Completare carnet de muncă. Decizia 1946/2009. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.1946

Ședința publică din data de 27 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr

JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

– — –

Grefier –

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Mecanică cu sediul în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1443 din data de 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta – domiciliată în comuna, sat, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se învederează instanței că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, s-au depus motivele de recurs din partea recurentei-pârâte.

Față de împrejurarea că motivele de recurs s-au depus la dosar la data de 22.09.2009 fiind înaintate prin poștă la data de 18.09.2009 deși sentința instanței de fond fost comunicată recurentei-pârâte la 10.08.2009, Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului pentru nemotivarea în termenul prevăzut de lege și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta – a chemat în judecată pe pârâta Mecanica solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta să acorde reclamantei grupa de muncă pentru perioada în care aceasta a lucrat ca pirotehnist în cadrul Secției XIII – șantierul 2 din cadrul pârâtei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în perioada 04.03.1982 -09.03.2006 și- desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte, ca muncitor în cadrul Secției a XIII- montaj greu, iar specificul locului de muncă este lucrul la fabricarea muniției, ceea ce presupune manevrarea unor produse chimice folosite la încărcarea focoaselor muniției cu grad mare de toxicitate, dar și pericol de explozie și cei care au lucrat în acest mediu ar trebui să beneficieze de grupa I de muncă potrivit Ordinului nr.50/1990- anexa I, punctul 62, cu 100%.

În drept, au fost invocate disp.art.283 din Codul muncii.

Pârâta nu a formulat întâmpinare cu privire la acțiunea reclamantei solicitând, prin apărător ales, respingerea acțiunii.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri și expertiză de specialitate administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1443 din 23.07.2009, Tribunalul Prahovaa admis acțiunea și a obligat pârâta să acorde reclamantei grupa I de muncă pentru perioada 01.01.1988 – 31.03.2001 și condiții speciale de muncă pentru perioada 01.04.2001 – 26.05.2004.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit concluziilor raportului de expertiza efectuat în cauză de expert și cărții de muncă existente la dosar reclamanta, având funcția de muncitor în cadrul societății-pârâte, și-a desfășurat activitatea în perioada 01.01.1988 – 31.03.2001 și 01.04.2001 – 26.05.2004 la fabricarea munițiilor, ce presupune manevrarea unor produse chimice cu grad mare de toxicitate, ceea ce înseamnă că a lucrat efectiv în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100 %.

S-a mai reținut că potrivit Ordinului nr.50/1990 “beneficiază de încadrarea în grupele I și II, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului personalului care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2”, iar din actele și lucrările dosarului a reieșit că reclamanta a lucrat efectiv, în perioada indicată, în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100 % din programul de lucru și în condiții speciale.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, prima instanță a admis acțiunea în sensul celor sus arătate.

Împotriva sentinței primei instanțe pârâta a declarat recurs, fără însă a-l motiva în termenul legal procedural.

S-a susținut de către recurentă că sentința atacată este nelegală și netemeinică și în mod greșit a fost admisă acțiunea întrucât din documentele existente în arhiva unității rezultă perioadele în care intimata-reclamantă a fost angajata societății, funcțiile deținute și încadrările în grupe de muncă, expres indicate, iar instanța de fond a interpretat greșit probatoriile administrate și nu a ținut cont de documentele depuse de recurentă, acordând reclamantei grupa I de muncă și condiții speciale.

La termenul din 27 octombrie 2009, în ședință publică, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia în termenul legal.

Astfel, potrivit art.306 alin.1 Cod pr.civilă, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termen legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin.2, care statuează că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.

De asemenea, în conformitate cu art.303 alin.1 Cod pr.civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care, în această materie, este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțate de instanța de fond, conform art.80 din Legea nr.168/1999, cu modificările și completările ulterioare, privind soluționarea conflictelor de muncă.

În cauza de față, recurentei i-a fost comunicată sentința instanței de fond la data de 10.08.2009, așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare de la fila 54 din dosarul primei instanțe, legal îndeplinită, astfel încât, ultima zi de motivare a recursului a fost data de 21.08.2009, ce a căzut într-o zi lucrătoare a săptămânii.

Recurenta a depus motivele de recurs prin poștă abia la data de 18.09.2009, așa cum rezultă din data ștampilei aplicată pe plicul cu care motivarea a fost expediată la instanță (fila 10 dosar recurs), deci peste termenul legal în care trebuia motivat recursul.

În consecință, având în vedere considerentele ce preced și constatând că în cauză nu sunt incidente nulități de ordine publică pe care instanța de control judiciar să le pună din oficiu în dezbaterea părților, Curtea, în baza dispozițiilor legale mai sus menționate, va constata nulitatea recursului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Constată nulitatea recursului declarat de pârâta Mecanică cu sediul în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.1443 din 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă – domiciliată în comuna, sat, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Simona Petruța Buzoianu

— – — – — –

Grefier

Operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120/2006

24.11.2009

4 ex.

/FA

Trib.P nr-