Prin sentinta civila nr. 5490/07.07.2011, pronuntata de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 11432/95/2010 a fost admisa în parte contestatia formulata de petentul B. G., împotriva pârâtului Palatul Copiilor Tg-Jiu, cu sediul în Tg-Jiu.
A fost anulata decizia nr. 11/2010 emisa de intimata Palatul Copiilor Tg-Jiu.
S-a dispus reintegrarea petentului pe postul detinut anterior datei de 01.09.2010, respectiv pe postul de corepetitor .
A fost obligata intimata la plata catre petent a drepturilor banesti aferente perioadei cuprinsa intre 28.09.2010 pâna la data reintegrarii efective, sume ce vor fi reactualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.
A fost respinsa cererea privind acordarea de cheltuieli de judecata ca nedovedite.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin actiunea civila adresata instantei de judecata si înregistrata pe rolul Tribunalului Gorj, Sectia Conflicte de si Asigurari Sociale sub nr.11432/95/2010 reclamantul B. G. a chemat în judecata pârâtul Palatul Copiilor Tg-Jiu solicitând ca prin sentinta ce va pronunta sa fie anulata decizia nr.11 emisa de pârâtul Palatul Copiilor Tg-Jiu si înregistrata sub nr.478/01.09.2010 prin care i-a fost acordata o perioada de 20 de zile de preaviz la finalul careia urma sa se procedeze la desfacerea contractului individual de munca, suspendarea efectelor deciziei atacate pana la solutionarea contestatiei si cheltuieli de judecata.
Pârâtul Palatul Copiilor Tg-Jiu a procedat la concedierea reclamantului în cadrul unei proceduri prevazute de art.65 Codul muncii fara sa respecte întreaga procedura prevazuta în mod imperativ de lege pentru aceasta situatie. Astfel, potrivit art.68 Codul muncii prin concediere colectiva se întelege concedierea într-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persona salariatului, a unui numar de cel putin 10 salariati daca angajatorul care disponibilizeaza are încadrati mai multi de 20 de salariati si mai putin de 100 salariati, iar potrivit art.69 Codul muncii în cazul în care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective acesta are obligatia de a initia (în timp util si în scopul ajungerii la o întelegere) consultari cu sindicatul sau cu reprezentantii salariatilor privind metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati ce vor fi concediati, precum si atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizeaza sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati.
În acelasi articol se mai arata ca în perioada în care au loc consultari, pentru a se permite reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri în timp util, angajatorul are obligatia sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice în scris numarul total si categoriile de salariati, motivele care determina concedierea, numarul si categoriile de salariati afectati de concediere, masurile avute în vedere pentru limitarea concedierilor, criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere.
De asemenea, art.70 Codul muncii instituie obligatia angajatorului de a comunica o copie a notificarii catre Inspectoratul Teritorial de Munca si catre Agentia Teritoriala de Ocupare a Fortei de Munca la aceeasi data la care a comunicat notificarea reprezentantilor salariatilor, iar dupa aceasta procedura si consultari se va notifica din nou catre cele doua organe decizia de aplicare a masurii de concediere colectiva. Aceasta procedura este obligatorie, iar nerespectarea ei atrage, potrivit art.76 Codul muncii, nulitatea absoluta a concedierii, iar în speta de fata decizia contestata de catre reclamanta este lovita de nulitate absoluta deoarece nu a fost precedata de parcurgerea procedurii prevazute de art.68-70 Codul muncii.
Nu se poate contesta aplicabilitatea acestor texte legale deoarece, dupa cum rezulta din documentele depuse la dosarul cauzei de catre pârât, acesta din urma avea un numar de 89 angajati din care a disponibilizat mai mult de 10 angajati într-o perioada de 30 de zile calendaristice, fiind vorba despre o concediere colectiva în sensul prevazut de art.68 aliniatul 1 litera a Codul muncii. De asemenea, desi denumita “preaviz”, decizia contestata este o decizie de desfacere a contractului individual de munca în conditiile în care în cuprinsul sau se mentioneaza acordarea unei perioade de preaviz în vederea identificarii unui nou loc de munca de catre reclamanta, iar în cuprinsul deciziei se mentioneaza ca temei legal art.65 C.muncii (concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului).
În consecinta, pentru considerentele mentionate anterior, în baza art.76 Codul muncii va fi admisa contestatia promovata de reclamant, a fost anulata decizia nr.478/01.09.2010 emisa de Palatul Copiilor Tg-Jiu si în baza art.78 C.muncii (potrivit caruia în cazul în care concedierea a fost efectuata în mod netemeinic sau nelegal instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul), a fost obligat pârâtul si la plata drepturilor salariale cuvenite pentru perioada cuprinsa între data de 28.09.2010 (când a avut loc încetarea contractului de munca) si pâna la data reintegrarii efective, suma urmând sa fie actualizata la data platii pentru a se acoperi prejudiciul cauzat prin lipsa din patrimoniul reclamantului a sumelor reprezentând salariul lunar. Acest lucru deoarece, conform art.243 C.muncii executarea contractului de munca este obligatorie pentru parti, iar în contractul de munca al reclamantei se stabileste obligatia angajatorului de a plati lunar drepturile salariale convenite, anularea deciziei de desfacere a contractului individual de munca atragând si obligativitatea executarii contractului.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs, pârâtul PALATUL COPIILOR criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea recursului, pârâtul sustine ca instanta de fond a dat o interpretare gresita întregului probatoriu administrat în cauza de fata,în sensul ca nu a tinut cont de înscrisurile depuse la dosar de recurenta intimata.
Considera ca instanta de fond în mod gresit a apreciat ca se aflau în prezenta unei concedieri colective, când de fapt este vorba de o concediere individuala reglementata de disp. art. 65 C. Muncii.
Petentul în cuprinsul cererii a mentionat ca recurenta intimata nu a respectat procedura de notificare, ca preavizul a fost emis pentru 20 de zile lucratoare fiind încalcare disp. art.76 C. Muncii
Arata ca, la data de 23.08.2010 a fost emis Ministerul Educatiei OMECTS Nr .4711/2010 prin care s-a dispus ca începând cu data de 01.09.2011 sa functioneze le nivelul judetean un numar de 69 posturi finantate de la bugetul de stat. Astfel, s-a dispus desfiintarea a 12 posturi, dar aceste posturi nu vizau numai Palatul Copiilor Tg.Jiu si celelalte Cluburi ale elevilor si copiilor din întreg judetul Gorj.
Cu privire la drepturile salariale restante solicitate de petent, precizeaza ca , aceste drepturi salariale cuvenite personalului didactic, se achita de catre Inspectoratele Scolare, ca unitati conexe acestora , inspectoratul nefiind parte în proces, si ca atare aceasta hotarâre în masura în care s-ar da câstig de cauza nu ar putea fi pusa în aplicare. Asadar aceasta concediere s-a realizat la nivel de judet,nu s-a dispus disponibilizarea unui numar de persoane doar la nivelul recurentei intimate.
Asadar, petentului i-a fost adus la cunostinta faptul ca se vor face disponibilizari înca de la data de 20.08.2010, conform procesului verbal, i-a fost comunicat preavizul conform disp. art. 73 C. Muncii ( 20 zile lucratoare) .
Fata de cele de mai sus, a solicitat respingerea actiunii petentului ca nefondata; admiterea recursului, modificarea sentintei recurate si pe fond respingerea actiunii.
Recursul este neîntemeiat.
Potrivit ordinului MECTS 4711/23.08.2010 si adresei MECTS 42855/24.08.2010 a fost stabilit un nr.de 69 de posturi finantate de la bugetul de stat în anul scolar 2010-2011 pentru Palatul Copiilor Târgu Jiu si Cluburile Copiilor din Judetul Gorj,impunându-se disponibilizarea a 12 angajati din cei 81 existenti.
Potrivit art 68 al.1 Codul Muncii prin concediere colectiva se întelege concedierea într-o perioada de 30 de zile calendaristice ,din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului ,a unui numar de cel putin 10 salariati daca angajatorul care disponibilizeaza are încadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 salariati.
Fata de aceste dispozitii legale si tinând seama de numarul angajatilor ce au fost disponibilizati din cadrul Palatului Copiilor Târgu Jiu si Cluburile Copiilor din Judetul Gorj raportat la numarul salariatilor acestora,se constata ca în mod corect instanta de fond a retinut ca în cauza a avut loc o concediere colectiva.
Nu se pot retine motivele din recursul formulat în sensul ca ne aflam în prezenta unor concedieri individuale întrucât cele 12 posturi ce trebuiau desfiintate nu vizau numai Palatul Copiilor Târgu Jiu ci si celelalte Cluburi ale Elevilor si Copiilor din Judetul Gorj.
Angajatorul care a desfiintat cele 12 posturi ce nu au mai fost finantate de la bugetul de stat este Palatul Copiilor Târgu Jiu care îndruma activitatea tuturor cluburilor copiilor din judet ,o dovada în acest sens fiind procesul verbal al Consiliului de administratie încheiat la 30 august 2010 si decizia 473/31.08.2010 emisa de Palatul copiilor Târgu Jiu (aflata la fila 72 dosar fond).
Critica privind plata drepturilor salariale solicitate de petent este de asemenea nefondata,acestea fiind acordate prin aplicarea art.78 codul muncii ce prevede consecintele concedierii nelegale si a anularii deciziei angajatorului si anume plata unei despagubiri egale cu salariile de care ar fi beneficiat salariatul.
Fata de aceste motive în baza art.312 cod procedura civila recursul formulat urmeaza a fi respins.
