DECIZIA CIVIL NR.1229/2009-
Ședința public din data de 7 octombrie 2009
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta reclamant (), domiciliat în S M,-,.7, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârât SC SRL, cu sediul în S M,-/A, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 371/D din 14 aprilie 2009 pronunțat de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal fcut în ședința public de azi se prezint reprezentanta intimatei pârâte SC SRL-avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 74/28.09.2009 emis de Baroul Satu Mare -Cabinet Individual, lips fiind recurenta reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul c prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedus judecții, precum și faptul c la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratur, la data de 02.10.2009 întâmpinare din partea intimatei, dup care:
Întrebat fiind, reprezentanta intimatei pârâte arat c nu mai are alte cereri, sens în care solicit cuvântul asupra recursului de faț.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul asupra prezentului recurs.
Reprezentanta intimatei pârâte solicit respingerea recursului promovat de partea advers, menținerea hotrârii recurate, pe care o apreciaz ca fiind legal și temeinic, cu acordarea cheltuielilor de judecat.
În aprarea prții intimate, reprezentanta acesteia arat c recurenta reclamant nu precizeaz care sunt dispozițiile legale înclcate sau aplicate greșit de instanța de fond, iar ipoteza hotrârii lipsite de temei legal, în opinia sa, nu poate fi reținut.
Pe de alt parte, se mai arat c nu se poate reține nici interpretarea greșit a probelor administrate în cauz.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND;
Asupra recursului civil de faț, instanța constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr. 371/D din 14 aprilie 2009 pronunțat de Tribunalul Satu Mare, s-a respins acțiunea formulat de reclamanta (), în contradictoriu cu pârâta SC “” SRL, având ca obiect: anularea Deciziei de concediere nr.10/2009, obligarea pârâtei la plata a cel puțin unui salariu compensator, despgubiri materiale și morale, cheltuieli de judecat.
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut urmtoarele aspecte:
eclamanta a fost angajat în calitate de psiholog la societatea pârât, iar prin decizia de concediere individual 10/2009 i s-a desfcut contractul de munc întemeiat pe reducerea solicitrilor ctre firma angajatoare în contextul crizei economice mondiale și urmare a externalizrii serviciilor de testare psihologic ctre un cabinet autorizat. La data concedierii reclamanta era gravid, dar nu a adus la cunoștința firmei aceast situație, printr-un înscris însoțit de un act medical.
Pârâta a luat hotrârea externalizrii serviciilor de testare psihologic ctre un cabinet autorizat și desființarea, începând din luna februarie 2009, postului de psiholog, astfel cum rezult din Hotrârea Consiliului de Administrație din data de 15 ianuarie 2009, depus în probațiune la fila 20. Ulterior, nu a angajat un alt psiholog pe postul reclamantei, precizând c a efectuat doar stagiu de practic pe lâng reclamant și nu urma s fie angajat în cadrul unitții.
S-a mai reținut c reducerea la o treime a solicitrilor de testare psihologic adresate pârâtei, în contextul crizei economice, rezult din graficul întocmit de aceasta, iar externalizarea efectiv a serviciilor de testare, astfel cum a fost dispus de conducere, este probat prin factura de la fila 30 emis pentru plata serviciilor similare solicitate unui cabinet independent, instanța reținând așadar c desființarea postului a fost efectiv, având o cauz real și serioas.
În drept, instanța a apreciat c reclamanta nu a respectat prevederile art. 21 alin.1 lit.a combinat cu art.2 lit.c) din OUG 96/2003 privind protecția maternitții la locul de munc, astfel c pârâta, prin decizia contestat, nu a înclcat dispozițiile art.60 alin.1 lit.c) Codul muncii.
De asemenea, desființarea postului reclamantei întrunește condițiile legale reglementate prin art.65 alin.2 Codul muncii, decizia fiind legal și temeinic.
Instanța de fond a respins ca nefondat acțiunea în anularea deciziei de concediere și, pe cale de consecinț, a respins și capetele de cerere privind plata de despgubiri material și morale.
Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea acestuia, casarea în totalitate sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanț, iar în subsidiar s-a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii și anulrii deciziei de concediere nr. 10/2009 emis de intimata pârât.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a criticat hotrârea pentru nelegalitate și netemeinicie artând c instanța de fond s-a aflat în eroare în privința susținerii c nu s-au înclcat prevederile art. 60 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Subliniaz în acest sens faptul c instanța de fond a interpretat greșit probațiunea administrat în cauz și s-a aflat într-o grav eroare în ceea ce privește susținerea c desființarea postului de psiholog întrunește condițiile legale reglementate de art. 65 alin. 2 Codul muncii, în ceea ce privește cauza real și serioas, msura neimpunându-se.
Mai subliniaz c în urma discuției purtate între și reprezentanții pârâtei, rezult c aceasta a fost intervievat în scopul angajrii ca urmare a faptului c urma s plece în concediu de maternitate.
Arat recurenta c numita poate s confirme aceste aspecte.
Prin urmare învedereaz c pârâta cunoștea starea sa de graviditate anterior emiterii deciziei de concediere, înclcând astfel prevederile art. 60 alin. 1 lit. c din Codul muncii.
Mai arat c pârâta a susținut în întâmpinare c va efectua plata unui salariu compensatoriu, potrivit prevederilor art. 78 din Contractul Colectiv de Munc, unic la nivel național pe anii 2007-2011, îns instanța nu face nici o referire la acest aspect.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
Prin întâmpinare intimata SC SRL a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legal și temeinic a hotrârii recurate.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor formulate instanța constat c acesta este nefondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmeaz:
Prin decizia nr. 10 din 19.01.2009, emis de intimata pârât, a încetat în baza art. 65 al. 1 din Codul muncii, contractul individual de munc al reclamantei recurente ca o consecinț a externalizrii serviciilor de testare psihologic ctre un cabinet psihologic autorizat, determinat de reducerea solicitrilor ctre societatea pârât în contextul crizei economice mondiale.
Susținerile recurentei din motivele de recurs cum c msura concedierii nu se justific de existența unei cauze reale și serioase nu poate fi primit în condițiile în care pârâta a dovedit c msura adoptat s-a datorat problemelor financiare cu care aceasta se confrunt, sens în care judicios prima instanț a avut în vedere graficul testrilor psihologice din perioada ianuarie 2008 – februarie 2009, depus în probațiune de ctre pârât, din care rezult reducerea la o treime a solicitrilor de testare psihologic adresate acesteia.
Nu pot fi primite nici susținerile recurentei cum c numita a fost intervievat de societatea intimat în scopul angajrii acesteia, în fața instanței de fond nefiind administrat nici o prob în acest sens.
Împrejurarea c instanța nu a procedat din oficiu la audierea în calitate de martor a acestei persoane, nu poate constitui un motiv de nelegalitate a hotrârii, sarcina probei revenindu-i potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil, celui care face o propunere sau afirmație înaintea judecții.
Este adevrat faptul c în conflictele de munc sarcina probei îi revine angajatorului, potrivit dispozițiilor art. 287 Codul muncii, îns în msura în care aceasta reușește s fac dovada legalitții și temeinicie msurii luate, contestatorul trebuie s ias din pasivitate și s propun probe în aprarea sa.
Ori în cauza de faț, reclamanta nu și-a dovedit cu nici un mijloc de prob susținerile, nesolicitând instanției de fond administrarea probei testimoniale cu martora .
Tot în același sens recurenta nu propus nici o dovad din care s rezulte c pârâta cunoștea starea sa de graviditate anterior emiterii deciziei de concediere, aceasta nu a anunțat societatea și nu a depus nici un document care s ateste aceast stare anterior concedierii sale, nefiind respectate astfel dispozițiile art. 21 lin. 1 lit. a combinat cu art. 2 lit. c din OUG nr. 96/2003 privind protecția maternitții la locul de munc.
Greșit apreciaz prin urmare recurenta faptul c msura concedierii sale nu a fost determinat de o cauz real și serioas, criticile acesteia fiind astfel nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedur civil va fi respins recursul ca nefondat, menținând ca legal și temeinic hotrârea recurat.
Fiind în culp procesual, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedur civil recurenta va fi obligat la 1.500 lei cheltuieli de judecat în favoarea intimatei sum ce reprezint onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurenta reclamant (), domiciliat în S M,-,.7, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârât SC SRL, cu sediul în S M,-/A, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 371/D din 14 aprilie 2009 pronunțat de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Oblig partea recurent s plteasc prții intimate SC SRL suma de 1.500 lei cheltuieli de judecat în recurs.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședința public din 7 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR GREFIER
– – – – – – – –
judector aflat în delegație
semneaz președintele instanței
G
– judectori fond – Melita
– redactat decizie – judector – 02.11.2009
– dactilografiat grefier – 02.11.2009- 4 ex.
-comunicat 03.11.2009-2 ex.
– (), domiciliat în S M,-,.7, județul S
– SC SRL, cu sediul în S M,-/A, județul S
