Contestație decizie de concediere. Decizia 105/2009. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 105

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Traian Logojan

JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela

– – –

Grefier –

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimatul Serviciul Județean de Ambulanță D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1508 din data de 2 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în comuna, sat Români, nr.647, județul

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns recurentul-intimat Serviciul Județean de Ambulanță D, reprezentat de avocat, din Baroul Dâmbovița și intimatul, personal, asistat de avocat, din Baroul Dâmbovița.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat depune la dosar, în copie, certificat medical nr. – eliberat la 1 aprilie 2008, două file din registru de intrare unde este evidențiat la poziția 723 din 9 mai 2008 “concediu medical “, decizia de revocare a deciziei 70/09.04.2008 și chitanță fiscală nr. 6 din 23 ianuarie 2009 reprezentând onorariu apărător în valoare de 500 lei.

Părțile având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul asupra recursului.

Curtea ia act că părțile nu mai au cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru recurentul-intimat Serviciul Județean de Ambulanță D arată că instanța de fond a ignorat principiul “culpei procesuale” în raport de care se realizează repartizarea cheltuielilor judiciare.

În cauza de față reclamantul este cel care, deși se afla în posesia certificatului contestator al indisponibilității sale medicale, declanșează procesul la 6 mai 2008 și abia după 3 zile îl depune la registratura angajatorului, care, luând act, procedează la revocarea deciziei, cu mult înainte de a primi citația și de a ști despre proces.

În concluzie, culpa pentru declanșarea unui proces nejustificat, aparține reclamantului. Se solicită astfel, admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii în tot acțiunii și cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată. Fără cheltuieli de judecată.

Avocat având cuvântul pentru intimat arată că recurenta își argumentează critica susținând că imediat ce a luat cunoștință de certificatul de concediu medical, pe care intimatul l-a depus în data de 9 mai 2008, procedat la revocarea deciziei 70/09.04.2008. Această afirmație este total neadevărată, întrucât, certificatul de concediu medical depus la 9 mai 2008 se referea la perioada de indisponibilitate medicală din luna mai și nu din luna aprilie, ori decizia nr. 70/2008 se referea la fapte petrecute în luna aprilie sau anterior acestei luni.

Astfel, deși recurenta avea cunoștință de certificatele de concediu medical pe luna aprilie, care nu puteau fi depuse mai târziu de data de 5 lunii următoare, a procedat la emiterea deciziei privind concedierea. Intimatul arată în continuare, că în această situație nu se poate susține inexistența culpei procesuale a recurentei, astfel încât, instanța de fond aplicat corect legea făcând trimitere la dispozițiile art. 274 Cod proc.civilă, pentru că numai în această modalitate putea fi înlăturat prejudiciul cauzat intimatului. În concluzie, se solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Contestatorul a solicitat anularea deciziei nr.70 din 9 aprilie 2008 emise de intimatul Serviciul de ambulanță D, prin care s-a luat măsura concedierii pentru motive imputabile contestatorului, cu reintegrarea acestuia în funcția deținută anterior și plata drepturilor salariale.

În motivarea contestației s-a susținut că nu a comis nicio abatere care să justifice această măsură, în perioada 11-29 februarie 2008.

După administrarea probelor cu înscrisuri Tribunalul Dâmbovița, prin sentința civilă nr.1508 din 2 octombrie 2008, a respins contestația ca rămasă fără obiect- cu opinie separată- deoarece prin decizia nr.85 din 12 mai 2008 s-a anulat decizia contestată, iar intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe intimatul a declarat recurs criticând-o pentru netemenicie și nelegalitate deoarece în mod greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu de avocat, neaflându-se în culpă procesuală din moment ce și-a anulat decizia de desfacere a contractului de muncă după ce contestatorul i-a făcut cunoscută existența certificatului medical, așa cum și-a exprimat părerea și unul din membrii completului de judecată.

Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este fondat.

Decizia de desfacere a contractului individual de muncă a contestatorului a fost emisă la 9 aprilie 2008, după ce la data de 7 aprilie 2008 a intrat în concediu medical până la 28 aprilie 2008, dar nu a încunoștiințat intimatul de îndată despre situația survenită decât cu mare întârziere, situație în care unitatea aflând despre incapacitatea de muncă a contestatorului a revocat din proprie inițiativă decizia anterioară, la data de 12 mai 2008 prin decizia nr.85, situație în care la aceeași dată a fost convocat să se prezinte la intimat la data de 16 mai 2008.

Cu toate acestea, încă de la data de 7 mai 2008 a formulat contestație împotriva deciziei intimatului (fila 3), iar la aceeași dată de 12 mai 2008 își angajează și apărător, după care la 19 iunie 2008 plătește onorariul de 500 lei pentru avocat, cu toate că decizia inițială fusese revocată încă de la 12 mai 2008, fapt despre care contestatorul a luat cunoștință.

Așa fiind, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, intimatul-recurent nefiind în culpă procesuală, dimpotrivă contestatorul dând dovadă de un abuz de drept.

În atare situație, nu se justifică obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată către contestator, soluție nelegală în speță.

Față de cele arătate și disp.art.304 și 312 Cod procedură civilă, recursul de față urmează a fi admis și modificată în parte sentința în sensul înlăturării obligării intimatului-recurent la plata cheltuielilor de judecată, menținându-se restul dispozițiilor sentinței, luându-se act că recurentul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de intimatul Serviciul Județean de Ambulanță D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr.1508 din data de 2 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în comuna, sat Români, nr.647, județul D și în consecință:

Modifică în parte sentința în sensul respingerii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Fără cheltuieli de judecată în recurs, nefiind solicitate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 23 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Alexandru Bobincă Cristina Mihaela

– – – – – –

Grefier,

Red./Tehnored./3ex./17.02.2009

Dosar fond – – Tribunalul Dâmbovița

Judecători fond-; –

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3120/2006