie şi judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism si ulterior, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie si procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,aceasta nu s-a regăsit in calculul venitului menţionat in adeverinţele eliberate intimatului.
Astfel, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, prin emiterea adeverinţelor ce au stat la baza reactualizării drepturilor de pensie a stabilit baza de calcul potrivit legislaţiei in vigoare la data emiterii lor si cu luarea in calcul a veniturilor de care beneficiau magistraţii in funcţie la data respectiva, având in vedere funcţia si nivelul Parchetului de la data pensionarii.
Recurenta, CJP Gorj, la rândul sau, a emis noi decizii privind pensia de serviciu reactualizata, in raport de venitul prevăzut in adeverinţa, la care a aplicat procentul legal.
Ambele instituţii, au respectat obligaţiile legale, stabilind baza de calcul si calculând drepturile de pensie ale intimatului, in conformitate cu legea salarizării magistraţilor si cu aplicarea întocmai a procedurilor specifice de reglementare a pensiei de serviciu a magistraţilor.
Cu privire la atribuţiile CNPAS in cadrul procedurilor de stabilire a drepturilor de pensie, Curtea retine ca, aşa cum rezulta din normele metodologice mai sus menţionate, acestea vizează: transmiterea listelor cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an; comunicarea adeverinţelor, cuprinzând veniturile, caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
In concluzie, CNPAS nu are atribuţii in ceea ce priveşte stabilirea, calculul sau plata drepturilor de pensie si in consecinţa se constata ca in mod netemeinic instanţa de fond a obligat aceasta intimata la plata diferenţelor respective.
Cu privire la obţinerea de către magistraţii in funcţie a sporurilor de 30%, respectiv 40%, ca urmare a promovării de acţiuni la instanţele de judecata, Curtea retine următoarele:
Prin Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si in aplicarea nediscriminatorie a dispoziţiilor art. 11alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, precum şi a dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, modificată şi aprobată prin Legea nr. 601/2004, a stabilit ca drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraţilor.
In considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele: „Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferenţiere a indemnizaţiilor stabilite pentru magistraţi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenţa unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menţionate şi a propus Ministerului Justiţiei iniţierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenţei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistraţi cu pregătire şi responsabilităţi identice.
Ca urmare a demersului legislativ, iniţiat pe baza constatării acestei discriminări, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de magistraţi şi de personal din sistemul justiţiei, pentru eliminarea inegalităţii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi ale personalului asimilat acestora.
În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanţa de urgenţă menţionată nemaifiind reglementate sporuri şi diferenţieri la indemnizaţiile magistraţilor în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional şi a funcţiei îndeplinite”.
„Rezultă, deci, că distincţia ce se face, ţinându-se seama de apartenenţa magistraţilor la categoria celor implicaţi în soluţionarea cazurilor privind faptele de corupţie sau de criminalitate organizată şi de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhică este lipsită de justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel discriminatorie în sensul art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi al art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenţa unui raport acceptabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat, cu toate particularităţile lui specifice.
De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistraţi, cu profesii implicând pregătire, experienţă şi responsabilităţi identice, în raport cu gradul profesional şi funcţia îndeplinită de fiecare, se impune ca, pentru perioada în care o parte dintre magistraţi nu au beneficiat de sporul specific de 30% şi, respectiv, 40% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, acei magistraţi să aibă dreptul la întregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligaţia autorităţii care nu l-a acordat tuturor magistraţilor fiind întemeiată pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetăţean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeaşi muncă, în condiţii de responsabilitate identică, implică obligaţia firească a autorităţii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistraţi ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispoziţiile ce îl reglementau erau în vigoare”.
In consecinţa, stabilind natura juridică al dreptului magistraţilor de a fi despăgubiţi pentru prejudiciul care le-a fost cauzat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a concluzionat că obligaţia autorităţii care nu a acordat sporul tuturor magistraţilor este întemeiată pe ideea de „răspundere pentru tratament discriminatoriu”.
Urmare a acestei decizii, magistraţii au promovat acţiuni pentru repararea prejudiciului, cauzat prin acte sau fapte discriminatorii, acţiuni întemeiate pe instituţia juridica a răspunderii civile delictuale si care a presupus analiza îndeplinirii condiţiilor generale ale răspunderii (subiectul activ/pasiv, fapta discriminatorie, legătura de cauzalitate si vinovăţia).
Drepturile dobândite de către magistraţi, nu au fost drepturi de natura salariala, ci despăgubiri obţinute pentru repararea prejudiciului ca urmare a savarsirii de fapte discriminatorii.
Nefiind drepturi de natura salariala, care ar fi presupus existenta dreptului in patrimoniul magistratului in activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de sociala.
Astfel, in mod nelegal, instanţa de fond a obligat cele doua intimate la plata unor diferenţe „ de pensie de serviciu cuvenite si neacordate”.
In eventualitatea in care, in ceea ce ii priveşte pe magistraţii pensionari, aceştia ar fi suferit prejudicii ca urmare a unor fapte de discriminare, aceştia ar avea la dispoziţie acţiunea in răspundere civila delictuala, îndreptata împotriva persoanei care a savarsit faptul discriminatoriu.
Ca atare, dreptul recurentului de a fi despăgubit pentru eventualul prejudiciu cauzat prin discriminare are un conţinut şi o natură juridică distincte faţă de dreptul la pensie, care este un drept de asigurări sociale.
In consecinţa, Curtea va constata ca atât recursul CJP Gorj, cat si cel declarat de către CNPAS, sunt întemeiate motiv pentru care va modifica sentinţa in sensul ca va respinge acţiunea.
Admite recursul declarat de intimata CASA JUDEŢEANĂ PENSII GORJ si de către intimata CASA NATIONALA DE PENSII SI ALTE DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE împotriva sentinţei nr. 494/13.03.2007, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2985/CM/2006.
Modifica sentinţa, in sensul ca respinge acţiunea formulată de petentul D.V.
??
??
??
??
1
