În raport de obiectul contestatiei ce îl constituia verificarea cuantumului drepturilor de stabilita în favoarea sa prin decizia de contestata, în mod just prima instanta a încuviintat proba cu expertiza judiciara contabila proba la care recurenta CPMB, nu s-a opus astfel ca, sustinerile acesteia privind caracterul neoportun al probei, efectuarea expertizei si calculul gresit al drepturilor de asigurari stabilit de expert sunt lipsite de continut juridic.
În ceea ce priveste daunele morale în mod corect s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 998,999 Cod civil, retinând angajarea raspunderii civile delictuale a recurentei prin încalcarea dispozitiilor art. 164 si urmat din Legea nr. 19/2000, fiind dovedita fapta ilicita si culpabila a recurentei, constând în solutionarea repetata nelegala a cererilor pensionarului ,stabilindu-i-se acestuia în mod defectuos pensia de limita de vârsta cuvenita dupa mai mult de 2 ani de la formularea cererii de deschidere a drepturilor de pensie, precum si dovada prejudiciului moral suferit, constând în stare de frustrare si de neputinta a intimatului fata de autoritatile statului si de nesiguranta legata de drepturile sale de pensie.
Decizia civila nr. 4834R din 26 Iunie 2009
Prin sentinta civila nr.1792/03.03.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – sectia a VIII a Conflicte de si Asigurari Sociale s-a admis în parte actiunea formulata de reclamantul AE în contradictoriu cu pârâta CPMB. S-a dispus anularea decizei emise de intimata la 01.08.2007. A fost obligata intimata sa emita contestatorului o decizie de pensionare începând cu data de 01.12.2006, cu un punctaj mediu anual de 1,43429 puncte. A fost obligata intimata sa plateasca contestatorului 355 lei drepturi de pensie restante din perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 cu dobânda legala aferenta la data platii si sa achite contestatorului 501,70 lei cheltuieli de judecata A fost respins în rest cererea contestatorului referitoare la daune materiale ca nefondata. A fost obligata intimata sa achite contestatorului 2000 lei daune morale.
Pentru a pronunta acesta sentinta instanta a retinut ca din analiza actelor aflate la dosar rezulta ca pensia stabilita prin decizia din data de la 01.08.2007 este mai mica decât cea cuvenita deoarece intimata nu a luat in calcul toate veniturile mentionate in carnetul de munca si in adeverintele depuse la dosarul de pensionare, pe care le analizeaza in mod amanuntit si corect expertul de specialitate.
Din continutul raportului de expertiza rezulta ca punctajul mediu anual cuvenit contestatorului prin utilizarea metodei legale de recalculare a pensiei este de 1,43429 puncte, utilizând un stagiu complet de cotizare de 31 de ani.
Constatând ca prin stabilirea unor pensii in cuantum inferior celui cuvenit, intimata a produs in patrimoniul contestatorului un prejudiciu material, Tribunalul, in baza art.998-999 C.civil, a obligat-o pe aceasta la plata catre contestator a sumei de 355 lei drepturi de pensie restante din perioada decembrie 2006 -decembrie 2008 cu dobânda legala aferenta la data platii, potrivit raportului de expertiza refacut ( fila 72).
A fost respinsa în rest cererea contestatorului referitoare la daune materiale ca nefondata, întrucât in afara drepturilor de pensie anterior mentionate, contestatorul nu a precizat si nu a dovedit ce alte prejudicii materiale a suferit din fapta ilicita a paratei.
Având in vedere ca prin nesolutionarea legala a cererilor sale, reclamantul, la vârsta înaintata pe care o are, a fost in mod evident supus unor suferinte morale si unor sentimente de frustrare si incertitudine privind sursele sale de existenta, instanta a constatat ca parata a produs si un prejudiciu moral reclamantului, care se impune a fi reparat si a obligând intimata sa achite contestatorului 2000 lei daune morale.
In acest sens, Tribunalul a constatat, din actele medicale depuse la filele 6-7 dosarul instantei de recurs, ca in perioada imediat urmatoare emiterii deciziei in discutie,contestatorul s-a îmbolnavit de zona zoster, boala in a carei evolutie stresul are un rol determinant.
Împotriva acestei sentinte,în termen legal a formulat recurs motivat pârâta care, întemeindu-se pe disp.art.304 pct.(9) si 3041 Cod procedura civila a sustinut ca instanta de fond, in dispozitivul sentintei civile recurate, a obligat intimata sa emita o noua decizie de pensionare începând cu data de 01.12.2006 in functie de un punctaj mediu anual de 1,43429 puncte, omologând raportul de expertiza efectuat in prezenta cauza.
Aceasta masura nu este doar o încalcare a competentei instantei referitoare la controlul actului administrativ atacat ci si o cauza de depasire a atributiilor puterii judecatoresti, fiind o imixtiune in activitatea CPMB, stabilirea cuantumului si a punctajului pensiei, in conditiile in care aceasta activitate este specifica acestei institutii, nu instantelor de judecata.
Astfel, instanta “a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori întelesul lamurit si vadit neîndoielnic al acestuia”.
De-altfel Casa locala sector 5 a precizat ca a stabilit o pensie pentru limita de vârsta conform Sentintei civile nr. 206/13.06.2007.
In raportul de expertiza contabila, in mod eronat au fost calculate sporurile, compensatiile, cum s-a învederat de-altfel instantei de fond, prin obiectiunile depuse la dosar.
Din actele depuse la dosarul de pensie, nu a rezultat ca exista documente justificative cu privire la sporurile valorificate de catre expert ( in baza unui calcul personal si nu in conformitate cu prevederile legale). Pe cale de consecinta, , pensia stabilita prin Decizia emisa la 01.08.2007, de catre Casa locala sector 5, a fost corect calculata, in conformitate cu prevederile Legii 19/2000.
Referitor la fondul cauzei, recurenta a aratat ca instanta a apreciat insuficient a probelor administrate de catre Casa de Pensii,hotarârea pronuntata de instanta de fond incalca formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105, alin. (2) (art. 304, pct. 5 Cod procedura civila) si a fost pronuntata cu încalcarea legii (art. 304, pct.9 Cod procedura civila).
Potrivit considerentelor sentintei, instanta de fond nu a apreciat corect probele administrate in cauza preluând concluziile raportului de expertiza ad litteram, transformând in argumente calculele efectuate de expert,(si dobânda legala), argumente ce au determinat-o sa concluzioneze ca reclamantul este îndreptatit sa primeasaca despagubiri, constând in daune morale insa fara a avea in vedere ca nu poate fi imputata culpa, cu rea -credinta a Casei de pensii atâta timp cat reclamantul a câstigat drepturi de pensie, parcurgând etapele procesuale legale.
Nu exista un prejudiciu, in sensul ca acesta nu este rezultatul încalcarii unui drept subiectiv, acest drept fiind recunoscut ulterior, deci compensat retroactiv. Conform dispozitiilor procedural civile, in cadrul unui litigiu probele se incuviinteaza in conditiile art. 167-171, in conditiile in care “instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii”; in cauza, instanta a preluat concluziile expertizei, fara sa motiveze de ce a acceptat concluziile expertului, desi avea obligatia sa-si motiveze pozitia.
Raportul de expertiza din dosar nu a stabilit decât întinderea prejudiciului, dar trebuiau probate si celelalte conditii si anume vinovatia si raportul de cauzalitate. Potrivit literaturii juridice de specialitate, pentru angajarea raspunderii civile delictuale se cer a fi intrunite cumulativ anumite conditii, si anume existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul, constând in intentia, neglijenta sau imprudenta cu care a actionat; mai mult, in cauzele referitoare angajarea raspunderii civile delictuale sarcina probei este rasturnata (revine intimatei), ori in speta sarcina probei incumba contestatoarei, conform art. 1.169 Cod civil.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, nu a fost analizata existenta acestor conditii, prin urmare nu a fost analizata nici întrunirea lor in mod cumulativ. Motivarea sentintei de catre instanta de fond pe dispozitiile art. 998-999 nu are nici o legatura cu petitul actiunii, in subsidiar, si cu dispozitiile civile aplicabile spetei, in principal.
Dispozitiile prevazute de art. 998-999 Cod civil se refera la persoane fizice, iar in speta este chemata o persoana juridica, indicat cadrul procesual chiar de reclamant.
Instanta de fond ar fi trebuit sa indice in sentinta recurata, care au fost criteriile pe baza carora a stabilit cuantumul daunelor morale, astfel ca ca nu au fost administrate probe pe acest aspect, nefiind intemeiate si nici dovedite.
Astfel, conform definitiei daunelor morale, acestea sunt prejudicii cauzate unei persoane, suferinte de ordin psihic,prin urmare ar trebui acordate daca in speta s-ar fi facut dovada faptei ilicite, care sa-i fi cauzat prejudiciu moral si material.
Desi este justificat ca la stabilirea cuantumului despagubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial sa se includa o doza de aproximare, instanta insa trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii, cum ar fi consecintele negative suferite de cel in cauza pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.
Examinând sentinta recurata prin prisma criticilor invocate si în raport de dispozitiile art.304/1 Cod pr.civila, Curtea constata ca recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În cauza dedusa judecatii, în raport de obiectul contestatiei cu care intimatul-contestator a investit instanta de fond, ce îl constituia verificarea cuantumului drepturilor de pensie stabilita în favoarea sa prin decizia de pensie contestata, în mod just prima instanta a încuviintat proba cu expertiza judiciara contabila solicitata la termenul de judecata din 03.06.2008, proba la care recurenta, reprezentata prin , nu s-a opus potrivit mentiunilor din încheierea de sedinta de la acel termen astfel ca, sustinerile acesteia privind caracterul neoportun al probei, efectuarea expertizei de un expert apartinând Biroului Local de Experti Tehnici si calculul gresit al drepturilor de asigurari stabilit de expert sunt lipsite de continut juridic si urmeaza a fi respinse.
Prima instanta a dispus în mod legal obligarea recurentei la emiterea unei noi decizii de pensie, prin care sa stabileasca în favoarea intimatului, retroactiv, începând cu data de 01.12.2006, o pensie pentru limita de vârsta recalculata , pe baza unui punctaj mediu anual determinat prin raportul de expertiza efectuat în cauza, în temeiul Legii nr.19/2000, ca urmare a erorilor de calcul ale recurentei si retinând gresita stabilire prin decizia emisa în cauza si recalculare si de achitare a diferentei drepturilor intimatei , în raport de dispozitiile art.155 lit.f din Legea nr.19/2000, nefiind fondate nici criticile referitoare la depasirea atributiilor puterii judecatoresti si nici cea referitoare la faptul ca hotarârea atacata este lipsita de temei legal ori a fost data cu încalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Mai mult, exigentele art. 6 paragraf 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului impun ca deciziile institutiilor administratiei de stat, prin care se statueaza asupra drepturilor si obligatiilor cu caracter civil ale persoanei – o asemenea decizie fiind si cea de pensie – sa fie supuse cenzurii instantei judecatoresti ca organ independent si impartial, astfel cum s-a statuat în Hotarârea CEDO în cauza Glod împotriva României, fiind nefondate si sustinerile recurentei privind imixtiunea instantei în activitatea Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti ca institutie cu atributii exclusive în domeniul pensiilor.
Nefondate sunt si sustinerile recurentei potrivit carora instanta fondului ar fi avut în vedere un raport de expertiza contabila prin care s-au calculat eronat sporurile, si compensatiile realizate de intimat înafara unor documente justificative si a prevederilor legii deoarece din înscrierile carnetului de munca ale asiguratului coroborate cu adeverintele aflate la filele 17-27 si 33-34 din dosarul instanta fondului si cu veniturile mentionate de recurenta în buletinul de calcul anexat deciziei de pensie contestate a rezultat împrejurarea ca prin neluarea în calcul a sporurilor de11.000,respectiv de 17000 lei ca sporuri incluse în salariu si prin calcularea eronata a punctajului aferent anilor 2002 si 2004,mentionat chiar prin adresele CNPAS .
Nefondate sunt si sustinerile recurentei potrivit carora raportul de expertiza nu ar fi avut în vedere la verificarea legalitatii si temeiniciei modului de calcul al drepturilor de pensie prin decizia contestata prevederile legii cîta vreme recurenta nu a indicat punctual care dispozitii ale legii nu ar fi fost luate în considerare de catre expertul desemnat a efectua expertiza în cauza.
Nu pot fi primite nici sustinerile recurentei potrivit carora instanta fondului ar fi încalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de disp.art.105 alin.2 Cod de Procedura Civila si ar fi încalcat legea preluînd concluziile raportului de expertiza si acordînd daune morale deoarece, dupa cum s-a a retinut si mai sus, prima instanta a avut în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauza ,coroborînd raportul de expertiza efectuat în cauza conform disp.art.201 si urmat. Cod de Procedura Civila cu înscrisurile anexate la dosar,respectiv adeverintele doveditoare ale veniturilor depuse de intimat si aflate în dosarul de pensie, adresele CNPAS, carnetului de munca al intimatului si celelalte acte aflate la dosarul cauzei.
Si în ceea ce priveste daunele morale sunt nefondate sustinerile recurentei, deoarece în mod corect a facut în cauza instanta fondului aplicarea dispozitiilor art. 998,999 Cod civil, retinând angajarea raspunderii civile delictuale a recurentei prin încalcarea dispozitiilor art. 164 si urmat din Legea nr. 19/2000.
În conditiile în care recursul formulat în conditiile prevazute de disp.art.304/1 Cod de Procedura Civila are un efect devolutiv,instanta de control judiciar putând complini motivarea instantei fondului ,în cauza în privinta motivelor pentru care au fost retinute concluziile raportului de expertiza ,dupa cum s-a retinut mai sus,sunt nefondate si sustinerile recurentei potrivit carora prima instanta ar fi preluat nemotivat concluziile expertului.
Cu privire la acordarea de catre instanta fondului a dobânzii legale aferente diferentei dintre pensia restanta potrivit raportului de expertiza,si sub acest aspect instanta de control judiciar va complini motivarea primei instante, retinând ca prin stabilirea si achitarea unui cuantum al pensiei inferior celui cuvenit recurenta a prejudiciat pe intimat,astfel încât în conformitate cu disp.art.1088 C.civ acestuia i se cuveneau daune interese corespunzatoare nivelului dobînzii legale.
Intimatul a facut atât dovada faptei ilicite si culpabile a recurentei, constând în solutionarea repetata nelegala a cererilor sale ,stabilindu-i-se acestuia prin doua decizii succesive în mod defectuos pensia de limita de vârsta cuvenita dupa mai mult de 2 ani de la formularea cererii de deschidere a drepturilor de pensie ,dupa cum mai sus s-a retinut, precum si dovada prejudiciului moral suferit, constând în stare de frustrare si de neputinta a intimatului fata de autoritatile statului si de nesiguranta legata de drepturile sale de pensie, precum si legatura de cauzalitate dintre acestea;în ceea ce priveste pretinsa nevinovatie a recurentei aceste sustineri nu pot fi primite deoarece si aceasta conditie a angajarii raspunderii civile delictuale a recurentei este îndeplinita în cauza în conditiile în care acesta ,din culpa în forma neglijentei, a solutionat în mod vadit nelegal de doua ori cererea intimatului de deschidere a drepturilor de pensie; sunt nefondate prin urmare sustinerile recurentei referitoare la stabilirea nelegala a despagubirilor corespunzatoare daunelor morale fara administrarea de catre prima instanta a unor probe în acest sens câta vreme administrarea probelor se încuviinteaza doar atunci când acestea ,potrivit disp.art 167 si urm. Cod de Procedura Civila pot conduce la dezlegarea pricinii.
Mai mult dispozitiile art. 998-999 Cod civil ce instituie raspunderea civila delictuala nu disting între persoanele fizice si cele juridice dupa cum sustine fara temei recurenta, iar unde legea nu distinge nici interpretul nu o poate face.
În privinta sustinerilor potrivit carora instanta de fond nu ar fi indicat in sentinta recurata, care au fost criteriile pe baza carora a stabilit cuantumul daunelor morale, nefiind administrate probe pe acest aspect si acestea sunt nefondate deoarece prima instanta,în raport de dovezile intimatului aflate la dosarul cauzei,respectiv de actele medicale depuse la filele 6-7 dosarul instantei de recurs, ca in perioada imediat urmatoare emiterii deciziei in discutie,contestatorul s-a imbolnavit de zona zoster, boala in a carei evolutie stresul are un rol determinant .
Pentru aceste considerente, Curtea vazând si dispozitiile art.312 Cod pr.civila, va respinge recursul ca nefondat.