Stabilirea şi plata pensiei se face de către casele teritoriale de pensii pe baza actelor prezentate de persoana îndreptăţită, casele teritoriale de pensii neavând competenţa să cenzureze conţinutul acestor acte.
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Decizia civilă nr. 149/05 februarie 2009
Prin acţiunea civilă formulată de reclamantul A.A. împotriva pârâtei C.J.P. Alba s-a solicitat ca prin sentinţa civilă care urmează a se pronunţa de către instanţa de judecată să se dispună valorificarea de către pârâtă a perioadei de activitate desfăşurată în grupa I de muncă, respectiv 5.08.1977 – 1.04.1994, cu obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii de 50 lei/zi.
În motivarea în fapt a acţiunii civile se arată de către reclamant faptul că orice înscriere în carnetul de muncă este perfect valabilă, aceasta conform şi menţiunilor din carnet, dar şi a adeverinţei 507/2007.
Prin întâmpinarea depusă de către pârâtă, se solicită respingerea acţiunii civile ca neîntemeiată, arătându-se faptul că a fost respinsă cererea reclamantului de înscriere la prin decizia 10967/23.06.2008 întrucât nu au fost îndeplinite condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare, stagiul realizat în grupa I de muncă nu permite reducerea vârstei standard de pensionare, iar prin emiterea adeverinţei nu au fost respectate dispoziţiile exprese ale actelor normative incidente.
Prin sentinţa civilă nr.1113/2008 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr.2445/107/2008, s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul A.A. împotriva pârâtei C.J.P. Alba şi a fost obligată pârâta să procedeze la emiterea şi comunicarea deciziei de pentru limită de vârstă, cu stabilirea şi plata pensiei lunare cuvenită reclamantului, începând cu data de 14.02.2008.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâta este obligată să valorifice adeverinţa 507/2/19.09.2007 şi astfel şi procedeze la atribuirea în favoarea reclamantului inclusiv a stagiului aferent grupei I de muncă, cu reducerea corespondentă a vârstei standard de pensionare.
S-au avut astfel în vedere dispoziţiile art.167, 83 alin.4 lit.a, tabelul 4 din Legea 19/2000 şi anexa 3 la aceasta şi s-a mai reţinut că pârâta nu poate cenzura scriptele doveditoare care reprezintă un înscris valabil atâta timp cât nu este desfiinţat.
În drept s-au mai reţinut dispoziţiile art.41, 76, 164 şi următoarele din Legea 19/2000 şi prevederile cap.I şi II lit.B, pct.1-7 din Ordinul M.M.S.S. 340/2001.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Alba, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi rejudecând cauza pe fond să se respingă acţiunea reclamantului.
În expunerea de motive arată că adeverinţa în discuţie nu a putut fi valorificată întrucât a fost eliberată doar pentru ca petentul să acţioneze în instanţă pentru a obţine încadrarea în grupa superioară de muncă.
La data depunerii dosarului de pensie se susţine că nu a fost dovedită grupa I de muncă, însă în prezent adeverinţa eliberată a fost înscrisă în carnetul de muncă în baza unui act normativ abrogat încă din 2001.
Susţine că nejustificat i s-a eliberat adeverinţa în discuţie, întrucât prevederile Ordinului 50/1990 nu îi sunt aplicabile reclamantului.
În drept se invocă art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului promovat în cauză.
Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât şi din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea a apreciat recursul de faţă ca parţial fondat, iar potrivit art.312 Cod procedură civilă l-a admis în limita şi pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Prin decizia civilă nr.10967/23.06.2008 emisă de pârâta C.J.P. Alba, s-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă formulată de reclamantul A.A.
Potrivit art.28 din Legea 19/2000, stabilirea şi plata pensiei se face pe baza actelor pe care partea este obligată să le prezinte, inclusiv carnetul de muncă, în original şi în copie.
Potrivit menţiunilor făcute la fila 10 din carnetul de muncă, poziţia 82, menţiuni care au la bază adeverinţa nr.507/2/19.09.2007 emisă de S.C. U. S.A. în faliment prin S.C. S. S.R.L. în perioada 5.08.1977 – 1.04.1994 activitatea desfăşurată de reclamant ca electrician se înscrie în anexa 7 a contractului colectiv de muncă, capitolul Turnătorie, cu trimitere la Ordinul 50/1990, anexa I pct.25.
Faţă de această situaţie de fapt, confirmată de actele oficiale de la dosarul cauzei, Curtea apreciază că este inadmisibil a fi contestată legalitatea încadrării reclamantului în grupa I de muncă, astfel că sub acest aspect hotărârea instanţei de fond este la adăpost de criticile formulate.
Reclamantul intimat a dobândit dreptul de a i se lua în considerare perioada cât a lucrat în grupa I de muncă, prin plata contribuţiilor pentru pensie, conform legislaţiei în vigoare, iar contribuţia la sistemul de asigurări sociale dă naştere potrivit practicii C.E.D.O., unui drept de proprietate la o fracţiune din patrimoniul astfel constituit, aşa încât modul de soluţionare a cererii de pensionare constituie, în acest context, o încălcare a prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 al C.E.D.O.
Ceea ce însă excede cadrului legal şi cererii introductive de instanţă cât şi principiului disponibilităţii părţilor este menţiunea instanţei în sensul de a obliga pârâta la emiterea unui anumit tip de decizie de pensie ca urmare a valorificării perioadei în discuţie şi plata unei pensii cu o dată determinată.
Aceste atribute însă aparţin exclusiv C.J.P. Alba care ca urmare a valorificării adeverinţei 507/2/19.09.2007 analizează dacă reclamantul poate fi beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă, cât şi data de la care aceasta i se cuvine, emiţând în acest sens o nouă decizie ce ulterior, dacă este în neconcordanţă cu cererea reclamantului, poate fi atacată de acesta în termenul legal în instanţă.
Abia la acel moment, instanţa va putea face aprecieri asupra întrunirii sau nu a condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă în privinţa reclamantului, cât şi a datei de la care i se cuvine.
Faţă de aceste aspecte, Curtea a admis recursul de faţă, a modificat hotărârea atacată în sensul obligării pârâtei la emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii cu luarea în considerare a adeverinţei în discuţie. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
