Este de reţinut că, în mod constant, atât practica judiciară cât şi literatura juridică de specialitate, în interpretarea prevederilor art. 322 pct. 5 teza I din au apreciat că înscrisul trebuia să fi fost descoperit după pronunţarea hotărârii judecătoreşti, dar aceasta înseamnă că înscrisul să fi existat la data judecăţii.
Or, în cauză, este de observat că înscrisul invocat este emis la data de 10.10.2007, cu mult timp după pronunţarea deciziei nr. 3605/31.10.2000 a Curţii de Apel Suceava, decizie a cărei revizuire s-a cerut.
Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată la data de 12.11.2007, petenta O.E., în contradictoriu cu Primăria municipiului Dorohoi, judeţul Botoşani, a solicitat revizuirea deciziei nr. 3605 din 31.10.2000 a Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă.
Prin decizia civilă a cărei revizuire se solicită, s-a admis recursul declarat de intimata Primăria municipiului Dorohoi împotriva deciziei civile nr. 204 A din 1.04.2000 a Tribunalului Botoşani.
S-a casat decizia atacată şi, în rejudecare, s-a respins ca nefondat recursul declarat de contestatoarea O.E. împotriva sentinţei civile nr. 3556 din 10.11.1999 a Judecătoriei Dorohoi, pe care a menţinut-o.
S-a respins, ca nefondat, recursul contestatoarei O. E. împotriva deciziei civile nr. 204 A din 1.03.2000 a Tribunalului Botoşani.
Pentru înţelegerea contextului în care, în prezenta cauză, s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 3605 din 31.10.2000 a Curţii de Apel Suceava – Secţia civilă, trebuie precizat că, iniţial, prin sentinţa nr. 3556 din 10.11.1999 a Judecătoriei Dorohoi, s-a respins ca nefondată, contestaţia formulată de contestatoarea O.E. împotriva dispoziţiei nr. 91 din 22.07.1998 emisă de Primarul municipiului Dorohoi, prin care contestatoarei i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă în temeiul prevederilor art. 130 lit. i din vechiul Cod al muncii.
În considerentele sus-menţionatei sentinţe civile s-a reţinut că cea în cauză a săvârşit abaterile disciplinare descrise în preambulul dispoziţiei de desfacere a contractului de muncă, respectiv: a refuzat să primească dispoziţia nr. 78/1998 emisă în baza deciziei nr. 508/1998 a Curţii de Apel Suceava cu privire la reintegrarea pe postul de casier, dispoziţia Primarului nr. 85/1998 pentru modificarea şi completarea art. 1 alin. 1 din dispoziţia nr. 78/1998; a refuzat semnarea şi primirea fişei postului întocmită la data de 3.07.1998, cu atribuţiile de serviciu pentru casierie; a refuzat primirea dispoziţiei nr. 87/1998 prin care a fost sancţionată cu avertisment”; nu s-a supus prevederilor adresei nr. 9063/1998 prin care a fost atenţionată de primar cu privire la intrarea în legalitate, acordându-i-se un termen de 3 zile în acest sens.
Prin dispoziţia de desfacere disciplinară a contractului de muncă s-a mai reţinut că, datorită abaterilor sus-menţionate, contestatoarea a creat un blocaj financiar în cadrul casieriei pe o perioadă de 22 de zile, neîncasându-se suma de aproximativ 300 milioane lei provenită din taxe şi alte surse de venituri la bugetul local, nu s-au efectuat plăţi şi alte drepturi prevăzute de lege.
Cum împotriva sentinţei civile nr. 3556 din 10.11.1998 a Judecătoriei Dorohoi O.E. a declarat apel, Tribunalul Botoşani – Secţia civilă, prin decizia nr. 204 A din 1.03.2000, a admis apelul contestatoarei în contradictoriu cu Primăria municipiului Dorohoi, a schimbat în totalitate sentinţa apelată, în sensul că a admis contestaţia formulată de O.E. şi a anulat dispoziţia nr. 91 din 23.07.1998 emisă de Primăria municipiului Dorohoi. S-a dispus reintegrarea contestatoarei O.E. în postul avut anterior, respectiv de casier, fiind obligată Primăria municipiului Dorohoi să plătească contestatoarei suma de 13.023.605 lei drepturi băneşti pe perioada iulie 1998 – decembrie 1999 şi în continuare până la reintegrarea efectivă, precum şi suma de 1.350.000 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei nr. 204 A din 1.03.2000 a Tribunalului Botoşani – Secţia civilă au declarat recursuri atât contestatoarea O.E., sub aspectul despăgubirilor şi cheltuielilor de judecată, cât şi Primăria municipiului Dorohoi, sub aspectul fondului cauzei, susţinând că abaterile disciplinare săvârşite de contestatoare au justificat, prin gravitatea lor, emiterea dispoziţiei de desfacere a contractului de muncă al acesteia.
Soluţionând recursurile, Curtea de Apel Suceava – Secţia civilă, a pronunţat decizia nr. 3605 din 31.10.2000, despre care s-a făcut vorbire mai sus şi a cărei revizuire se cere.
În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, în esenţă se susţine de revizuientă că, prin adresa nr. 13403 din 10.11.2007, la solicitarea revizuientei, Primăria municipiului Dorohoi îi comunică faptul că nu figurează ca persoană răspunzătoare pentru săvârşirea unui blocaj financiar de peste 300 milioane lei în raportul Curţii de Conturi pe anul 1998. Acest înscris revizuienta îl apreciază ca fiind un înscris doveditor în sensul prevederilor art. 322 pct. 5 teza I din Codul de procedură civilă.
Examinând cererea de revizuire de faţă, curtea a constatat-o neîntemeiată.
Astfel, este de reţinut că în mod constant atât practica judiciară, cât şi literatura juridică de specialitate, în interpretarea prevederilor legale sus-menţionate au apreciat că înscrisul trebuia să fi fost descoperit după pronunţarea hotărârii judecătoreşti, dar aceasta înseamnă ca înscrisul să fi existat la data judecăţii. Or, în cauză, este de observat că înscrisul invocat este emis la data de 10.10.2007, cu mult timp după pronunţarea deciziei nr. 3605/31.10.2000 a Curţii de Apel Suceava. Faptul că prin acest înscris se atestă o situaţie de fapt existentă în anul 1998 nu este în măsură a conferi acestui înscris calitatea de înscris doveditor în sensul prevederilor art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă.
Faţă de cele de mai sus, curtea a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată în cauză.
