Ajutorul de deces acordat salariaţilor ANIF Salarizare


Ajutorul de deces acordat salariaţilor ANIF

Prin cererea înregistrată la data de 19.12.2011 pe rolul Tribunalului Dolj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul D.V. a chemat în judecată pârâta Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciara RA Sucursala Dunăre – Olt, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata ajutorului de deces cuvenit pentru decesul mamei sale, ajutor egal cu 3 salarii medii pe regie conform art. 59 lit. b din CCM 2009-2010, sumă actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a susţinut că este salariatul pârâtei iar la data de 13.01.2011 a depus la registratură cererea nr. 141 prin care a solicitat acordarea ajutorului de deces în urma decesului mamei sale la data de 08.01.2011, ajutor prevăzut de art. 59 lit. b din CCM.

A mai susţinut reclamantul că pârâta ANIF RA Sucursala Dunăre – Olt nu a dat curs cererii sale nici până în prezent, deşi au trecut 11 luni de la decesul mamei sale.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 59 lit. b din CCM valabil pe anii 2009-2010.

În scop probator, reclamantul a ataşat la cerere în copie următoarele înscrisuri : cererea nr. 141/13.01.2011, certificat de deces, certificat de naştere, carte de identitate, extras din CCM.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, în temeiul art. 15 alin.1 lit.a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, forma actualizată.

Reclamantul a solicitat judecarea în lipsă în temeiul art.242 C.p.c.

La data de 02.02.2012 a formulat întâmpinare Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare prin Filiala Dolj prin care a menţionat că, în temeiul OUG nr. 82/1011, ANIF RA Sucursala Dunăre – Olt s-a desfiinţat şi s-a înfiinţat ANIF Filiala Dolj care, conform art. 15 al. 1 din OUG nr. 82/2011, se substituie în toate litigiile în care ANIF RA Suc. Dunăre – Olt este parte.

Astfel, s-a solicitat introducerea în cauză a ANIF prin Filiala Dolj.

De asemenea, s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât în speţă nu este vorba de un refuz, un tratament discriminatoriu sau o încălcare cu rea credinţă a prevederilor CCM, ci de faptul că nu au existat şi nu există nici în prezent fonduri suficiente, iar plata acestor ajutoare se face în ordinea cronologică a producerii evenimentelor şi a înregistrării cererilor.

A mai susţinut pârâta prin întâmpinare că cererea reclamantului prin care a solicitat acordarea ajutorului de deces a fost aprobată şi înregistrată în evidenţele contabile ale Sucursalei Dunăre – Olt, însă plata nu s-a efectuat întrucât nu au existat fonduri, iar nu cu rea credinţă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115-119 din Codul de Procedură Civilă.

În scop probator pârâta a ataşat la întâmpinare în copie decizia nr. 6/09.01.2012, iar la data de 15.03.2012 a mai depus la dosar extras din CCM, extras din Protocolul de predare primire încheiat între Administraţie şi Agenţie în temeiul art. 3 al. 1 din OUG nr. 82/2011 şi OUG nr. 82/2011.

Prin sentinţa nr. 1222/19.03.2012 instanţa a admis cererea, a obligat pârâta să plătească reclamantului ajutorul de deces ca urmare a decesului mamei, ajutor egal cu trei salarii medii, actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată reţinând următoarele:

Aşa cum arată însăşi pârâta în întâmpinare, în temeiul art. 59 lit. b din Contractul Colectiv de Muncă la nivelul A.N.I.F. R.A., aplicabil în anul 2011, reclamantul are dreptul la ajutorul de înmormântare pentru decesul mamei sale, survenit la data de 08.01.2011, ce reiese din copia certificatului de deces, coroborat cu copia certificatului de naştere al reclamantului.

Pârâta mai arată că cererea formulată de către reclamant în acest sens a fost înregistrată în contabilitatea proprie, urmând a i se da curs în momentul în care vor fi alocate fondurile necesare.

Actul normativ care conferă dreptul bănesc nu condiţionează acordarea ajutorului de existenţa fondurilor la dispoziţia angajatorului.

Astfel, constatând că pârâta nu şi-a onorat obligaţia ce îi revine, instanţa va admite cererea, obligând pârâta să plătească reclamantului ajutorul de deces ca urmare a decesului mamei, ajutor egal cu trei salarii medii, actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

Actualizarea raportată la indicele de inflaţie nu reprezintă altceva decât aplicarea principiului echităţii, în sensul recuperării banilor la valoarea lor reală, reclamantul neputând fi pus în situaţia de a suporta consecinţele deprecierii monetare.

În temeiul art. 274 C.p.c., întrucât reclamantul nu a depus la dosar niciun act din care să reiasă că a efectuat vreo cheltuială legată de desfăşurarea procesului, instanţa va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată.

1