Clauză de neconcurenţă. Condiţii obligatorii prevăzute cumulativ de art. 21 alin. (2) C. muncii. Indemnizaţie de neconcurenţă.


Data producerii efectelor. Contract de muncă încheiat anterior modificării Codul muncii. Obligaţiile angajatorului

C. muncii, art. 21 alin. (2) şi (3)

Angajatorul are obligaţia să pună de acord clauzele contractului individual de muncă cu prevederile modificate ale Codului muncii.

în contractul individual de muncă nu au fost cuprinse condiţiile obligatorii prevăzute în mod cumulativ de art. 21 alin. (2) C. muncii privind clauza de neconcurenţă, nu sunt prevăzute în mod concret activităţile pe care trebuia să le presteze salariatul după încetarea contractului individual de muncă, nu este prevăzut cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunară pentru perioada în care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, astfel că salariatul nu poate fi obligat la despăgubiri.

în cuprinsul contractului individual de muncă nu se regăsesc nici menţiuni referitoare la indemnizaţia de cel puţin 25% reglementată de art. 21 alin. (3) în forma iniţială a Codului muncii.

Trib. Dolj, sentinţa civilă din 13 iulie 2007, portal.just.ro

La data de 29 martie 2007, reclamanta SC I.C. SRL Craiova a chemat în judecată pârâtul G.I.P., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să oblige pârâtul la plata sumei de 370.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin exercitarea de acte de concurenţă neloială.

Prin hotărârea pronunţată, tribunalul a respins cererea reclamantei, reţinând că pârâtul a desfăşurat activitate pentru unitatea reclamantă SC I.C. SRL Craiova în baza contractului individual de muncă înregistrat la 6 mai 2004 până la data de 18 iulie 2006, când contractul a încetat în temeiul prevederilor art. 55 lit. b) C. muncii.

La contractul individual de muncă între părţile în litigiu s-a încheiat anexa nr. 2, în cuprinsul său au fost inserate condiţii de confidenţialitate şi neconcurenţă. Conform prevederilor anexei 2 lit. i), „în timpul derulării acestui contract şi după trei ani de la încetarea contractului, pentru niciun motiv angajatul nu se va angaja direct sau indirect în nicio afacere, angaja la o altă societate sau pe cont propriu, nu va reprezenta sau acorda asistenţă sau serviciu niciunei persoane sau afiliat la această persoană care fie face competiţie sau intenţionează să facă competiţie societăţii în România”.

Mai întâi, s-a reţinut că unitatea reclamantă a susţinut că actualul Cod al muncii are efecte pentru viitor, şi nu pentru trecut, deoarece raporturile de muncă ale pârâtului au început la data de 19 aprilie 2004, prin încheierea contractului de muncă înregistrat sub nr. 18964 din 6 mai 2004. Este de necontestat însă că faptele invocate de reclamantă ca fiind de natură a-i cauza prejudicii s-au produs după data încetării contractului de muncă între părţi (18 iulie 2006), la un an de la modificarea dispoziţiilor art. 21 C. muncii.

In cuprinsul contractului individual de muncă, coroborat cu menţiunile din anexa 2, nu se regăsesc menţiuni referitoare la indemnizaţia de cel puţin 25% reglementată de art. 21 alin. (3) în forma iniţială a Codului muncii. Instanţa nu a reţinut susţinerile reclamantei în sensul că această indemnizaţie i-a fost acordată pârâtului sub forma unui comision, rezultând din contractul de comision încheiat între societatea reclamantă şi pârât, întrucât contractul încheiat între părţi la data de 1 decembrie 2004 este un contract comercial, chiar dacă sunt

reluate în cuprinsul său obligaţii asumate de salariat şi prin contractul individual de muncă.

In forma modificată începând cu iulie 2005, art. 21 alin. (3) C. muncii prevede că indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. Reclamanta nu a achitat pârâtului indemnizaţia prevăzută de alin. (3) al art. 21 şi nu a iniţiat negocieri cu pârâtul pe parcursul derulării contractului individual de muncă cu privire la acest aspect.

Faţă de aceste prevederi legale cu caracter imperativ, instanţa a constatat că reclamanta avea obligaţia să pună de acord clauzele contractului individual de muncă privindu-1 pe pârât cu prevederile modificate ale Codului muncii.

Din conţinutul în date al anexelor nr. 1 şi 2 la contractul individual de muncă, rezultă că nu au fost cuprinse condiţiile obligatorii prevăzute în mod cumulativ de art. 21 alin. (2) C. muncii, nu sunt prevăzute în mod concret activităţile pe care nu trebuia să le presteze salariatul după încetarea contractului individual de muncă, nu este prevăzut cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunară pentru perioada în care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă etc.