Prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel naţional, părţile stabilesc ramurile de activitate ale economiei naţionale şi criteriile potrivit cărora unităţile fac parte din aceste ramuri, pe baza avizului consultativ al Comisiei Naţionale pentru Statistică.
Curtea de Apel Iaşi, decizia nr. 522 din 12 mai 2009
Prin decizia nr.522/12.05.2009, pronunţată în dosarul nr.135./99/2008, s-a reţinut că atât Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivelul ramurii de gospodărie comunală, locativă şi transporturi locale pe anii 2005-2006 înregistrat sub nr. 975/11.05.2005, cât şi cel pe anii 2007-2010, nu produc efecte faţă de membrii Sindicatului „D.” din cadrul R.A.T.P.-Iaşi.
Aşa cum se arată şi în adresa nr. 29/15.01.2007 a U.R.T.P., aceasta nu a semnat Contractul Colectiv de Muncă unic la nivelul ramurii de gospodărie comunală, locativă şi de transport locale, ci Contractul Colectiv de Muncă la nivel de grup de unităţi din transport local, astfel încât acest din urmă contract este opozabil şi aplicabil părţilor din prezenta cauză.
Potrivit art. 21 din Legea 130/1996, prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat la nivel naţional, părţile stabilesc ramurile de activitate ale economiei naţionale şi criteriile potrivit cărora unităţile fac parte din aceste ramuri, pe baza avizului consultativ al Comisiei Naţionale pentru Statistică.
Ori, atât prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional nr. 2001-2005, valabil pentru anii 2005-2006, cât şi prin CCMUNN nr. 2895/2006, valabil pentru anii 2007-2010, s-a prevăzut în Anexa 4 pct. 29 că pentru ramura de gospodărie comunală-locativă, transporturi locale să încheie contracte colective de muncă unităţile având Cod CAEN 41 şi 90.
Codul CAEN 90 se referă la unităţile care au ca obiect de activitate eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate, salubritate şi activităţi similare, iar codul CAEN 41 la unităţile care au ca obiect de activitate captarea, tratarea şi distribuţia apei.
Cum R.A.T.P.- Iaşi nu are ca obiect de activitate nici unul din cele prevăzute la codurile CAEN pentru care se pot încheia contracte colective de muncă la nivel de ramură, rezultă că unitatea putea să încheie contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi din transportul public local, fără a se putea considera că acest contract trebuia să aibă în vedere clauzele minimale ale Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură.
Conform art. 11 alin. 1 lit. b din Legea 130/1996, clauzele Contractului Colectiv de Muncă produc efecte pentru toţi salariaţii încadraţi în grupul de unităţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel.
Potrivit art. 13 din Legea 130/1996, părţile au obligaţia să precizeze în fiecare contract colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unităţi şi de ramură de activitate, unităţile în cadrul cărora se aplică clauzele negociate.
Prin contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi din transportul public local 2006 -2008 nr. 1586/26.097.2006, se prevede la art. 1 alin. 2 că prevederile contractului se aplică obligatoriu la nivelul unităţilor din transportul public local, afiliate la Uniunea Română de Transport Public, precum şi în unităţile în care Federaţia Sindicală „T.” şi Uniunea Română de Transport Public au membri.
Ori R.A.T.P.- Iaşi este membră a Uniunii Române de Transport Public.
Mai mult, chiar şi Federaţia Sindicală „T.” a invocat prin întâmpinare faptul că acest contract colectiv de muncă unic la nivelul ramurii de gospodărie comunală, locativă, transporturi locale nu produce efecte decât pentru unităţile prevăzute de codurile CAEN 41 şi 90, anexând în acest sens şi o adresă din 6.03.2006 a Institutului Naţional de Statistică.
Ca atare, denumirea ramurii nu se confundă cu unităţile care pot încheia contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, şi care sunt expres prevăzute în anexa 4 a Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional.
Faţă de aceste considerente, reţinând că părţilor din cauză nu le sunt aplicabile clauzele Contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii de gospodărie comunală, locativă şi transporturi locale, ci doar cele ale Contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi din transportul public local, astfel încât nu este cazul a se proceda la compararea clauzelor mai favorabile, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de sindicatul reclamant şi a menţinut sentinţa primei instanţe.
Prin această sentinţă, Tribunalul Iaşi admisese în parte acţiunea formulată de sindicat, în numele membrilor săi, constatând nulitatea absolută a articolelor 25 alin. 3 teza a II-a, 59 alin. 1 şi 4, 82 alin. 2, 85 lit.d) şi e) din Contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi din transportul public local pe anii 2006-2008, procedând la compararea prevederilor celor două contracte colective de muncă, dispoziţii ce, în lipsa unui recurs al RATP Iaşi, nu au putut fi însă modificate de instanţa de control judiciar, pentru respectarea disp.art.315 alin.4 şi art.296 din Codul de procedură civilă, privind neagravarea situaţiei recurentului în propria cale de atac.
??
??
??
??
