CONFLICT DE MUNCA. DIMINUAREA INDEMNIZATIEI DE CONCEDIU DE ODIHNA A CADRELOR DIDACTICE CU 25% POTRIVIT LEGII NR.118/2010 CARE AU ÎNCEPUT EFECTUAREA CONCEDIULUI DE ODIHNA ANTERIOR INTRARII ÎN VIGOARE A ACESTUI ACT NORMATIV. NELEGALITA Salarizare


Reclamanta UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVATAMÂNT IALOMITA, în numele membrilor de sindicat – cadre didactice, a chemat în judecata pârâtii SCOALA VALEA CIORII, CONSILIUL LOCAL VALEA CIORII si PRIMARUL COMUNEI VALEA CIORII, solicitând pe cale judecatoreasca obligarea pârâtei Scoala Valea Ciorii la calcularea indemnizatiei de concediu de odihna aferent anului scolar 2009-2010 în cuantum integral, fara aplicarea diminuarii cu 25% prevazuta de Legea nr.118/2010, în conformitate cu prevederile legale aflate în vigoare cu 10 zile anterior plecarii în concediu, precum si plata diferentei dintre indemnizatia astfel calculata si cea efectiv încasata pentru concediul de odihna aferent anului 2009-2010.

Totodata, s-a solicitat obligarea pârâtilor CONSILIUL LOCAL VALEA CIORII, în calitate de finantator al unitatii de învatamânt si PRIMARUL COMUNEI VALEA CIORII, în calitate de ordonator principal de credite, sa asigure finantarea pentru plata sumelor mai sus mentionate si virarea sumelor necesare catre pârâta unitate de învatamânt.

Solutionând cauza, tribunalul a admis cererea asa cum a fost formulata .

Pentru a se pronunta astfel, instanta de judecata a retinut urmatoarele:

Potrivit adeverintelor nr.1323/14 octombrie 2010 si 1454/13 decembrie 2010, emise de pârâta Scoala Valea Ciorii, rezulta ca membrii de sindicat în numele carora

s-a pornit prezenta actiune au intrat efectiv în concediu legal de odihna aferent anului scolar 2009-2010 anterior datei de 3 iulie 2010, iar indemnizatia de concediu le-a fost platita ulterior cu diminuarea la data ridicarii ei, cu 25%, prin aplicarea dispozitiilor Legii nr.118/2010 .

Pentru cei în cauza, personal contractual, dreptul comun cu privire la acordarea concediului de odihna, stabilirea si plata indemnizatiei aferente acestuia îsi gaseste materia în sectiunea l din Codul muncii, unde la art.145 se statueaza ca pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decât salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva prevazute în contractul individual de .

Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute mai sus din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu .

Aceasta indemnizatie de concediu de odihna astfel calculata se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile înainte de plecarea în concediu .

La aceasta trebuie adaugate si prevederile art.7 din H.G. nr.250/1992, privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, care se adreseaza unei categorii de subiecti calificati în rândul carora se situeaza si cadrele didactice – membrii de sindicat, potrivit cu care pe durata concediului de odihna salariatii au dreptul la o indemnizatie calculata în raport cu numarul de zile de concediu înmultite cu media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime si, dupa caz, indemnizatia pentru functia de conducere, luate împreuna, corespunzatoare fiecarei luni calendaristice în care se efectueaza zilele de concediu de odihna.

Media zilnica a veniturilor prevazute mai sus se stabileste în raport cu numarul zilelor lucratoare din fiecare luna în care se efectueaza zilele de concediu .

Indemnizatia de concediu de odihna astfel stabilita se plateste cu cel putin 5 zile înaintea plecarii în concediu .

De asemenea, trebuie avute în vedere si aplicarea prevederilor art.59 alin.4 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010, înregistrat la M.M.S.S.F. sub nr.2895/29 decembrie 2006, potrivit carora indemnizatia de concediu si, dupa caz, prima de vacanta se platesc înainte de plecarea în concediu, prevederi obligatorii pentru partile contractante potrivit art.236 alin.4 din Codul muncii si art.30 din Legea nr.130/1996.

Acestea fiind reglementarile comune, în ceea ce priveste personalul din învatamânt exista si reglementari speciale care au prioritate de aplicare .

Astfel, potrivit art.103 lit.a din Legea nr.128/1977, privind statutul personalului didactic cu modificarile ulterioare, rezulta ca cadrele didactice au dreptul la un concediu anual cu plata în perioadele vacantelor scolare, respectiv universitare cu o durata de cel putin 62 zile, exclusiv duminicile si sarbatorile legale.

În aplicarea acestor dispozitii legale, cu luarea în considerare si a H.G. nr.250/1992, s-a emis Ordinul nr.3251/12 februarie 1998 al Ministrului Educatiei Nationale, care la pct.21-26 reglementeaza dreptul la o indemnizatie de concediu de odihna pentru personalul din învatamânt a carei plata se face cu cel putin 5 zile înaintea plecarii în concediu, stabilind totodata si modul de calculare a cuantumului acestei indemnizatii în raport cu numarul zilelor de concediu înmultite cu media zilnica a salariului de baza, a sporului de vechime si, dupa caz, a indemnizatiei pentru functia de conducere, luate împreuna, corespunzatoare fiecarei luni calendaristice în care se efectueaza zilele de concediu ; în cazul în care concediul de odihna se efectueaza în cursul a doua luni consecutive, media veniturilor se calculeaza distinct pentru fiecare luna în parte.

Media zilnica a veniturilor se stabileste în raport cu numarul zilelor lucratoare din fiecare luna în care se efectueaza zilele de concediu de odihna.

În calculul indemnizatiei concediului de odihna acordat personalului didactic se iau în considerare si sporurile care fac parte din salariul de baza, conform Legii nr. 128/1997.

Mai mult decât atât, potrivit art.29 alin.4 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura de Învatamânt 2007-2008, înregistrat la M.M.F.E.S. sub nr.596/12 noiembrie 2007, se prevede ca indemnizatia de concediu se acorda salariatului cu cel putin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihna, contract prelungit si pentru anul de învatamânt 2009-2010, potrivit art.9 alin.2 din contract.

Prevederile legale cât si cele cuprinse în contractul colectiv de munca stabilesc în sarcina angajatorului obligatia acestuia de a calcula si a plati indemnizatia de concediu pentru angajat înainte cu cel putin 5/10 zile de plecarea acestuia în concediul de odihna.

Respectivele reglementari fac parte de drept din contractul individual de munca intervenit între angajator si angajat, devenind astfel expresia vointei acestuia, iar nerespectarea lor poate angaja raspunderea patrimoniala contractuala a celui vinovat, potrivit art.269 Codul muncii, atât cât priveste stabilirea cuantumului indemnizatiei de concediu cât si nerespectarea termenului de plata a acestuia.

Prin urmare, în raport de cele aratate mai sus, rezulta ca indemnizatia de concediu reprezinta o creanta pe care angajatul o are fata de angajator, creanta a carei întindere se stabileste în conditiile reglementarilor de mai sus si a carei plata trebuie sa se faca cu cel putin 5/10 zile înainte de data la care angajatul pleaca în concediu de odihna.

Fiind o creanta care trebuie platita, înseamna ca aceasta trebuie sa îndeplineasca cele trei conditii obligatorii reglementate de art.379 Cod procedura civila, respectiv sa fie certa, lichida si exigibila, lipsa oricareia dintre aceste conditii facând ca plata sa nu fie legala.

În cauza, indemnizatia de concediu este o creanta certa, întrucât existenta ei rezulta din dispozitiile legale care o reglementeaza si din contractul individual de munca intervenit între angajat si angajator, este o creanta lichida, întrucât se refera la o suma de bani al carui cuantum este precis determinat potrivit bazei de calcul stabilit de lege si, în sfârsit, este o creanta exigibila întrucât este stabilit si împlinit termenul de plata al acesteia .

Asadar, din cele aratate rezulta ca dreptul de creanta al cadrelor didactice – membrii de sindicat cu privire la indemnizatia de concediu al luat nastere cu cel putin 5/10 zile înainte de plecarea acestora în concediul de odihna, în conditiile si sub imperiul dispozitiilor legale în vigoare la acea data.

În raport de cele aratate pâna aici, tribunalul considera ca doua sunt problemele de drept ce trebuie analizate pentru rezolvarea acestei spete, în conditiile aparitiei Legii nr.118/2010, care au dus la diminuarea drepturilor salariale ale personalului didactic, si anume :

-interpretarea dispozitiilor legale care reglementeaza modalitatea de stabilire a dreptului cadrelor didactice asupra indemnizatiei de concediu ;

-aplicarea în timp a legii cu privire la întinderea si plata indemnizatiei de concediu, atunci când plata acesteia se face ulterior efectuarii concediului de odihna ;

Asa cum s-a aratat mai sus, dreptul cadrelor didactice la indemnizatia de

concediu si plata acesteia se naste cu 5/10 zile înainte de plecarea în concediul de odihna .

Cu alte cuvinte, la acel moment, pentru a fi platita, indemnizatia de concediu trebuie sa fie certa, iar pentru aceasta calcularea ei trebuie sa se faca în raport de criterii fixe si nu fluctuante .

Prin urmare, stabilirea dreptului la indemnizatia de concediu a cadrelor didactice trebuie facuta în raport de veniturile salariale ale acestora, corespunzator perioadei efectuarii concediului de odihna asa cum acestea sunt, cu 5/10 zile înainte de plecarea în concediu, venituri asupra carora nu se mai poate reveni daca ulterior acestea au fost modificate urmare unor schimbari legislative.

A proceda altfel, înseamna a introduce în modalitatea de stabilire a indemnizatiei d e concediu un element de incertitudine determinat de eventuala fluctuatie legislativa, ceea ce ar face ca aceasta creanta sa nu mai fie lichida si deci sa nu poata fi platita cu 5/10 zile înainte de plecarea în concediul de odihna, asa cum prevad reglementarile legale în materie si obligatiile contractuale.

A doua problema de drept ce trebuie rezolvata este determinata de faptul ca plata indemnizatiei de concediu s-a facut dupa efectuarea concediului d e odihna, perioada în interiorul careia a intrat în vigoare Legea nr.118/2010, prin care s-au diminuat drepturile salariale ale personalului didactic si, prin urmare, si baza de calcul în raport de care se stabileste aceasta indemnizatie .

Din probele administrate în cauza, respectiv adeverintele 1323/14 octombrie 2010 si 1454/13 decembrie 2010, emise de pârâta Scoala Valea Ciorii rezulta ca membrii de sindicat în numele carora s-a pornit prezenta actiune au intrat efectiv în concediu de odihna aferent anului scolar 2009-2010 anterior datei de 3 iulie 2010 .

Faptul ca, cadrelor didactice – membrii de sindicat li s-a platit indemnizatia de concediu ulterior datei la care dreptul de creanta în legatura cu aceasta a luat nastere, data la care intrase în vigoare Legea nr.118/2010, nu are nicio relevanta, situatia ivita în favoarea acestora fiind cea raportata la data nasterii dreptului si nu cea a valorificarii acestuia .

A proceda altfel înseamna a încalca principiul neretroactivitatii legii, principiu statuat atât de art.15 alin.2 din Constitutie, potrivit cu care legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, cât si de art.1 din Codul civil, potrivi caruia legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva.

În acest sens, aratam ca Legea nr.118/30 iunie 2010, privind unele masuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a fost publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr.441/30 iunie 2010 si a intrat în vigoare la data de 3 iulie 2010, potrivit dispozitiilor art.12 alin.1 din Legea nr.24/2000, iar dreptul cadrelor didactice – membrii de sindicat cu privire la indemnizatia de concediu s-a nascut cu cel putin 5 zile înainte de plecarea în concediu, deci anterior datei de 3 iulie 2010 .

În atare situatie, masura luata de catre pârâti ca la momentul platii efective a indemnizatiei de concediu sa procedeze la diminuarea acesteia cu 25% este nelegala, motiv pentru care, în conditiile art.269 din Codul muncii, urmeaza ca pârâta Scoala Valea Ciorii sa raspunda patrimonial în sensul acoperirii prejudiciului astfel produs prin aceasta diminuare, motiv pentru care, sub acest aspect, cererea reclamantei urmeaza a fi admisa ca întemeiata.

Fiind temeinic si legal, capatul de cerere cu privire la calcularea si plata indemnizatiei de concediu de odihna aferent anului scolar 2009-2010 fara aplicarea diminuarii cu 25% prevazuta de Legea nr.118/2010, întemeiata apare si pretentia reclamantei ca pârâtii Consiliul Local Valea Ciorii si Institutia Primarului comunei Valea Ciorii sa fie obligati sa asigure finantarea pentru plata sumelor mai sus mentionate si virarea sumelor necesare catre pârâta unitate de învatamânt.

În acest sens, trebuie aratat ca potrivit art.167 alin.1 din Legea nr.84/1995 unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii. De asemenea, potrivit dispozitiilor art.167 alin.13 din aceeasi lege, finantarea de baza si finantarea complementara a unitatilor de învatamânt se fac pe baza de contract întocmit conform normelor metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar, încheiat între directorul unitatii de învatamânt preuniversitar si primarul localitatii în a carei raza teritoriala se afla unitatea de învatamânt.

De mentionat ca finantarea de baza asigura desfasurarea în conditii normale a procesului de învatamânt la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale, fiind asigurata prin bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale de care apartin unitatile de învatamânt, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale (art.167 alin.3), iar potrivit art.167 alin.5 lit,a din Legea nr.84/1995 cheltuielile de personal fac parte din finantarea de baza .

Cum la propunerea primarului consiliul local aproba bugetul local, în conformitate cu dispozitiile art.36 alin.4 din legea nr.215/2001, precum si repartizarea fondurilor pe unitatile de învatamânt preuniversitar, cele doua autoritati publice au obligatia legala de a asigura sumele necesare pentru plata drepturilor salariale ale personalului didactic, inclusiv indemnizatia de concediu.

Daca instanta de judecata nu ar obliga pârâtii Consiliul local Valea Ciorii si Institutia Primarului comunei Valea Ciorii sa asigure sumele necesare, atunci admiterea primului capat de cerere cu privire la obligarea pârâtei Scoala Valea Ciorii la calcularea si plata indemnizatiei de concediu de odihna fara diminuarea cu 25% ar fi iluzorie.

Acestea fiind considerentele, tribunalul a admis în totalitatea cererea formulata de reclamanta .

TRIBUNALUL IALOMITA – SECTIA CONFLICTE DE MUNCA – Sentinta civila nr.2758/F/14 decembrie 2010