3. Clauza de neconcurenta. Obligativitatea inserarii in contractul individual de a activităţilor interzise salariatului după încetarea contractului individual de muncă, si a cuantumului indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, pentru perioada în care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă
La data de 29.03.2007, reclamanta SC I.C. SRL CRAIOVA a chemat în judecată pârâtul G.I.P. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa să oblige pârâtul la plata sumei de 370 000 RON, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin exercitarea de acte de concurenţă neloială.
În motivare, reclamanta a precizat că pârâtul a fost angajat al societăţii, fiind încheiat contractul individual de muncă din data de 06.05.2004. Ca parte integrantă din acest contract, părţile au negociat anexele 1 şi 2, în care sunt negociate fişa postului, precum şi clauze de confidenţialitate şi de neconcurenţă.
La data de 15.12.2004, între aceleaşi părţi s-a încheiat şi un contract de comision, prin care părţile au prevăzut plata către pârât a unui comision de 50% din profitul net al comitentului realizate din tranzacţiile încheiate de comisionar, pârâtul asumându-şi obligaţia de confidenţialitate şi de neconcurenţă.
Plata comisionului către pârât din tranzacţiile încheiate reprezenta o remuneraţie suplimentară faţă de salariul primit.
Contractul individual de muncă a încetat prin acordul părţilor , în temeiul dispoziţiilor art.55 lit. B din Codul muncii.
La 2-3 luni după încetarea raporturilor de muncă, pârâtul s-a angajat la SC RSG GROUP Craiova, firmă care desfăşoară aceeaşi activitate ca şi societatea reclamantă, ca director de vânzări, calitate în care a furnizat noului angajator informaţii confidenţiale despre furnizorii şi clienţii firmei, iniţiind o serie de activităţi de vânzare de produse identice, pârâtul încălcând astfel obligaţiile pe care şi le-a asumat prin semnarea contractului de muncă .
In finalul cererii,reclamanta a mai arătat că prejudiciul suferit începând cu luna octombrie 2006 se cifrează la 30 000-40 000 lei RON lunar.
Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând mai intai excepţia necompetentei materiale a instanţei motivând că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat plata unor despăgubiri băneşti – trebuie achitată taxa de timbru la valoarea solicitată .
Pârâtul a invocat excepţia tardivităţii cererii, susţinând că a fost salariatul unităţii reclamante până la data de 14 06 2006 când i-a încetat contractul individual de muncă.
Cu privire la clauza de neconcurenţă invocată de reclamantă, pârâtul a susţinut că în conformitate cu prevederile art. 21 din Codul muncii , clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunară, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă şi indemnizaţia de neconcurenţă lunară.
La 17.05.2007 pârâtul a renunţat la excepţiile invocate prin întâmpinare.
Prin notele depuse la dosar la data de 31 05 2007 reclamanta a susţinut că a încheiat contractul individual de muncă la data de 06.05.2004 sub imperiul legii în vigoare la data respectivă, pârâtul asumându-şi clauzele de confidenţialitate şi neconcurenţă.
Reclamanta susţine că aspectele care vizează în mod expres efectele clauzei de neconcurenţă, perioada în care salariatul este obligat să respecte condiţiile de neconcurenţă au fost reglementate prin OG nr. 65/2005, ulterior încheierii contractului individual de muncă.
Prin hotararea pronuntata Tribunalul a respins cererea reclamantei retinand ca pârâtul a desfăşurat activitate pentru unitatea reclamantă SC I.C. SRL Craiova în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 18964/06 05 2004 până la data de 18 07 2006, când contractul a încetat în temeiul prevederilor art. 55 lit. b din Codul muncii.
La contractul individual de muncă între părţile în litigiu s-a încheiat anexa nr. 2, în cuprinsul său au fost inserate condiţii de confidenţialitate şi neconcurenţă.
Conform prevederilor Anexei 2 lit. I, „ în timpul derulării acestui contract şi după trei ani de la încetarea contractului, pentru nici un motiv angajatul nu se va angaja direct sau indirect în nici o afacere , angaja la o altă societate sau pe cont propriu, nu va reprezenta sau acorda asistentă sau serviciu nici unei persoane sau afiliat la această persoană care fie competiţie sau intenţionează să facă competiţie Societăţii în România”.
Mai întâi , s-a retinut că unitatea reclamantă a susţinut că actualul cod al muncii are efecte pentru viitor şi nu pentru trecut , deoarece raporturile de muncă ale pârâtului au început la data de 19.04.2004, prin încheierea contractului de muncă înregistrat sub nr. 18964/06 05 2004.
Este de necontestat însă că faptele invocate de reclamantă ca fiind de natură a-i cauza prejudicii s-au produs după data încetării contractului de muncă între părţi (18.07.2006) , la un an de la modificarea dispoziţiilor art. 21 din Codul muncii.
Potrivit art.21 din Codul muncii (varianta în vigoare până în iulie 2005) (1) Clauza de neconcurenţă îl obligă pe salariat să nu presteze, în interesul propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său ori să nu presteze o activitate în favoarea unui terţ care se află în relaţii de concurenţă cu angajatorul său şi îl obligă pe angajator să îi plătească salariatului o indemnizaţie lunară. (2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. (3) Indemnizaţia datorată salariatului se negociază şi este de cel puţin 25% din salariu. Indemnizaţia trebuie plătită întocmai şi la timp.
In cuprinsul contractului individual de muncă, coroborat cu menţiunile din anexa 2, nu se regăsesc menţiuni referitoare la indemnizaţia de cel puţin 25% reglementată de art. 21 alin 3 în forma iniţială a Codului muncii.
Instanţa nu a retinut sustinerile reclamantei în sensul că această indemnizaţie i-a fost acordată pârâtului sub forma unui comision, rezultând din contractul de comision încheiat între societatea reclamantă şi pârât, întrucât contractul încheiat între părţi la data de 01.12.2004 este un contract comercial, chiar dacă sunt reluate în cuprinsul său obligaţii asumate de salariat şi prin contractul individual de muncă.
În forma modificată începând cu iulie 2005 art. 21 prevede: (1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Reclamanta nu a achitat pârâtului indemnizaţia prevăzută de alin. 3 al art. 21 şi nu a iniţiat negocieri cu pârâtul pe parcursul derulării contractului individual de muncă cu privire la acest aspect.
Faţă de aceste prevederi legale cu caracter imperativ, instanţa a constatat că reclamanta avea obligaţia să pună de acord clauzele contractului individual de muncă privindu-l pe pârât cu prevederile modificate ale Codului muncii.
Din conţinutul în date al anexei nr. 1 şi 2 la contractul individual de muncă, rezultă că nu au fost cuprinse condiţiile obligatorii prevăzute în mod cumulativ de art. 21 al 2 din Codul Muncii, nu sunt prevăzute în mod concret activităţile pe care nu trebuia să le presteze salariatul după încetarea contractului individual de muncă, nu este prevăzut cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunară, pentru perioada în care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă etc.
