Conflict de muncă. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNC

DOSAR NR- ȘI ASIGURRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1

Ședința public din data de 08 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu

Judectori – – –

— –

Grefier –

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SRL, prin reprezentant legal G, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1009 din 31 octombrie 2007 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G domiciliat în comuna, județul

La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns recurenta-pârât SC SRL reprezentat de avocat, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 78/2007, și intimatul-reclamant G reprezentat de avocat, conform împuternicirii avocațiale depus la dosar.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț care învedereaz instanței c recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru și c s-a depus la dosar întâmpinare formulat de intimatul-reclamant

Avocat, pentru recurenta-pârât SC SRL, având cuvântul arat c a luat cunoștinț de întâmpinarea depus de intimat, nu mai are cereri noi de formulat în cauz și solicit acordarea cuvântului asupra recursului.

Avocat, pentru intimatul-reclamant G, având cuvântul arat c nu mai are cereri de formulat și solicit acordarea cuvântului în fond.

Curtea ia act c nu mai sunt cereri noi de formulat în cauz, faț de actele și lucrrile dosarului, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în dezbateri.

Avocat, pentru recurenta-pârât SC SRL, având cuvântul solicit admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cerererii formulat de reclamant. Astfel, arat c sentința pronunțat de instanța de fond este nelegal și netemeinic întrucât la data pronunțrii acesteia decizia de concediere nr. 228/2007 a crei anulare solicitat de intimat constituia principalul capt de cerere al dosarului în care a fost pronunțat sentința atacat, era anulat de ctre angajator conform deciziei nr. 710/27.10.2007, aflat la dosarul cauzei.

De asemenea, precizeaz c la 29.10.2007, conform deciziei nr. 712 emis de angajator, s-a luat act de încetarea contractului individual de munc al intimatului prin acordul prților, acord exprimat de acesta prin cererea trimis prin poșt, motiv pentru care consider c hotrârea este nelegal și netemeinic, urmând a fi desființat și contestația intimatului s fie respins ca rmas fr obiect.

Totodat, menționeaz c prin sentinț s-a dispus reintegrarea intimatului, în opoziție chiar cu cererea acestuia de încetare a contractului individual de munc prin acordul prților, cerere aflat la dosarul cauzei, dar și cu semnarea lichidrii de ctre acesta, lichidare care semnific clar încetarea complet a raporturilor de munc, iar acordarea unor despgubiri pe perioada în care intimatul personal și în mod expres a solicitat acordarea de concedii fr plat, aprobate de societate și efectuate, nu este legal.

În continuare, arat c la data de 09.10.2006, intimatul a solicitat încetarea contractului individual de munc începând cu 10.11.2006, precizând c nu mai poate continua activitatea la societate și în același timp semnând fișa de lichiare care reprezenta încetarea total a raporturilor de munc cu acordul ambelor prți.

Pentru motivele învederate solicit admiterea recursului, modificarea sentinței și pe cale de consecinț respingerea cererii formulat de intimatul-reclamant

Cu cheltuieli de judecat, depunând în acest sens chitanța nr. – din 17.12.2007 privind onorariul de avocat în sum de 1000 lei.

Avocat, pentru intimatul-reclamant G, având cuvântul arat c hotrârea instanței de fond este legal și temeinic întrucât s-a reținut corect c decizia de desfacere a contractului individual de munc nu a fost comunicat intimatului, iar recurenta-angajatoare a înclcat dispozițiile art. 268 alin.3 și alin.4 din Codul muncii, motiv pentru care decizia a fost emis cu nerespectarea acestor dispoziții, ceea ce atrage nulitatea concedierii.

Precizeaz, de asemenea, c potrivit procesului verbal din data de 27.06.2006, motivul convocrii la cercetare disciplinar a avut în vedere incidentul din data de 07.04.2006, situație în care la acea dat angajatorul nu putea s efectueze cercetarea disciplinar a unor absențe nemotivate care au survenit ulterior momentului convocrii.

Totodat, un alt motiv de nulitate s-a reținut corect de instanț, respectiv nerespectarea dispozițiilor art. 268 alin.1 Codul muncii, în care se stipuleaz c angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emis sub form scris, în termen de 30 zile calendaristice de la data lurii la cunoștinț despre svârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data svârșirii faptei.

Așadar, în condițiile în care aplicarea sancțiunii disciplinare s-a fcut la aproximativ 11 luni de la momentul svârșirii faptei și lurii la cunoștinț despre svârșirea abaterii disciplinare, este evident c decizia atacat este lovit de nulitate pentru nerespectarea termenelor de constatare și sancționare a abaterilor disciplinare, termene impuse în mod imperativ de lege.

Faț de susținerea recurentei în sensul c la data pronunțrii sentinței atacate a fost anulat de angajator decizia nr. 228/2007 potrivit deciziei nr. 710/27.10.2007, astfel contestația rmânând fr obiect, se arat c decizia nr. 710/2007 a fost pus pentru prima oar în discuție la data formulrii recursului, situație care nu a fost valorificat de recurent în fața instanței de fond.

Având în vedere susținerile invocate, solicit s se constate faptul c instanța de fond, pe baza probatoriului administrat, a fcut o corect aplicare a dispozițiilor legale la situația dedus judecții, iar pe cale de consecinț solicit respingerea recursului ca netemeinic și nelegal. Fr cheltuieli de judecat.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de faț, reține urmtoarele:

Prin cererea înregistrat sub nr- reclamantul Gac hemat în judecat pârâta SC SRL Târgoviște, solicitând anularea deciziei nr. 228 din 13.04.2007 emis de pârât cu reintegrarea în postul deținut anterior, precum și obligarea intimatei angajator la plata unei despgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate cu indicele de inflație calculat pe întreaga perioad de la încetarea contractului individual de munc și pân la retragerea efectiv, iar în subsidiar obligarea intimatei la restituirea garanției reținute.

În motivarea cererii arat c a lucrat la societate din 2005 pe postul de șofer și a fost chemat de conducerea societții pentru a formula o cerere de concediu fr plat, iar dup aceast perioad nu a mai fost primit la serviciu și numai dup un an de demersuri a reușit s intre în posesia carnetului de munc, aflând cu aceast ocazie c i s-a desfcut contractul de munc în condițiile art. 61 lit.a din Codul muncii pe motiv c ar fi absentat nemotivat din 12.06.2006 pân la data de 13.04.2007, mai precizând c aceast decizie nu i-a fost comunicat.

Mai arat c nu s-a efectuat nici o cercetare prealabil și c procesul verbal de convocare a cercetrii disciplinare a fost în data de 27.06.2006, iar decizia de concediere prevedea absențe nemotivate dup aceast dat pân în aprilie 2007.

La data de 19.09.2007 reclamantul a formulat precizri la acțiune prin care solicit plata unor despgubiri egale cu salariile majorate de la data de 1 iunie 2006, de când nu a mai fost primit la munc.

Prin întâmpinarea formulat, pârâta a solicitat respingerea contestației, motivat de faptul c în data de 7.04.2006 reclamantul a produs pe teritoriul Spaniei unde se afl în curs un prejudiciu în valoare de peste 5500 Euro, iar la data de 12.06.2006 nu s-a mai prezentat la serviciu, motiv pentru care a fost chemat la sediul pentru data de 27.06.2006 ca reclamantul s-și arate punctul de vedere cu privire la lipsa nemotivat la locul de munc începând cu data de 12.06.2006.

În continuare, precizeaz c la data de 10.11.2006 a primit din partea reclamantului o scrisoare recomandat prin care solicit ca în baza art. 55 litera b din Codul munciis se dispun încetarea contractului individual de munc prin acordul prților și restituirea carnetului individual de munc plus o garanție de 1000 Euro depus.

Dup administrarea probatoriilor, prin sentința civil nr. 1009 din 31 octombrie 2007 Tribunalul Dâmbovițaa admis contestația, a constatat nulitatea absolut a deciziei nr. 228/13.04.2007 emis de pârât și a dispus integrarea reclamantului în postul deținut anterior și plata unei despgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate de la data de 1.06.2006 pân la reintegrarea efectiv.

A fost obligat pârâta la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecat.

Pentru a hotrî astfel, instanța de fond a reținut urmtoarea situație de fapt:

Salariatul Gal uat cunoștinț în data de 3 ianuarie 2005 de obligațiile ce îi reveneau și fr alt precizare, deși formularul avea rubrici cu data svârșirii abaterii disciplinare cu înclcarea prevederilor legale cu cercetarea disciplinar prealabil etc. s-a dispus încetarea contractului individual de munc începând cu 13.04.2007 în temeiul art. 58 și 61 litera a din Codul muncii cu precizarea c în perioada 12.06.2006-13.04.2007 reclamantul a absentat nemotivat, iar decizia nu a fost comunicat.

Totodat, s-a reținut c pârâta a înclcat prevederile art. 268 alin.3 din Codul muncii, în sensul c decizia se comunic în cel mult 5 zile calendaristice și produce efecte de la data comunicrii.

S-au înclcat și prevederile art. 267 alin.1, sub sancțiunea nulitții absolute nici o msur cu excepția avertismentului scris nu poate fi dispus mai înainte de efectuarea unei cercetri disciplinare prealabile.

În speț, reclamantul a fost chemat pentru cercetare disciplinar în luna iunie 2006, iar absențele trecute în decizie sunt dup aceast dat, deci pentru perioada iunie 2006-13-04-2007 nu s-a fcut nici o cercetare disciplinar prealabil. De altfel, a mai reținut instanța de fond c un alt motiv de nulitate a deciziei este și nerespectarea prevederilor art. 268 alin.1 care stabilesc c în termen de 30 de zile calendaristice de la data lurii la cunoștinț despre svârșirea abaterii disciplinare dar nu mai târziu de 6 luni de la svârșirea faptei, se dispune aplicarea sancțiunii disciplinare.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta SC SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice.

Recurenta a invocat, în esenț, faptul c nu se poate dispune reintegrarea contestatorului în funcția deținut anterior, împotriva voinței lui, așa cum a stabilit prima instanț care la pronunțarea hotrârii nu a avut în vedere manifestarea de voinț a acestuia care, prin cererile adresate angajatorului, solicitat acordarea de concedii fr plat și ulterior încetarea contractului individual de munc, așa cum rezult din înscrisurile depuse la dosar.

A mai artat recurenta c printr-o decizie ulterior, societatea a revocat decizia contestat, sens în care a dispus desfacerea contractului de munc al contestatorului în temeiul art.55 lit.b Codul muncii.

A solicitat admiterea recursului și respingerea contestației pentru motivele precizate anterior.

Curtea analizând sentința recurat prin prisma criticilor aduse în recurs, a actelor și lucrrilor dosarului și a dispozițiilor legale care au incidenț în cauz, constat c recursul este fondat, pentru urmtoarele considerente:

Este cert faptul c recurenta nu respectat cerințele art.268 alin.1, 3 precum și cele ale art.268 alin.1 din Codul muncii la emiterea deciziei de desfacere disciplinar a contractului de munc, așa cum în mod corect a constatat prima instanț.

Din actele dosarului rezult faptul c înainte de desfacerea contractului de munc nu a fost efectuat cercetarea disciplinar, iar faptele imputate dateaz din perioada iunie – 13.04.2007 în condițiile în care decizia a fost pronunțat la 13.04.2007 și nu a fost comunicat contestatorului.

Astfel, prima instanț în mod corect a constatat nerespectarea prevederilor Codului muncii sancționate cu nulitatea a deciziei contestate.

Nu are relevanț, în acest sens, emiterea unei alte decizii de revocare a deciziei despre care prima instanț a constatat c este nul absolut.

Așa fiind, se constat c decizia nr.710/27.10.2007 emis de recurent, prin care aceasta a anulat decizia nr.228/13.04.2007 întrucât s-a avut în vedere cererea contestatorului prin care s-a solicitat încetarea contractului individual de munc începând cu data de 10.11.2003, precum și actele ulterioare au fost emise de ctre angajator pro causa.

Curtea reține întocmirea acestor înscrisuri pro causa având în vedere împrejurarea c cererea contestatorului prin care își manifest dorința de înceta raporturile de munc cu angajatorul era cunoscut de ctre aceasta din urm și la data emiterii primei decizii, de desface disciplinar a contractului de munc, și, mai mult decât atât, a fost luat în considerare la aproape un an de la data la care a fost adus la cunoștința angajatorului.

Curtea constat îns c prima instanț, prin hotrârea pronunțat, nu a avut în vedere și cererile salariatului prin care solicit angajatorului acordarea de concedii fr plat și ulterior, încetarea contractului individual de munc în baza art.55 lit.b Codul muncii, începând cu data de 10.11.2006.

Astfel, în mod greșit, prima instanț a trecut peste manifestarea de voinț a salariatului și a dispus reintegrarea acestuia pe postul deținut anterior și plata de despgubiri conform art.78 alin.1 și 2 din Codul muncii.

Curtea consider c aceste critici sunt fondate, sens în care, în temeiul art.312 alin.2, 3 Cod pr.civil va admite recursul, va modifica în parte sentința atacat în sensul c se va înltura obligarea recurentei-intimate la reintegrarea contestatorului și la plata drepturilor bnești aferente. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

Conform disp.art.274 Cod pr.civil, se va dispune obligarea intimatului-contestator la plata cheltuielilor de judecat ctre recurent, în cuantum de 1000 lei.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta SC SRL, prin reprezentant legal G, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1009 din 31 octombrie 2007 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G domiciliat în comuna, județul D și în consecinț:

Modific în parte sus-menționata sentinț în sensul c înltur obligarea intimatei la reintegrarea contestatorului și la plata drepturilor bnești aferente.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Oblig intimatul-contestator la 1000 lei cheltuieli de judecat.

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public azi 8 ianuarie 2008.

Președinte Judectori

— – – – — –

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

/FA

2008-02-01

3 ex.

Trib.D nr-