ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1675/R/2008
Ședința publică din data de 16 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Gabriella vicepreședinte instanță
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul SINDICATUL ” ȘI UNITATE” din cadrul C împotriva sentinței civile nr. 616 din 9 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj privind și pe pârâtul intimat C N, având ca obiect litigiu de muncă – conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtului intimat – , lipsind reprezentantul reclamantului recurent.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată înregistrată la dosar la data de 09.09.2008 întâmpinare, pe care arată reprezentanta pârâtului intimat că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat susținând oral considerentele expuse în cuprinsul întâmpinării, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 616 din 9.04.2008 a Tribunalului Clujs -a respins acțiunea formulată și precizată de reclamantul SINDICATUL SI UNITATE DIN CADRUL C N in contradictoriu cu pârâtul REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT CĂLĂTORI C, având ca obiect un conflict de interese.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Potrivit prevederilor art. 281 din Codul muncii, jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
La pct. d din art. 283 din Codul muncii se precizează că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicita constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, astfel că instanța a respins acțiunea cu referire directă la contractul de muncă contestat care a expirat la data de 26.10.2007.
Cu privire la Contractul Colectiv de Muncă nr. 357/22.02.2006 și Contractul Colectiv de Muncă nr. 872/21.12.2006, instanța a constatat că pârâta nu este obligată să le respecte având în vedere că nu este parte semnatară a respectivelor acte, singurul contract colectiv semnat de patronatul la care este afiliată pârâta fiind Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unități pe anii 2006 – 2008 nr. 1586/16/26.07.2006, ceea ce reiese și din adresa nr. 837/12.10.2007 trimisă pârâtei de Uniunea Română de Transport Public, astfel că instanța a respins petitele referitoare la aceste contracte.
Referitor la Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 2007 – 2008 înregistrat la sub nr. 317/30.10.2007 instanța a constatat că acesta a fost negociat cu reclamantul și Cac onsiderat legal contractul și a aprobat înregistrarea.
De asemenea, s-a constatat că referitor la art. 32 alin. 3 din Contractul Colectiv la nivel de unitate care prevede includerea în salariile de încadrare sporurile pentru condiții grele de muncă, pentru condiții periculoase, pentru condiții penibile/muncă ingrată, și un procent de 7%, acestea au fost reglementate prin Actul Adițional nr. 4577/25.11.2002 și Actul Adițional nr. 2426/15.03.2003. Mai mult chiar, prin Actul Adițional nr. 1380/19.03.2004 s-a acordat și o majorare salarială suplimentară de 3% în completarea procentului de 7% pentru personalul direct productiv.
Instanța a constatat că reclamantul a renunțat la cererile rămase fără obiect respectiv cele referitoare la alin. 11 al art.5, alin.1 al art. 19, art. 43 lit. a, art. 50, la Sistemul de salarizare și anularea art. 27 din Regulamentul intern, ultimul articol nefiind invocat nici în acțiunea introductivă și nici în precizări. egulamentul de ordine interioară reprezintă actul intern al unei persoane juridice prin care se stabilesc, în conformitate cu prevederile legale, îndatoririle salariaților, măsurile ce se impun in vederea organizării muncii și asigurării disciplinei muncii, recompensele și sancțiunile, modul de cercetare al abaterilor disciplinare și procedura aplicării sancțiunilor disciplinare. Aceste prevederi sunt obligatorii atât pentru salariați cât și pentru ucenici și persoane delegate sau detașate în societate. Regulamentul de ordine interioara se întocmește și se aprobă de către conducerea societății împreună cu sindicatul și este afișat în mod obligatoriu în cadrul unității respective.
Având în vedere aspectele reținute și prevederile art. 281 din Codul muncii, instanța a respins acțiunea formulată și precizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând modificarea, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, s-au invocat următoarele:
Motivarea instanței este evazivă, fără arăta motivele pe care se sprijină, raportat la dispozițiile legale invocate de către reclamant, cuprinzând motive străine de natura pricinii.
Prima instanță reținut că pârâta nu era obligată să respecte CCM la nivel de ramură, Transporturi nr. 357/22.02.2006, CCM 872/21.03.2007 la nivel de ramură de Gospodărie Comunală, Locativă și Transporturi Locale pe anii 2007-2011, pe motiv că nu este parte semnatară a respectivelor acte, apreciind că singurul contract colectiv de muncă semnat de patronatul la care este afiliată pârâta și pe care este obligată să îl respecte, este CCM nr.1586/16/26.07.2006.
Art.100 alin.2, 3 din CCM unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede că orice contract colectiv de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legii, ci și în considerarea prevederilor încheiate la nivel superior.
Prin decizia nr.511/2006 Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile contractului colectiv de muncă la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale.
Întrucât pârâta cu ocazia încheierii contractului la nivel de unitate pe anii 2007-2008 înregistrat la C sub nr.317/2007, nu a respectat contractele de muncă încheiate la nivel superior, reclamantul solicitat instanței anularea clauzelor neconforme și înlocuirea acestora cu cele din contractul de muncă încheiat la nivel superior, favorabil salariaților.
Pârâta face parte din ramura de activitate transporturilor, neputându-se sustrage de la obligativitatea respectării contractului colectiv încheiat la nivelul ramurii de activitate din care face parte, pe motiv că nu este semnatară a acestui contract.
Recurentul invocat prev. art.51 din Legea nr. 51/2006, solicitând constatarea nulității prevederilor contractului la nivel de unitate pe anii 2007-2008 înregistrat la C sub nr.317/2007, care nu respectă prevederile negociate prin CCM nr.722/2008 unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 și înlocuirea cu prevederile mai favorabile cuprinse în CCM la nivel superior.
Concret, recurentul face referire la următoarele dispoziții a căror înlocuire o solicită: art.70 alin.1 să fie înlocuit cu art.93 alin.1 și 2 din CCM RT, anexa 3 să fie înlocuită cu art.42 lit.c din CCM RT, anexa 4 alin.2 pct.1 să fie înlocuită cu art.44 alin. 2 din CCM RT, anexa 5 alin.1 să fie înlocuită cu art.61 alin.1 din CCM RT, art.27 alin.2 să fie înlocuit cu art.64 alin.1 din CCM RT, art.45 alin.5 să fie înlocuit cu art.52 din CCM RT, art.53 să fie înlocuit cu art.80 din CCM RT, iar în anexa 1 valoarea salariului minim de 560 lei să fie înlocuită cu 700 lei, corespunzător valorii minime din CCM RT.
S- invocat faptul că instanța nu s- pronunțat asupra cererilor cuprinse în precizarea de acțiune depusă la termenul din 3.03.2008, respectiv anularea art.8 alin.3 și înlocuirea cu prev. art.23 alin.3 din CCM la nivel de grup de unități și anularea art.54 și înlocuirea cu prev. art.29 din CCM la nivel de grup de unități.
Motivarea instanței de fond conform căreia CCM la nivel de unitate pe anii 2007 – 2008 a fost negociat cu reclamantul și că C considerat legal contractul aprobând înregistrarea, nu este acceptată de recurent, întrucât CCM la nivel de unitate negociat și înregistrat beneficiază numai de o prezumție relativă de legalitate, sindicatul putând solicita anularea clauzei neconforme și înlocuirea ei cu cea din CCM încheiat la nivel superior.
Prin întâmpinarea formulată, intimata C-N a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Reclamantul atât în considerentele acțiunii introductive, a precizării de acțiune, cât și în motivele de recurs își întemeiază cererile de constatare nulității absolute a unor clauze din CCM la nivel de unitate pe anii 2006- 2007 al C- pe argumentul lipsei de conformitate a clauzelor a căror nulitate o solicită cu cele din CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006 – 2007, astfel cum a fost modificat prin actul adițional publicat la data de 26.01.2007 în Monitorul Oficial.
Analizând cererea recurentului prin prisma prevederilor CCM la nivel de unitate pe anii 2006-2007 al C-N, și ale celor din CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006- 2007, instanța constată că cererea de raportare a dispozițiilor primului CCM invocat la dispozițiile CCM unic la nivel de ramură transporturi, în sensul alinierii clauzelor din contractul la nivel de unitate la cele din contractul unic la nivel de ramură transporturi nu este fondată, pentru următoarele considerente:
CCM la nivel de unitate incriminat ca nefiind conform celui la nivel de ramură transporturi s-a încheiat la nivel de ramură întransportul localpe anii 2006-2008.
Anexa nr.5 din actul adițional la CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006 – 2007 enumeră limitativ unitățile la care se aplică CCM unic la nivel de ramură transporturi.
Recurentul reclamant aparținând C-N nu se poate prevala de dispozițiile CCM unic la nivel de ramură transporturi întrucât C-N nu face parte din unitățile enumerate în Anexa nr.5 din actul adițional la CCM unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2006 – 2007, prin urmare, actul unic nu îi este aplicabil.
C- desfășurând activitate de transport în comun nu face parte din ramura transporturi, ci din serviciile comunitare de utilități publice reglementate de Legea nr. 51/2006.
în care își desfășoară activitatea neaparținând transporturilor, recurentul nu se poate prevala dispozițiile CCM încheiat în ramura transporturilor, întrucât, chiar desfășurând activitate de transport, aparține unei alte ramuri, respectiv serviciilor comunitare de utilități publice.
Pentru aceste considerente, în mod corect prima instanță a respins acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a unor clauze din CCM la nivel de unitate pe anii 2006- 2007 al C și înlocuirea lor cu prevederi din cuprinsul CCM unic la nivel de ramură transporturi, această respingere vizând și cererile din cuprinsul precizării de acțiune depusă la termenul din 3.03.2008, întrucât și acestea vizau același aspect de anulare unor clauze și înlocuirea lor cu cele prevăzute în cuprinsul CCM unic la nivel de ramură transporturi.
De altfel, prima instanță a menționat expres că respingerea acțiunii vizează și precizarea formulată ulterior.
În ce privește motivul vizând combaterea argumentului instanței de legalitate CCM la nivel de unitate pe motiv că acesta fost înregistrat la C, acesta va fi înlăturat, întrucât așa cum reiese din cele anterior arătate, netemeinicia acțiunii reclamantului derivă din faptul că acesta se prevalează de clauze cuprinse într-un CCM unic, încheiat într-o altă ramură de activitate decât cea în care își desfășoară activitatea C-
O ultimă precizare care se impune cu privire la cererea recurentului reclamant este aceea că instanța judecătorească nu este abilitată să înlocuiască una sau mai multe prevederi din cuprinsul CCM la nivel de unitate cu prevederi din cuprinsul CCM unic la nivel de ramură. instanței se limitează la posibilitatea constatării nulității anumitor clauze în cazul în care constată că într-adevăr subzistă motive de nulitate, și eventual obligarea părților contractante la o nouă negociere dacă partea care invocă nulitatea clauzelor formulează o astfel de cerere.
Pentru considerentele arătate, văzând și disp.art.312 alin.1 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul SINDICATUL ” ȘI UNITATE” din cadrul C N împotriva sentinței civile nr. 616 din 9 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
– – – – –
Red. MV dact. GC
2 ex/2.10.2008
Jud.primă instanță:.
