ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1466/
Ședința publică din 14 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SA, cu sediul în B,- B sector 1, împotriva sentinței civile nr.118 din 5 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul pârâtei recurente SA, (cu delegație la fila 41 dosar recurs) și reclamantul intimat G, asistat de av.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Reprezentanta pârâtei recurente invocă excepția lipsei capacității procesuale de folosință și exercițiu a Direcției de Telecomunicații M solicitând admiterea recursului casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza pe fond să se dispună respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală, iar în subsidiar ca tardivă, precum și excepția tardivității, invocată la instanța de fond, ambele excepții nefiind soluționate de către prima instanță, fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică pentru considerentele expuse în întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.118 din 05.02.2009 a Tribunalului Mureșs -a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G, domiciliat în Târnăveni,-, -.I,.5, Județul M, în contradictoriu cu pârâta SC SA, cu sediul în Tg.M, str.-, Județul
S-a constatat că perioadele 13.12.1976-28.07.1978 și 29.07.1979 – 31.12.1998, reclamantul a îndeplinit funcția de electromecanic-electroalimentare, perioade în care reclamantul se încadrează în grupa II de muncă.
A fost obligată pârâta la eliberarea în favoarea reclamantului a unei adeverințe privind sporurile salariale corespunzătoare condițiilor de muncă ale reclamantului.
S-au respins restul pretențiilor reclamantului.
În considerentele hotărârii s-a arătat că ținând seama de probele administrate, de disp. art.296 Codul Muncii raportat la art.155 Codul Muncii respectiv anexa 2 la pct.27 din Ordinul 99/1969, art.13 al nr.50/1990 se constată că perioadele 13.12.1976-28.07.1978 și 29.07.1979 – 31.12.1998, reclamantul a îndeplinit funcția de electromecanic-electroalimentare, perioade în care reclamantul se încadrează în grupa II de muncă.
În baza disp. art.40 din Codul Muncii se impune eliberarea în favoarea reclamantului a unei adeverințe privind sporurile salariale corespunzătoare condițiilor de muncă ale reclamantului.
Solicitările reclamantului privind sporurile de toxicitate și grupa I de muncă sunt nefondate, în dosar nefiind administrată nicio dovadă în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta SC SA, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală, în subsidiar ca tardivă iar pe fond ca nefondată.
S-a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință și de exercițiu a Direcției Telecomunicații M, din municipiul Tg.M, str.-, Județul M, în temeiul art.43 Cod procedură civilă.
Acțiunea introductivă a fost formulată în contradictoriu cu Direcția de Poștă și Telecomunicații Tg.M, instanța de fond pronunțând o sentință față de din Tg.
Or, Direcția de Telecomunicații Maf ost sucursală fără personalitate juridică a SC SA, care s-a desființat, fiind radiată de la registrul Comerțului în data de 03.02.2006.
Sub acest aspect devin incidente prev. art.41 Cod pr.civilă.
În ceea ce privește excepția tardivității recursului, devin incidente prev. art.304 pct.5 Cod procedură civilă, instanța de fond pronunțând o hotărâre prin încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, de art.105 alin.2 Cod procedură civilă.
Se face referire la faptul că după punerea în dezbaterea contradictorie a părților a excepției tardivității, instanța de fond s-a pronunțat direct în aceea ședință când a dat dosarul în pronunțare. Instanța a dispus respingerea acestei excepții, făcând referire de acest fapt doar în practicaua sentinței, fără să însereze nimic în dispozitivul sentinței atacate.
Sub aspectul termenului de promovare a acțiunii introductive, sunt incidente prev. art.283 pct.2 Codul Muncii, care stipulează “toate celelalte situații, altele decât cele prevăzute la alin.1, termenul este de 3 ani de la data nașterii dreptului”.
În prezenta cauză, intimatul contestă înregistrările din cartea sa de muncă privind funcțiile pe care le-a avut, sporurile de toxicitate și grupa I de muncă, din perioada 1976-1998. De funcția pe care a avut-o și de drepturile sale bănești, intimatul a luat la cunoștință prin actele pe care le-a semnat și le-a primit sub semnătură, inclusiv în data de 06.04.2004 când i s-a comunicat cartea de muncă, în care sunt trecute funcțiile pe care le-a avut și drepturile bănești de care a beneficiat. Pentru primirea cărții de muncă a semnat în data de 06.04.2004 notă de lichidare.
Ca urmare, termenul de introducere a acțiunii se împlinește succesiv la 3 ani de la data semnării actelor, ultimul termen fiind 06.04.2007.
Al treilea motiv al recursului este cel referitor la probatoriul administrat.
Este inadmisibilă proba cu martori în litigiile care privesc drepturi, ce sunt stabilite imperativ prin dispozițiile legale și prin acte juridice, fiind incidente disp. art.1191 pct.2 Cod civil.
Prin proba cu martori instanța de fond înlătură constatările cuprinse în actele emise de instituțiile abilitate.
Al patrulea motiv al recursului este cel referitor la aspectul de fond al cauzei, fiind incidente disp. art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Pentru perioada martie 1990-1998 au fost incidente prevederile Ordinului nr.50/1990 privind locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cu condiții deosebite, care se încadrează în grupa a II-a de muncă.
Potrivit art.5 al acestui ordin, organele Ministerului Sănătății trebuiau să verifice dacă noxele profesionale depășesc sau nu limitele admise prevăzute în normele legale.
Din constatările efectuate a rezultat că nu sunt înregistrate noxe profesionale.
De asemenea reclamantul nu a lucrat în aceste locuri cel puțin 70% din programul de lucru.
Prin întâmpinarea depusă la 10.06.2009 reclamantul Gas olicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivarea cererii s-a arătat că a fost introduspă în cauză Sc SA.
Acțiunea introdusă este imprescriptibilă, aceasta bazându-se pe faptul că una în constatare și nu în realizarea dreptului.
Referitor la determinările de noxe pe care le-au efectua la Centrul de Medicină Preventivă CFR B în anul 1994 la solicitarea SC SA pentru locația de la Târnăveni, analizele depuse la dosarul cauzei nu sunt elocvente întrucât nu menționează perioada 1976-1994 în care a desfășurat activitatea reclamantul Reclamantul a fost încadrat și ca electromecanic-electroalimentare rurală.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3041și art.306 alin.2 Cod procedură civilă instanța constată că recursul declarat este fondat în sensul celor ce urmează:
Prin acțiunea înregistrată reclamantul Gas olicitat în contradictoriu cu Direcția de Poștă și Telecomunicații Tg.M rectificarea cărții de muncă în sensul de a se trece “electromecanic-electroalimentare” și sporurile de toxicitate și grupa I de muncă pentru perioada 1976-1998.
Prin întâmpinarea depusă în data de 19.10.2008 pârâta SC SA (14 dosar fond) a invocat excepția tardivității acțiunii, susținând că sunt incidente prev. art.283 pct.2 Codul Muncii, respectiv acțiunea formulată este prescriptibilă în termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului, iar reclamantul a semnat pentru primirea cărții de muncă nota de lichidare, în data de 06.04.2004, acțiunea fiind înregistrată la data de 29.09.2008.
Prin urmare, s-a invocat o excepția de fond, cea a prescripției, în strânsă legătură cu exercițiul dreptului la acțiune iar prima instanță a soluționat-o printr-o încheiere, potrivit art.137 Cod procedură civilă, respingând-o ca neîntemeiată, fără ca aceasta să cuprindă motivele pe care s-a întemeiat.
În această situație, s-a cauzat părților o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desființarea hotărârii, potrivit art.105 Cod procedură civilă, determinată de faptul că, nefiind cunoscute concluziile primei instanțe, nu se poate exercita de către instanța de recurs controlul judiciar.
Se va verifica de asemenea, dacă în cauză sunt incidente prev. art.8 din Decretul nr.92 din 16.04.1976, privind carnetul de muncă.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei, aceasta nu poate fi primită, deoarece potrivit art.43 Cod procedură civilă, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale au fost ratificate de persoana juridică, fiind introdusă în cauză SC SA. Aceasta având prioritate, celelalte motive de recurs, se omit a fi analizate.
Față de cele ce preced, se reține că în cauză sunt incidente disp. art.304 pct.5 și 312 alin.5 Cod procedură civilă, astfel încât instanța, va casa hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta SA, cu sediul în B,- B sector 1, împotriva sentinței civile nr.118 din 5 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Casează hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 Iulie 2009.
Red.
Tehnored.CC/2 exp.
15.09.2009
Jd.fd.
Asist.jud.C-tin,
