DECIZIA CIVILĂ NR.1708/2009-
Ședința publică din 26 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
– – – – – JUDECĂTOR 3: Trif
– – – judecător
– – grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR -, sector 5, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G și – toți din O,-,.6, județul B și cu intimatul pârât TRIBUNALUL BIHORO,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 736/LM din 29 aprilie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă-completare carnet de muncă.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că, recursul este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, intimații reclamanți, prin registratura instanței, la data de 20.11.2009, au depus concluzii scrise, constatându-se totodată, că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.736/LM din 29 aprilie 2009, TRIBUNALUL BIHORa respins excepția de tardivitate si excepția de inadmisibilitate invocate de paratul Ministerul Justiției.
A admis acțiunea formulata de reclamanții, și in contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI SI LIBERTAȚILOR si TRIBUNALUL BIHOR și în consecință:
A obligat pârâții să modifice indemnizația de încadrare bruta lunara cuvenita fiecărui reclamant, in sensul aplicării coeficientului de multiplicare de 13,000 pe perioada 12 noiembrie 2004- 1 aprilie 2006 si coeficientului de multiplicare 17,000 pe perioada 1 aprilie 2006- 12 noiembrie 2007 si in continuare.
A obligat pârâții să efectueze aceste mențiuni in carnetele de ale reclamanților, respectiv sa înscrie coeficientul de multiplicare 13,000 si indemnizația corespunzătoare acestuia începând cu data de 12 noiembrie 2004 si coeficientul de multiplicare de 17,000 si indemnizația corespunzătoare acestuia începând cu data de 1 aprilie 2006.
A obligat pârâții sa calculeze si să plătească fiecărui reclamant diferențele de drepturi salariale intre cele acordate si cele cuvenite prin aplicarea noii indemnizații de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile si celelalte drepturi de natura salariala aferente, actualizate cu indicele de inflație până la data plății, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, din probele administrate in cauză, respectiv copii după carnetele de munca ale reclamantilor, instanta de fond a constatat că acestia au fost numiti judecatori la TRIBUNALUL BIHOR prin Decretul nr. 12/13.01.2004, incepand cu data de 01.12.2003.
la 31.11.2003 reclamantii au fost judecatori financiari la Colegiul Jurisdictional B al Curtii de Conturi a Romaniei, avand o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in conformitate cu prevederile art. 56 alin 2 din Legea nr. 50/1996, art. 56 alin 2 din OUG nr. 83/2000 si art. 39 alin 2 din OUG nr. 177/2002, corespunzator coeficientului de multiplicare 13,000 prevazut la punctul nr. 18 din Anexa nr.1 lit. a al OUG nr.177/2002 pentru stabilirea indemnizatiilor cuvenite magistratilor Curtilor de Apel.
Instanța de fond a mai reținut că, art. 7 din OUG nr. 117/2003 prevede că numarul de posturi pentru instantele judecatoresti a fost suplimentat prin diminuarea corespunzatoare a numarului de posturi al Curtii de Conturi si majorarea corespunzatoare a bugetului Ministerului Justitiei.
In lipsa unor norme speciale care sa reglementeze toate drepturile si obligatiile ce fac parte din continutul raportului juridic născut cu ocazia preluarii judecatorilor finainciari de catre Ministerul Justitiei, s-a reținut de tribunal că, devin aplicabile regulile de drept comun prevazute in art. 169 din Codul Muncii, in sensul că salariatii beneficiaza de protectia drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unor părti ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii, fiind transferate integral către cesionar toate drepturile si obligatiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului.
Inalta C de Casatie si Justitie a statuat că OUG nr. 117/2003, nu prevede pur si simplu încetarea mandatului judecatorului financiar, ci preluarea de către instantele judecatoresti, chiar dacă numirea in functie s-a realizat prin decret al Presedintelui Romaniei.
Asadar judecatorii financiari, fiind “preluati” de instantele judecatoresti nu pot fi remunerati cu o indemnizatie mai mică, intrucat se realizeaza o inechitate prin incalcarea principiului protectiei drepturilor salariale, astfel că se impune păstrarea pentru reclamanti a coeficientului de multiplicare, corespunzator functiei de judecator de C de Apel, coeficient pe care l-au avut si in cadrul Curtii de Conturi.
Reclamantii la data preluarii de catre Ministerul Justitiei in calitate de judecatori financiari, beneficiau de coeficientul de multiplicare de 13,000 corespunzator functiilor similare de magistrati din cadrul Curtii de Apel.
Potrivit art. 3 alin. 1 din OUG nr. 27/2006, s-a reținut de prima instanță că, judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurată la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilită in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinută si cu vechimea in magistratura prevazută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, pe baza valorii de referinta sectorială si a coeficientilor de multiplicare prevazuti in anexa la această ordonantă. In Anexa nr. 1 din actul normativ mai sus mentionat se prevede un coeficient de multiplicare de 17 pentru functia de judecator de C de apel.
de aceste considerente, tribunalul a admis actiunea formulata de catre reclamanti si a obligat pârâții să modifice indemnizația de încadrare bruta lunara cuvenita fiecărui reclamant, in sensul aplicării coeficientului de multiplicare de 13,000 pe perioada 12 noiembrie 2004- 1 aprilie 2006 si coeficientului de multiplicare 17,000 pe perioada 1 aprilie 2006- 12 noiembrie 2007 si in continuare.
In baza prev. art. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca instanta de fond a obligar pârâții să efectueze aceste mențiuni in carnetele de munca ale reclamanților, respectiv sa înscrie coeficientul de multiplicare 13,000 si indemnizația corespunzătoare acestuia începând cu data de 12 noiembrie 2004 si coeficientul de multiplicare de 17,000 si indemnizația corespunzătoare acestuia începând cu data de 1 aprilie 2006.
Totodată, instanta de fond a obligat pârâții sa calculeze si să plătească fiecărui reclamant diferențele de drepturi salariale intre cele acordate si cele cuvenite prin aplicarea noii indemnizații de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile si celelalte drepturi de natura salariala aferente, actualizate cu indicele de inflație până la data plății.
Au fost respinse exceptiile de tardivitate si de inadmisibilitate invocate de paratul Ministerul Justitiei, raportat la Ordinele Ministrului Justitiei nr. 554/C/23.02.2004 si nr. 1108/C/05.05, avand in vedere că instanta de administrativ s-a pronuntat asupra nelegalitatii acestora.
Tribunalul a constatat ca reclamantii nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea cererii de recurs, sunt învederate următoarele:
-în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.169 din Legea nr.53/2003 și, ca atare, reclamanții trebuie să beneficieze de un coeficient la nivelul unor judecători de tribunal, potrivit funcției ocupate în prezent, iar nu la nivelul curții de apel;
-aplicarea în cazul judecătorilor financiari, numiți ca judecători, a dispozițiilor art.169 din Codul Muncii este inoperantă, deoarece drepturile salariale ale magistraților sunt stabilite în mod unitar de reglementările proprii în materie de salarizare, care stabilesc expres diferențierea indemnizației de încadrare brută lunară în raport de nivelul instanței;
-intimații nu au fost transferați, cu au fost numiți prin decret al Președintelui României ca urmare a aplicării dispozițiilor art.5 din nr.OUG117/2003.
Intimații, prin concluziile scrise au solicitat, respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Prin sentința nr.84/CA/2008-PI din 19 mai 2008 Curții de APEL ORADEA, s-a constatat nelegalitatea Ordinelor Ministrului Justiției nr.554/C/23.02.2004 și nr.1108/C/5.05.2006 în raport de prevederile art.5 din nr.OUG117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, art.39 alin.2 din nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și art.169 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.
Sentința anterior menționată a rămas irevocabilă urmare respingerii ca nefondat a recursului declarat de Ministerul Justiției, prin decizia nr.3474 din 14 octombrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, reținându-se că salarizarea reclamanților s-a făcut potrivit art.39 alin.2 din nr.OUG177/2002 cu coeficientul de multiplicare 13 corespunzător funcției de judecător de C de apel, pe perioada cât au îndeplinit funcția de judecător în cadrul Curții de Conturi, prin urmare, judecătorii financiari, fiind “preluați” de instanțele judecătorești, nu pot fi remunerați cu o indemnizație mai mică, întrucât se realizează o inechitate prin încălcarea principiului protecției drepturilor lor salariale. S-a concluzionat, ca atare, că se impune păstrarea pentru reclamanți a coeficientului de multiplicare corespunzător funcției de judecător de C de apel, coeficient pe care l-au avut și în cadrul Curții de Conturi.
În condițiile în care, în litigiul despre care s-a făcut vorbire mai sus, soluționat în mod irevocabil, s-a statuat cu putere de lucru judecat, că reclamanții din prezenta cauză, în fosta lor calitate de judecători financiari, preluați de instanțele judecătorești, nu pot fi remunerați cu o indemnizație mai mică, având în vedere argumentele reliefate, criticile recurentului axate pe susținerea că reclamanții trebuie să beneficieze de un coeficient la nivelul unor judecători de tribunal, nu pot fi primite. Astfel, nu se poate accepta susținerea în sensul că dispozițiile art.169 din Codul Muncii ar fi inoperantă, în condițiile în care, în lipsa unor norme speciale care să fi reglementat toate drepturile și obligațiile care fac parte din conținutul raportului juridic născut cu ocazia “preluării” judecătorilor financiari de către instanțele judecătorești, devin aplicabile regulile de drept comun cuprinse în art.169 din Codul Muncii.
Nu poate fi reținută nici susținerea în sensul că, în cazul reclamanților, nu ar fi avut loc un transfer, câtă vreme noțiunea de “preluare” utilizată în nr.OUG53/2005, fără corespondent în dreptul muncii, nu poate fi interpretată decât prin analogie cu instituția “transferului” reglementată de Titlul IV, Capitolul 5 din Codul Muncii.
Față de considerentele ce preced, în mod legal, instanța de fond a stabilit că reclamanții sunt îndrituiți la modificarea indemnizației de încadrare brută lunară în sensul aplicării coeficientului de multiplicare de 13,000, respectiv 17,000, cu consecința obligării pârâților la efectuarea în carnetele de muncă ale reclamanților a mențiunilor respective în condițiile dispozițiilor art.1 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă.
Prin urmare, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, sentința recurată urmând a fi păstrată în totul, constatându-se totodată că nu s-a solicitat aplicarea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G și – toți din O,-,.6, județul B și cu intimatul pârât TRIBUNALUL BIHORO,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 736/LM din 29 aprilie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR,pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
– – – – – –
Red.concept decizie –
Data:30.11.2009
Jud.fond /
Dact.
Data:4.12.2009
7 ex.
5 com.
Data:
