Dosar nr- – contestație în anulare concediere –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1102
Ședința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Mitrea Muntean
Grefier
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de, cu domiciliul în municipiul S, Calea nr. 31, – 49,. A,. 28, împotriva deciziei civile nr. 652 din 19 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale – în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat, pentru intimatul Colegiul Tehnic S, lipsă fiind contestatorul recurent.
Procedura necompletă cu recurentul, întrucât citația a fost restituită cu mențiunea “Adresă incompletă. Blocul are doar 25 apartamente, iar persoana citată nu apare pe tabelul cu locatari.”
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, având în vedere dispozițiile art.98 cod procedură civilă și faptul că recurentul a fost citat la adresa indicată în cererea de declarare a contestației în anulare, a apreciat că procedura de citare cu acesta este legal îndeplinită și a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru intimat, a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea deciziei ca fiind legală și temeinică. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 8155/86/03.12.2008 petentul a chemat în judecată pe intimatul Colegiul Tehnic ” ” S, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei de concediere nr. 101/20.11.2008 emisă de intimat și obligarea acestuia să-i plătească despăgubiri în sumă de 13.887,5 lei reprezentând daune materiale și suma de 10.000 lei daune morale.
În motivarea cererii a arătat că în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 955/01.09.2008 a fost angajat la intimat pe perioadă determinată, respectiv 01.09.2008 – 31.08.2009, iar la data de 24.11.2008 i s-a comunicat decizia nr. 101/20.11.2008 prin care i-a fost desfăcut contractul individual de muncă retroactiv, începând cu data de 01.11.2008.
A mai arătat contestatorul că suma de 13.887,5 lei reprezintă salariul pentru perioada 24.11.2008 – 31.08.2009.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 76 din Codul muncii.
La termenul de judecată din data de 22.01.2009, petentul și-a precizat acțiunea arătând că solicită ca intimatul să fie obligat la plata dobânzii legale de 15% pentru salariul neîncasat pe ultimele 10 luni, la plata cupoanelor cadou pentru anii 2007, 2008 și 2009, la plata sumei de 100 euro pentru anul 2008 și 100 euro pentru anul 2009 pentru achiziționarea de cărți de specialitate și plata celui de-al 13 – lea salariu pentru anii 2007, 2008 și 2009.
Prin sentința civilă nr. 567 din 18.03.2009, Tribunalul Suceavaa admis în parte contestația a anulat decizia nr. 101 din 20.11.2008 emisă de intimat, a obligat intimatul la plata către contestator a unei despăgubiri egală cu drepturile salariale pentru perioada 24.11.2008 – 18.03.2009, actualizată în funcție de dobânda legală pentru perioada cuprinsă între data de 03.12.2008 și data plății efective, a obligat intimata la plata către contestator a unei sume reprezentând al 13-lea salariu aferent anului 2008, calculată în raport de timpul lucrat de contestator. Totodată, s-au respins celelalte capete de cerere, ca nefondate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți.
Reclamantul a criticat sentința pentru motivele prevăzute la art.304 pct.7,8,9 și art.312 alin.3 teza 3 Cod procedură civilă, susținând că instanța de fond nu a examinat aspectele de fond ale concedierii sale, respectiv dacă specialitatea desființată a operat la clasa pentru care a ocupat postul, și dacă i s-a comunicat lista cu posturile disponibile, omisiune pentru care nu și-a îndeplinit rolul activ prevăzut expres de art.114 Cod procedură civilă.
Totodată, instanța a schimbat natura juridică a capătului de cerere privind acordarea dobânzii legale la suma pretinsă care a fost cerută cu titlu de daune interese în baza art. 1084 și nu cu titlu de actualizare a pretențiilor.
De asemenea, i s-a acordat doar parțial al 13 – lea salariu pentru anul 2008, reținându-se greșit că nu a făcut dovada angajării sale în școală în anul 2007, ori, el lucrând în unitate din anul 2006.
Pârâtul Colegiul Tehnic ” ” Sac riticat sentința pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă susținând că instanța nu a răspuns la apărările sale, situația creată fiind consecința unor ordine contradictorii ale Ministerului Educației, Cercetării și T ce nu-i poate fi imputată, cât timp avea aprobate la început de an programa, planul de învățământ și specializările, aflându-se în imposibilitatea respectării acestora datorită precizărilor Ministerului Educației, Cercetării și T și care au modificat în totalitate normele care reglementau nomenclatorul calificărilor profesionale.
Față de împrejurările concrete în care a avut loc concedierea, unitatea nu a avut nicio culpă în desfacerea contractului de muncă a reclamantului, astfel că nu poate fi obligată la suportarea pagubei produse.
Prindecizia nr.652 din 19.05.2009 Curtea de Apel Suceavaa respins ca nefondate recursurile.
Pentru a hotărî astfel a reținut cât privește criticile aduse sentinței de reclamant că, anularea deciziei atacate s-a datorat faptului că a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale privitoare la forma acesteia și anume a unuia din elementele prevăzute de art.74 din Codul Muncii – durata preavizului – fapt ce atrage nulitatea absolută conform art.76 din Codul Muncii, și care face de prisos a mai fi analizate motivele privind fondul concedierii.
Cât privește motivul prevăzut de art.304 pct.8 Cod procedură civilă, reține instanța de recurs că nu poate fi vorba despre o schimbare a naturii actului juridic dedus judecății, prima instanță aplicând corect dispozițiile art.78 alin.1 din Codul Muncii și acordând reclamantului despăgubiri egale cu salariile actualizate de la data când au fost cerute și până la data plății efective.
Cererea de acordare a celui de-al 13-lea salariu, reține instanța de recurs că a fost în mod just admisă de instanța de fond, raportat la perioada de timp în care a lucrat efectiv, atâta timp cât a fost sesizată cu soluționarea unui litigiu de muncă apărut odată cu desfacerea contractului de muncă de către angajator.
Cât privește recursul declarat de Colegiul Tehnic ” ” a reținut instanța de recurs că acesta vizează, prin motivele invocate, apărări pe fondul cauzei concedierii, ce nu a făcut obiectul judecății primei instanțe, care s-a mărginit la a analiza respectarea condițiilor de formă a actului contestat.
Susținerile privind plata drepturilor salariale în perioada de preaviz, fiind invocate în afara termenului de motivare a recursului prevăzut de art.303 Cod procedură civilă, a reținut instanța de recurs că nu pot fi analizate.
Împotriva deciziei nr.652 din 19.05.2009 a Curții de Apel Suceava, a formulat contestație în anularereclamantul, invocând dispozițiile art.318 alin.1 Cod procedură civilă.
În motivarea contestației în anulare a arătat că instanța de recurs a omis a cerceta două din motivele de recurs invocate: acela că “desființarea postului nu a fost reală, acest post fiind menținut și ocupat de altă persoană până la sfârșitul anului școlar, aspect ce impunea examinarea concedierii pe fond”, respectiv cel vizând “neacordarea celui de-al 13-lea salariu cuvenit pe anul 2007/2008 și 2008/2009”.
Intimatul Colegiul Tehnic ” ” S nu a depus întâmpinare.
Analizând decizia contestată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor invocate în contestația în anulare, ce vizează dispozițiile art.318 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că este neîntemeiată.
Așa cum rezultă fără putință de tăgadă din considerentele deciziei contestate, motivul de recurs vizând “neexaminarea pe fond a deciziei de concediere” a fost analizat de instanța de recurs, care a reținut că, atâta timp cât la emiterea deciziei contestate nu s-au respectat condițiile de formă impuse de lege sub sancțiunea nulității absolute, în mod just instanța de fond a dat eficiență acestor aspecte, nemaifiind necesară examinarea fondului deciziei de concediere.
Cât privește acordarea celui de-al 13-lea salar, instanța de recurs a reținut imposibilitatea analizării acestui motiv ca urmare a formulării sale în afara termenului prevăzut de art.303 Cod procedură civilă.
Față de aceste aspecte Curtea constată că dispozițiile art.318 alin.1 Cod procedură civilă, ce vizează situația în care, instanța de recurs, din greșeală, a omis a cerceta vreunul din motivele de modificare sau casare, nu sunt incidente în speța de față astfel încât va respinge ca nefondată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de, cu domiciliul în municipiul S, Calea nr. 31, – 49,. A,. 28, împotriva deciziei civile nr. 652 din 19 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția conflicte de muncă și asigurări sociale – în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnodact.
2 ex. 20.10.2009
