Din înscrisurile administrate coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi de instanţă rezultă că intimata – reclamantă a încasat sporul de vechime în procentul prevăzut de lege. Atestarea unei asemenea împrejurări printr-o adeverinţă emisă de angajator nu mai este posibilă, însă acest lucru nu-i poate fi imputabil intimatei – reclamante, mijloacele de probă administrate în cauză demonstrând faptul că a beneficiat de sporul de vechime în muncă pe întreaga perioadă şi nu doar fracţionat, potrivit evidenţelor.
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 293 din 16 martie 2010
Prin cererea formulată și înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr. 311/113/2.02.2009, reclamanta B.M. a chemat în judecată pe pârâta C.J.P. Brăila pentru a se constata că în perioada 1.04.1992 – 1.02.1993 a încasat spor de vechime în muncă de 20% și în perioada 1.02.1993 – 5.12.1994 și 1.04.1997 – 1.12.1999 a încasat spor de vechime în muncă de 25%.
Hotărârea de constatare a acestui drept îi este necesară pentru a fi avută în vedere la calcularea pensiei.
Reclamanta a susținut în acțiune că a fost angajată la SC R. SA Brăila, societate care s-a desființat. Arhiva de personal a fost predată la C.J.P. Brăila, dar pentru perioada arătată anterior, în arhiva societății angajatoare nu există date privind încasarea sporului de vechime.
Pârâta, prin întâmpinare a cerut să se constate că nu are calitate procesuală pasivă.
Ulterior, reclamanta și-a restrâns acțiunea, cerând să se constate încasarea sporului de vechime în perioada 1.04.1992 – 31.01.1993 și 1.02.1993 – 5.12.1994.
în cauză s-au administrat probe cu acte și martori.
Prin sentința civilă nr. 1038/21.12.2009 Tribunalul Brăila a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de intimata C.J.P. Brăila, a admis acțiunea restrânsă formulată de contestatoarea B.M. și a constatat că în perioada 1.04.1992 – 31.01.1993 și 1.02.993 – 5.12.1994 contestatoarea a beneficiat de sporul de vechime prevăzut de lege corespunzător vechimii efective în muncă.
în motivare instanța reține următoarele:
Reclamanta a fost angajată cu contract individual de muncă la SC R. SA Brăila (societate care, anterior a purtat și alte denumiri).
în baza încheierii pronunțată de judecătorul delegat în dosarul nr. 5607/2001 al Tribunalului Brăila s-a dispus închiderea procedurii de faliment și radierea SC R. SA Brăila din evidența O.R.C. Brăila. Ca urmare, arhiva cu datele personale ale salariaților a fost predată inițial la SC C. SRL Brăila, care la rândul ei a predat-o ulterior C.J.P. Brăila.
Din actele prezentate la dosar (copie de pe cartea de muncă), coroborate cu declarațiile martorilor audiați, tribunalul a reținut că reclamanta a încasat sporul de vechime în procentul prevăzut de lege, dar el nu a fost evidențiat în cartea de muncă, iar atestarea lui printr-o adeverință din partea angajatorului nu mai este posibilă, ca urmare a radierii din evidența O.R.C., astfel cum s-a motivat anterior.
în temeiul art. 291 C.muncii în referire la art. 111 C.proc.civ., partea care are interes poate să ceară instanței să constate existența sau inexistența unui drept.
Având în vedere situația de fapt și de drept expusă, tribunalul a admis acțiunea restrânsă și a constatat că în perioada 1.04.1992 – 31.01.1993 și 1.02.1993 – 5.12.1994, reclamanta a încasat spor de vechime prevăzut de lege, corespunzător vechimii în muncă.
Cu privire la excepția invocată de pârâtă instanța a respins-o, întrucât, deși nu există raporturi juridice între reclamantă și C.J.P. Brăila, hotărârea urmează să-i fie opozabilă.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P. Brăila considerând-o nelegală și netemeinică.
în motivarea recursului se arată că potrivit art. 14 din Decretul nr. 92/1976 nu se pot reconstitui salariile primite sau alte drepturi salariale ci doar perioada în care o persoană a desfășurat activitate în baza unui contract de muncă.
Recalcularea se face prin determinarea punctajelor anuale unde se utilizează salariile brute sau nete și sporurile cu caracter permanent care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe.
în drept a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurenți cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu dispozițiile art. 3041C.proc.civ., Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive apreciem că soluția instanței de fond este legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Astfel, în baza încheierii pronunțată de judecătorul delegat în dosarul nr. 5607/2001 al Tribunalului Brăila s-a dispus închiderea procedurii de faliment și radierea societății comerciale R. SA Brăila din evidența O.R.C. Brăila.
Arhiva cu datele personale ale salariaților din cadrul SC R. SA Brăila a fost predată inițial la SC C. SRL Brăila.
La data de 1.06.2006 SC C. SRL Brăila a predat statele de plată ale salariaților din cadrul SC R. SA Brăila, C.J.P. Brăila încheindu-se un proces-verbal de predare-primire (aspect recunoscut și de către recurentă).
Susținerea recurentului că arhiva SC R. SA Brăila nu se mai află în posesia sa și a fost predată începând cu data de 1.04.2008 la SC A.D. SRL punctul de lucru al acestuia nu este probată prin niciun mijloc de probă.
Ca urmare, calitatea procesuală pasivă este justificată de necesitatea ca hotărârea să fie opozabilă și persoanei care deține arhiva și unde reclamanta și-a desfășurat activitatea.
Pe fondul cauzei, curtea apreciază că hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea și interpretarea corectă a legii.
Astfel, din copia carnetului de muncă rezultă că în perioada 1.04.1992 – 5.12.1994 reclamanta și-a desfășurat activitatea în cadrul SC R. SA Brăila.
Din actele depuse la dosar (copie de pe carnetul de muncă) coroborate cu declarațiile martorilor audiați de instanța de fond, rezultă că intimata-reclamantă a încasat sporul de vechime în procentul prevăzut de lege, iar atestarea lui printr-o adeverință emisă de angajator nu mai este posibilă, ca urmare a radierii SC R. SA Brăila din evidența O.R.C. Brăila.
Prin dispozițiile O.U.G. nr. 4/2005 s-a prevăzut ponderea recalculării sporurilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (2) și (3) și anexa O.U.G. nr. 4/2005, sporul de vechime în muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, a făcut parte din baza de calcul a pensiilor se utilizează la determinarea punctajului mediu având anual.
Este adevărat că, potrivit legii, sporul de vechime utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel înregistrat în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe.
însă, în speță, din probele administrate rezultă că sporul de vechime în muncă nu a fost evidențiat în carnetul de muncă iar eliberarea unei asemenea adeverințe pe perioada solicitată nu a fost posibilă datorită degradării arhivei sau statele de plată fiind incomplete sau lipsă.
O atare situație de fapt nu-i poate fi însă imputabilă intimatei-reclamante iar mijloacele de probă converg asupra faptului că a beneficiat de un atare spor de vechime pe întreaga perioadă și nu doar fracționat, potrivit evidențelor.
Așa cum a reținut și prima instanță, calificarea juridică a acțiunii este dată de dispozițiile art. 111 C.proc.civ., în scopul constatării existenței unui drept salarial necesar în procesul de recalculare a pensiei din sistemul public.
în consecință, în cauza dedusă judecății nu devin aplicabile dispozițiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 care se referă strict la reconstituirea activității depusă pe baza unui contract de muncă funcție de meserie sau specialitate.
A considera că intimata-reclamantă nu este îndreptățită legal la recunoașterea dreptului său ar însemna excluderea sa în mod nejustificat de la beneficiul legii, cu consecința și asupra dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
în concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ., a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâta C.J.P. Brăila.
