Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 08.07.2008 sub nr. 3786/2008, reclamantul M M, prin reprezentant legal, Sindicatul Sanitas din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea deciziilor 773 din 11.06.2008, nr.789 din 12.06.2008 şi nr. 796 din 13.06.2008, reintegrarea în funcţia deţinută, prin repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, respectiv pe postul de director administrativ în cadrul unităţii pârâte, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite, de care a fost lipsit, de la data concedierii până la reintegrarea efectivă.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat ca prin deciziile atacate a fost concediat, ca urmare a desfiinţării funcţiei de director administrativ, pe care o ocupa în baza unui contract de administrare, deciziile fiind ilegale, întrucât motivele invocate nu se regăsesc printre cele expres şi limitativ enumerate în contractul încheiat, care să poată duce la încetarea acestuia.
Reclamantul a mai arătat că în cuprinsul deciziilor nu s-au indicat motivele desfiinţării funcţiei ocupate, decizia de concediere fiind lovită de nulitate din această perspectivă. De asemenea, reclamantul a precizat că desfiinţarea locului de muncă nu a fost una efectivă.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mureş, iar pe fond a solicitat, respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că deciziile contestate sunt legale şi temeinice.
Pârâtul a arătat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 95/2006 contractul individual de muncă al reclamantului a încetat de plin drept, prin acest contract reclamantul fiind angajat anterior încheierii contractului de mandat pe o funcţie specifică comitetului director. Prin urmare, s-a arătat că decizia contestată nu poate fi calificată ca o decizie de desfacere a contractului de muncă, încetarea acestui contract operand de plin drept la data intrării în vigoare a Legii nr. 95/2006.
Pârâtul a mai arătat că şi dacă decizia ar fi calificată ca fiind una specifică dreptului muncii, constatarea nulităţii acesteia nu ar conduce la reintegrarea reclamantului pe postul de director administrativ, întrucât s-ar încălca prevederile art. 183 din Legea nr. 185/2006, care prevăd expres obligaţia exercitării funcţiei de director în baza unui contract de administrare, iar nu în baza unui contract individual de muncă.
Excepţia necompetenţei materiale a fost respinsă în şedinţa publică din data de 02.10.2008, pentru considerentele arătate în încheierea de la acea dată.
În dovedire, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului (fila 354-355)
În cadrul probei cu înscrisuri, la dosarul cauzei s-au depus, în copie, următoarele: decizia nr. 773/11.06.2008 (fila 6), decizia nr. 789 din 12.06.2008 (fila 7), decizia nr. 796 din 13.06.2008 (fila 8), contract individual de muncă înregistrat sub nr. 404/2007 (fila 9-11), contract de administrare nr. 6/2007 (filele 12-17), adresa nr. 10185/2008 (fila 18), copia carnetului de muncă (filele 36-43), regulament d eordine interioară (fila 45-66), ordin MSP nr. 15535/2008 (fila 67), ordin MSP nr. 59/2008 (fila 68), organigrama (fila 69), contract de administrare nr. 12/2008 (filele 70-72), protocol de predare-primire (filele 81-87), organigramă (fila 101).
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
Reclamantul M M a ocupat prin concurs funcţia de director administrativ în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, încheind cu unitatea pârâtă un contract de administrare în acest sens pe o perioadă de 3 ani (contract de administrare nr. 6, filele 12-17), guvernat de prevederile art.295 alin.2 din Codul muncii. Totodată, s-a încheiat între reclamant şi pârât un contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 3 ani, respectiv 01.07.2007 – 01.07.2010, pentru funcţia de director administrativ (filele 9-11), fiind efectuate menţiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului (fila 43).
La data de 11.06.2008 managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş a emis decizia nr. 773 (fila 6), prin care s-a dispus desfiinţarea funcţiei de director administrativ din componenţa comitetului director al unităţii sanitare, având în vedere modificările aduse art. 13 alin. 1 şi art. 16 din Regulamentul de ordine interioară ce vizează componenţa comitetului director din cadrul spitalului, respectiv modificările aduse în organigrama unităţii. S-a mai dispus prin această decizie acordarea reclamantului a dreptului de preaviz de 15 zile lucrătoare.
Prin decizia nr. 789 din 12.06.2008 (fila 7), s-a îndreptat o eroare materială strecurată în decizia anterioară, în sensul că dreptul de preaviz este de 20 de zile lucrătoare, iar nu de 15.
La data de 13.06.2008 Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş a mai emis o decizie, nr. 796 (fila 8), prin care a dispus concedierea reclamantului la data de 11.06.2008, având în vedere că acesta avea contract individual de muncă pentru funcţia de director administrativ, datorită desfiinţării funcţiei ocupate din componenţa comitetului director al unităţii sanitare şi pe cale de consecinţă, încetarea efectelor contractului de administrare pentru funcţia precizată. S-a mai menţionat acordarea reclamantului unui preaviz de 20 de zile lucrătoare.
Prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr. 751 din 02.04.2008 (fila 68) începând cu această dată s-a dispus numirea în funcţia de director administrativ-tehnic interimar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş a d-lui Pop Sorin, până la ocuparea postului prin concurs.
De asemenea, prin Ordinul MSP nr. 1345 din 11.09.2008 (fila 67) s-a dispus numirea în funcţia de director administrativ interimar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş începând cu data de 12.09.2008 d-lui Florea Ştefan, până la ocuparea postului prin concurs.
Aceste numiri s-au făcut în temeiul unor adrese (nr. 3648/02.04.2008, şi nr. 9506/11.09.2008) aşa cum rezultă din cuprinsul lor, aşadar la propunerea managerului spitalului, având în vedere prevederile art. 179 alin. 5 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, conform cărora până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de conducere, care fac parte din comitetul director al spitalelor publice, conducerea interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice se numeşte prin ordin al ministrului sănătăţii publice
Potrivit prevederilor art. 183 alin. 1 din acelaşi act normativ, în cadrul spitalelor publice se organizează şi funcţionează un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil şi, după caz, directorul de îngrijiri, precum şi alţi directori, potrivit normelor interne de organizare a spitalelor. Ocuparea funcţiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.
Faţă de prevederile legale menţionate anterior rezultă că stabilirea componenţei comitetului director al spitalului se face prin norme interne de organizare a acestuia, respectiv prin regulamentul de ordine interioară.
Astfel, conform art. 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş valabil începând cu data de 15.10.2007 (filele 45-66) în cadrul spitalului se organizează şi funcţionează un comitet director format din managerul spitalului, directorul medical, director de cercetare – dezvoltare, director financiar-contabil, directorul de îngrijiri, directorul administrativ şi directorul tehnic. De asemenea, potrivit art. 26 din acelaşi regulament structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş este cea prevăzută în Organigrama din anexa nr. 1 şi este parte integrantă a acestui regulament intern.
Aşadar organigrama unităţii sanitare pârâte cuprindea în cadrul comitetului director funcţiile de director tehnic şi director administrativ.
Prin decizia contestată de reclamant se arată că urmare a modificărilor aduse art. 13 din Regulamentul de Ordine Interioară, care vizează componenţa comitetului director şi implicit organigrama unităţii, s-a desfiinţat funcţia de director administrativ.
Cu toate acestea instanţa constată că pârâtul nu a depus la dosarul cauzei niciun document care să ateste această modificare în compunerea comitetului director.
Astfel, pârâtul a depus la fila 69 o organigramă, care susţine că ar fi fost valabilă până la data de 11.09.2008, care însă nu poartă ştampila Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş, şi nici nu este însoţită de o hotărâre a comitetului director, semnată de membrii acestuia care să aprobe o atare modificare a organigramei. Mai mult, o atare modificare nu a fost adusă la cunoştinţa reclamantului ori a celorlalţi angajaţi, conform prevederilor art. 89 din Regulamentul de Ordine Interioară, prin afişare pe site-ul instituţiei.
Prin urmare, susţinerile pârâtului în sensul că între aprilie 2008 şi 11.09.2008 ar fi existat o modificare a art. 13 din Regulamentul de Ordine Interioară, în sensul că s-ar fi desfiinţat cele două funcţii, respectiv de director tehnic şi director administrativ şi s-a înfiinţat o nouă funcţie, respectiv aceea de director tehnico-administrativ, nu pot fi primite, întrucât nu sunt susţinute de nici un fel de probe. Prin urmare, instanţa constată că o atare măsură a fost luată unilateral de către managerul spitalului, care de altfel, a şi propus numirea în funcţia de director – tehnic administrativ interimar a d-lui Pop Sorin începând cu data de 02 aprilie 2008.
Pârâtul a mai depus la dosarul cauzei organigrama Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş valabilă începând cu data de 12.09.2008 (fila 101), care de asemenea nu poartă nicio ştampilă a unităţii pârâte şi nici nu este însoţită de vreo hotărâre a comitetului director, semnată de membrii acestuia, care să aprobe o nouă modificare a organigramei, neexistând nici pe site-ul spitalului vreo informare în acest sens, conform căreia din data de 12.09.2008 s-au reînfiinţat cele două funcţii de director tehnic şi director administrativ în cadrul comitetului director, pe cea de director administrativ, care interesează în cauză, fiind numit interimar începând cu data de 12.09.2008, d-l Florea Ştefan, conform ordinului mai sus menţionat.
Toate aceste modificări aduse organigramei au fost justificate de unitatea pârâtă prin faptul că prin HG nr. 621 din 27.06.2007 s-a dispus înfiinţarea Spitalului Clinic Judeţean Mureş, prin reorganizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş, cu desprinderea unor secţii, compartimente, laboratoare de investigaţii şi tratament şi cabinete medicale de specialitate din structura organizatorică a acestuia.
Prin aceeaşi HG s-a stabilit că până la numirea prin concurs a conducerii Spitalului Clinic Judeţean Mureş, managerul şi membrii comitetului director se numesc pe o perioadă de cel mult 6 luni prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
Instanţa constată că această reorganizare a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş, care a avut ca urmare înfiinţarea Spitalului Clinic Judeţean Mureş nu are nicio relevanţă în ceea ce priveşte conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş, mai ales în ceea ce priveşte componenţa comitetului director şi cu precădere în ceea ce priveşte situaţia reclamantului, care a fost angajat prin concurs pe funcţia deţinută, la data de 01.07.2007, aşadar ulterior publicării în Monitorul oficial a HG nr. 621/2007 (26.06.2007). Oricum, componenţa Comitetului director al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Tg.-Mureş nu avea nicio legătură cu componenţa Comitetului director a Spitalului Clinic Judeţean Mureş, nou înfiinţat, cu atât mai mult cu cât, astfel cum am arătat anterior, componenţa acestuia se stabileşte şi se modifică prin Regulamentul de Ordine Interioară.
Acest regulament însă nu a suferit modificări în ceea ce priveşte componenţa comitetului director (art. 13), pârâtul nedepunând la dosarul cauzei o atare dovadă, deşi instanţa a solicitat acest lucru şi în scris, prin adresa de la fila 111. Mai mult, reprezentantul acestuia a arătat în şedinţa din data de 05.02.2009 că nu există modificări ale regulamentului, care este valabil din data de 15.10.2007.
Prin urmare, instanţa constată că din probele administrate nu s-a făcut dovada că funcţia de director administrativ din componenţa comitetului director ar fi fost desfiinţată.
Faţă de cele reţinute mai sus, instanţa reţine şi faptul că deşi prin decizia nr. 773/11.06.2008 (fila 6) s-a decis desfiinţarea funcţiei de director administrativ din componenţa comitetului director, o atare măsură nu putea fi dispusă de managerul spitalului, ci numai prin modificarea Regulamentul de Ordine Interioară de către organul colectiv competent (comitetul director).
Pe de altă parte, instanţa constată că atât în contractul de administrare nr. 6- pct. XI, încheiat de reclamant cu pârâtul, cât şi prin art. 183 ind. 3 din Legea nr. 95/2006 se prevăd expres şi limitativ situaţiile în care poate interveni încetarea contractului de administrare, or, niciuna din situaţiile enumerate nu se referă la desfiinţarea funcţiei.
În plus, în condiţiile în care funcţia de director administrativ nu s-a desfiinţat efectiv, iar contractul de administrare s-a încheiat pe o perioadă de 3 ani, respectiv pentru perioada 01.07.2007 – 01.07.2010, acesta din urmă trebuia respectat de părţi.
Susţinerile pârâtului în sensul că natura juridică a contractului de administrare nu este una de dreptul muncii sunt neîntemeiate. Astfel, este adevărat că potrivit art. 183 alin. 5 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs membrii comitetului director încheie cu managerul spitalului public un contract de administrare pe o perioadă de maxim 3 ani, iar conform alin. 6 al aceluiaşi text legal, contractul individual de muncă al persoanelor care ocupă funcţii de conducere specifice comitetului directore în aceeaşi unitate sanitară se suspendă de drept pe perioada exercitării mandatului, însă, această prevedere legală vizează ipoteza în care anterior ocupării prin concurs a funcţiei în cadrul comitetului director, persoana respectivă a fost angajat al aceleaşi unităţi sanitare ocupând o altă funcţie, fiind firesc să se suspende acel contract individual de muncă încheiat anterior, pe perioada exercitării funcţiei de conducere, iar după încetarea contractului de administrare persoana în cauză să-şi reia postul deţinut anterior în cadrul aceleiaşi unităţi. Cu toate acestea, nu se poate interpreta că în perioada în care angajatul ocupă funcţia de conducere în baza contractului de administrare nu i-ar fi aplicabile prevederile legislaţiei muncii, deoarece prevederile art.295 alin.2 din Codul muncii stabilesc în mod imperativ incidenţa Codului muncii. Contractul de administrare are tot natura juridică a unui contract de muncă, însă pe o perioadă determinată şi în condiţiile specificate în cuprinsul acestuia. Că este aşa rezultă şi din clauzele convenţiei, aceasta cuprinzând dispoziţii referitoare la condiţiile de muncă, durata muncii, salariu, concediu, atribuţii specifice funcţiei ocupate. De asemenea, salarizarea este cea stabilită pentru personalul contractual bugetar (O.G. nr.23/2006 şi O.G. nr.17/2008 – f.43).
În speţă, astfel cum rezultă şi din copia carnetului de muncă al reclamantului (filele 36-43) acesta nu a fost angajat al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş anterior ocupării funcţiei de director administrativ prin concurs. Astfel, la aceeaşi dată s-a încheiat între părţi atât contractul individual de muncă nr. 404/2007 cât şi contractul de administrare nr. 6, cele două convenţii cuprinzând aceleaşi clauze referitoare la funcţia ocupată, respectiv aceea de director administrativ, perioada de 3 ani în care aceasta urmează a fi exercitată, condiţiile de muncă, durata muncii, salariul, concediul, etc.
Prin urmare, cele trei decizii contestate trebuie analizate şi din perspectiva legislaţiei muncii.
Potrivit art. 65 alin. 1 din Codul muncii concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, fără legătură cu persoana acestuia.
De asemenea, conform alin. 2 al aceluiaşi text legal desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.
În cauză, faţă de cele reţinute anterior, instanţa constată că nu a existat o modificare a Regulamentul de Ordine Interioară, în sensul modificării componenţei comitetului director, respectiv a organigramei, prin desfiinţarea funcţiei de director administrativ, şi înfiinţarea unei funcţii de director tehnic-administrativ, faţă de împrejurarea că în perioada aprilie – septembrie 2008 o altă persoană a ocupat funcţia de director tehnic-administrativ interimar, iar din septembrie a fost numită o altă persoană pe funcţia de director administrativ interimar, în contextul în care pârâtul nu a fost în măsură să facă dovada legală a eventualelor modificări intervenite în ceea ce priveşte componenţa comitetului director în acest interval de timp. Prin urmare, instanţa constată că desfiinţarea funcţiei în discuţie nu a fost una efectivă, o atare ipoteză nefiind susţinută de nici un fel de dovezi.
Cât priveşte cauzele reale şi serioase care ar fi trebuit să stea la baza unei eventuale desfiinţări a funcţiei deţinute de reclamant, instanţa constată că nici în deciziile contestate şi nici pe parcursul procesului pârâtul nu a indicat astfel de motive, care, de altfel, trebuia să se regăsească în conţinutul deciziei de concediere.
Nu în ultimul rând este de menţionat şi faptul că perioada de preaviz care trebuia acordată conform contractului individual de muncă încheiat este de 30 de zile (art. L lit. b-fila 10), iar nu de 20 cum s-a acordat.
Faţă de aceste aspecte, instanţa constată că în mod nelegal s-a dispus prin deciziile contestate desfiinţarea funcţiei de director administrativ, încetarea contractului de administrare şi concedierea reclamantului.
Prin urmare, instanţa va dispune anularea acestor decizii şi reintegrarea reclamantului în postul deţinut anterior, acela de director administrativ în cadrul unităţii sanitare pârâte.
În consecinţă, în temeiul prevederilor art. 78 din Codul muncii va obliga angajatorul la plata către reclamant a drepturilor salariale de care acesta a fost lipsit începând cu data de 11.06.2008, până la data reintegrării efective în funcţie a acestuia.
