Completare carnet de muncă. Decizia 1561/2009. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.1561

Ședința publică din data de 15 iulie 2009

PREȘEDINTE: Traian Logojan

JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina

: –

Grefier:

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în Târgoviște,-, județul D împotriva sentinței civile nr.1097 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 13 mai 2009, în contradictoriu cu intimata pârâtă CFR SA SUCURSALA REGIONALA CF B, cu sediul în B, de Nord nr. 1

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, au răspuns recurentul reclamant și intimata pârâtă CFR SA Regionala CF prin .

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Consilier juridic depune la dosar întâmpinare și acte anexă pe care le comunică și recurentului reclamant.

Recurentul reclamant solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării și al actelor anexă care i-au fost înmânate la acest termen.

Curtea, având în vedere cererea recurentului reclamant privind lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării și al actelor anexă, care i-au fost prezentate la acest termen, o consideră întemeiată și o încuviințează.

La reluarea cauzei la a doua strigare au răspuns părțile, arătând că alte cereri nu mai au de formulat, recurentul reclamant arătând că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și al actelor anexă și că nu înțelege să solicite acordarea unui nou termen de judecată.

Curtea ia act de declarația părților și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbateri.

Recurentul reclamant, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, criticând sentința primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică.

În mod greșit prima instanță i-a respins acțiunea prin care a solicitat încadrarea sa în grupa I de muncă, în loc de grupa a II-

Arată recurentul că a fost încadrat cu contract de muncă pe durată neterminată, în funcția de inginer III, dar a prestat muncă efectivă la siguranța circulației trenurilor, a efectuat activitate de ofițer de serviciu, responsabil pentru Districtul de linie 5, operator de linie precum și alte funcții și lucrări conform Instrucțiunilor de serviciu care aparțin grupei I-a de muncă.

Apreciază că față de activitatea prestată, se încadra în grupa I-a, motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.

Prin Ordinul Ministrului transporturilor sunt nominalizate meseriile și funcțiile din unitățile de exploatare a căror activitate este legată de siguranța circulației, ori recurentul, prin încadrarea sa nu figurează în grupele de muncă evidențiate pentru grupa I de muncă.

Solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată.

Reclamantul a chemat în judecată pe pârâta “CFR” – SA – Sucursala Regională CF B – Secția L4, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța aceasta să fie obligată să-l încadreze în grupa I de muncă pentru perioada desfășurată în cadrul acestei secții și să îi opereze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin adeverința din 15.12.2008 eliberată de Secția L4 pentru perioada 27.08.1986 – 01.10.1998 cât a fost angajat cu contract de muncă permanent, a fost încadrat în grupa a II-a de muncă, ținându-se cont de decizia de salarizare inginer III cu regăsire în anexa 2, poziția 210 din Ordinul -, în loc de grupa I de muncă, deși a prestat efectiv muncă în execuție la siguranța circulației trenurilor, fiind ofițer de serviciu în mod periodic și responsabil pentru Districtul de linie 5 și îndeplinind mai multe funcții și lucrări care conform Instrucțiunilor de serviciu sunt trecute la grupa I de muncă.

S-au anexat în copie: adeverința nr.4668/2008 din care rezultă că în perioada sus-menționată acesta a fost încadrat in grupa II de muncă conform ordinului 50/1990, republicat în 1994, anexa 2, poziția 210, deciziile privind numirea reclamantului în funcția de diriginte șantier la lucrările de refacție a căii ferate în anii 1994 și 1998, responsabil cu lucrările traversă beton și remedierea defectelor pe anumite distanțe, privind înlocuirea în perioada concediului de odihnă a șefului de district, controlul din punct de vedere tehnico-economice la lucrările de reparații, fișa postului pentru ing.III, carnetul de muncă.

Pârâta a depus la dosar o întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât în conformitate cu prevederile pct.6 din Ordinul nr.50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și II de muncă se făcea de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective, stabilindu-se de către conducerea unității atribuțiile de serviciu ce reveneau fiecărei persoane în raport cu funcția îndeplinită.

S-a depus și adresa nr.5870/2008 a Ministerului Muncii, Familiei și egalității de șanse.

Reclamantul a mai depus la dosar răspuns la întâmpinare și precizări.

Totodată s-au mai depus la dosar Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1047/1990 și lista meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căror activitate este legată de siguranța circulației, conform prevederilor din anexa nr.9 din Decretul nr.100/1979.

La cererea instanței, față de precizările reclamantului unitatea pârâtă a depus la dosar adresa nr.23/13.04.2009, din care rezultă că în perioada 1986-1990 reclamantul a ocupat funcția de inginer stagiar iar în perioada 1990 – 1998 fost încadrat ca inginer, având atribuții de supraveghere și urmărire a lucrărilor la care acesta face referire, atribuții ce i-au revenit prin fișa postului. În conformitate cu prevederile pct.210 din anexa nr.2 a Ordinului nr.50/1990, republicat în 1994, nefiind încadrat în funcția de șef district, șef echipă întreținere cale ferată, maistru din brigăzile RK, încadrarea în grupa a II-a de muncă fiind corectă.

S-au depus și atribuțiile șefului de district linii și totodată un răspuns la întrebările puse de reclamant prin precizările de la fila 92 din dosar.

Prin sentința civilă nr.1097 pronunțată la data de 13 mai 2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că în perioada 1986-1998 reclamantul a fost încadrat pe funcția de inginer stagiar inițial, apoi inginer, și apoi inginer III, fiind încadrat în grupa a II-a de muncă potrivit Ordinului nr.50/1990 și a Ordinului 125/1990 pct.210 anexa 2, după cum reiese din carnetul de muncă al reclamantului.

Prin acțiunea de față acesta solicită ca pe perioada respectivă să fie încadrat în grupa I de muncă, întrucât ar fi desfășurat activități care țineau de siguranța circulației trenurilor, lucrările fiind desfășurate pentru întreținerea și repararea liniilor de cale ferată.

Potrivit dispozițiilor pct.6 din Ordinul nr.50/1990 al, nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I și a II-a de muncă se făceau de către conducerile unităților împreună cu sindicatele libere din acele unități, ținându-se seama de condițiile concrete în care și-au desfășurat activitatea persoanele respective, începând cu 18.03.1969.

Prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1047/06.06.1990( fila 61 din dosar) a fost aprobată lista meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căilor ferate a căror activitate este legată de siguranța circulației, la pct.82 fiind trecuți și inginerii.

Totodată, prin adresa nr.3549/1990 a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și amenajării teritoriului(fila 67), pentru completarea Ordinului nr.125/1990 s-a stabilit lista meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căilor ferate, care sunt prevăzute în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, menționându-se de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin adresa din 22.08.1990 (fila 68) ca răspuns la adresa 3549 că această listă a fost aprobată cu nr.1638/1990 și care constituie completare la Ordinul nr.125/1990, stabilindu-se că celelalte funcții care concură la siguranța circulației se încadrează în grupa a II-a de muncă.

La pct.26 din lista funcțiilor care concură la siguranța circulației, nominalizate în Ordinul Ministerului Transporturilor nr.1025/1981 există nominalizată funcția de inginer, pentru grupa a II-a de muncă(fila 73).

Prin urmare, nu orice funcție care se referă la siguranța circulației este încadrabilă automat în grupa I de muncă, ci numai anumite funcții stabilite la propunerea angajatorului, iar funcția de inginer în care a fost încadrat reclamantul este menționată la grupa a II-a de muncă, astfel că în mod corect unitatea angajatoare a efectuat aceste mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului și în adeverința ce i-a fost emisă acestuia.

Neexistând nici un temei legal pentru încadrarea reclamantului în grupa I de muncă, instanța a respins cererea formulată de acesta.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând modificarea sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, deoarece în mod legal trebuia să fie încadrat în grupa I de muncă în perioada solicitată, acesta fiind încadrat în calitate de șef district și unde a activat în aceleași condiții de muncă cu personalul muncitor prins în grupa I-a de muncă la Secția 4 din cadrul Regionalei CFR

Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.

Prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1047/006 din iunie 1990 a fost aprobat lista meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare căilor ferate a căror activitate era legată de siguranța circulației, iar prin adresa nr. 3549/1990 a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Amenajării Teritoriului pentru completarea Ordinului nr. 125/1990, s-a stabilit lista meseriilor și funcțiilor din unitățile de exploatare a căilor ferate care sunt prevăzute în grupele I și II de muncă, stabilindu-se că celelalte funcții care concurează la siguranța circulației se încadrează în grupa II de muncă, inclusiv funcția de inginer.

Deci, nu orice funcție care se referă la siguranța circulației trebuie încadrată în grupa I de muncă ci numai anumite funcții la propunerea angajatorului, în care nu se încadrează și cea deținută de către reclamant căruia să-i fie acordată grupa I, sens în care în mod corect a stabilit și prima instanță prin soluția pronunțată care este legală și temeinică.

Nesubzistând cauze de nulitate ale sentinței atacate din cele prevăzute de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefundat în baza art. 312 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în Târgoviște,-, județul D împotriva sentinței civile nr.1097 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la data de 13 mai 2009, în contradictoriu cu intimata pârâtă CFR SA SUCURSALA REGIONALA CF B, cu sediul în B, de Nord nr. 1.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 15 iulie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Simona Petruța Buzoianu Cristina

– – – – – –

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3120

Red.TL

Tehnored.

2 ex./29.07.2009

f- Tribunalul Dâmbovița