Contestație decizie de concediere. Decizia 125/2008. Curtea de Apel Cluj


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.814/F din 26 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bistrița – în dosarul nr-, privind și pe pârâta ” B” având ca obiect contestație decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul-recurent personal și reprezentantul pârâtei-intimate, .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul pârâtei-intimate, consilier juridic depune la dosar, delegație și întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală.

Se înmânează reclamantului-recurent, un exemplar din întâmpinare.

Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității formulării recursului, deoarece reclamantul-recurent a primit hotărârea instanței de fond la data de 01 nov. 2007 și a înregistrat recursul la data de 22 nov. 2007, iar potrivit Legii nr. 168/1999, recursul trebuie declarat în termen de 10 zile de la data când partea a primit hotărârea. Pune în discuție această excepție.

Reclamantul-recurent arată că motivul pentru care a formulat recurs așa târziu este acela că, locuiește pe deal și a primit cu întârziere hotărârea pronunțată de Tribunalul Bistrița –

Reprezentantul pârâtei-intimate solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca tardiv introdus.

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 814/F din 26 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea reclamantului G în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COMERCIALĂ DE REPARAȚII SA.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.106B/146/29 mai 2007 emisă de SC B contestatorului având funcția de acar la Secția reparații locomotive C s-a dispus încetarea contractului individual de muncă începând cu data de 29 iunie 2007, în temeiul dispozițiilor art. 264 (1) lit f din Codul muncii.

Decizia de concediere a fost emisă ca urmare a dosarului de cercetare disciplinară nr. 103/2/250/2007, întocmit de comisia de cercetare, numită de directorul SC B prin decizia nr. 100/806 din 26 iunie 2007, ca urmare a adresei informative nr- emisă de Secția de reparații locomotive C cu privire la încercarea de sustragere a 12 litri de motorină din locomotiva 584 de către contestator.

Decizia a fost motivată în drept în temeiul art. 58, 61 și 63 din Codul muncii, a art. 46 (3) din ș art. 41 lit a din Statutul disciplinar iar în fapt i-au fost invocate încălcarea prevederilor art 11, lit b,e,i, art. 30 lit a din Statutul disciplinar al personalului din transporturi nr. 360/1976 și a prevederilor art. 9 pct 1.5 și 25 din Regulamentul Intern.

Apărările formulate de contestator au fost consemnate ca recunoscând vinovăția la faptele imputate.

Din analiza dosarului de cercetare disciplinar reiese faptul că, în data de 25 iunie 2007, contestatorul a fost surprins de către șeful de CF C-N, în timp ce încerca să sustragă motorină din rezervorul unei locomotive cu un furtun și 6 recipienți de 2 litri fiecare, fiind fotografiat cu telefonul mobil.

În declarația dată de contestator (58) imediat după săvârșirea faptei, recunoaște că a găsit un furtun pe linia 4 și împreună cu mecanicul de locomotivă s-au îndreptat la linia 3 vrând să sustragă motorină în 6 sticle de 2 litri din care 2 sticle urma să le însușească contestatorul și 4 sticle mecanicul de locomotivă. Nu a apucat să sustragă motorină întrucât imediat după introducerea furtunului în rezervor au fost surprinși de șeful de care l-a fotografiat.

Același lucru îl susține contestatorul în Nota de relații dată cu ocazia cercetării disciplinare prin răspunsul de la întrebarea nr. 3 (26-27). De asemenea, la întrebarea cu nr. 4 din acea notă de relații contestatorul răspunde că nu a fost forțat de nimeni în cursul anchetei tot ce a declarat a fost de bunăvoie și nesilit de nimeni. De asemenea, din răspunsul de la întrebarea nr. 8, contestatorul recunoaște că are cunoștință din ordinele 53/2001 și 45/C/116/2002 ale prin care se interzice cu desăvârșire personalului din sistemul feroviar păstrarea în orice loc a bidoanelor metalice sau de plastic, canistre sau recipienți de orice natură care conțin urme sau mirosuri de produse petroliere. De asemenea se interzice sustragerea, descompunerea ori distrugerea de bunuri, instalații, utilaje, mașini și alte materiale din unitățile de cale ferată. Personalul care se vinovat de nerespectarea acestor ordine va fi cercetat și sancționat disciplinar conform Statutului disciplinar al personalului din transporturi.

Tot din dosarul de cercetare rezultă că, contestatorul a mai săvârșit abateri disciplinare fiind sancționat în data de 21 septembrie 2005 și 3 ianuarie 2006 cu diminuarea salariului cu 5 % și 10 % pe o lună pentru absențe nemotivate de la serviciu.

Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor din Titlu XI-Cap II a Codului muncii care tratează răspunderea disciplinară, instanța a constatat că: Potrivit dispozițiile art. 263 alin 1 din Codul muncii, “angajatorul dispune de o prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, iar potrivit aliniatului 2- abaterea este o faptă în legătură cu și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de salariat, prin care s-a încălcat normele legale, regulamentul intern sau CCM aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Sancțiunile aplicabile sunt cele prevăzute la art. 264 iar la aplicarea sancțiunii angajatorul trebuie să aibă în vedere dispozițiile art. 266-268 din Codul muncii.

Cum contestatorul și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea faptei imputate, iar aceasta constituind abatere disciplinară potrivit, el făcându-se vinovat de încălcarea ordinelor nr. 53/2001 și 45/C/116/2002 precum și a dispozițiilor art. 11 și 30 din Decretul nr. 360/1976, privind Statutul disciplinar al personalului din transporturi, intimata în mod legal i-a aplicat sancțiunea disciplinară.

În aplicarea sancțiunii angajatorul a avut în vedere prevederile art. 266 Codul muncii, în ce privește fapta și vinovăția salariatului precum și comportarea generală în serviciu și sancțiunile disciplinare suferite anterior contestatorului, aplicându-i-se înainte gradual sancțiuni de la diminuarea salariului cu 5 % până la desfacerea disciplinară a Contractului individual de muncă.

Pentru considerentele mai sus arătate, a textelor de lege invocat,e a art. 167 și următoarele din Legea nr. 168/1999, instanța a respins ca neîntemeiată contestație formulată și a menținut ca temeinică și legală dispoziția de sancționare aplicată.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul Gad eclarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței, expunând în continuarea motivele de recurs.

Examinând recursul declarat de reclamnt, Curtea de Apel Cluj urmează să-l respingă ca tardiv, pentru următoarele considerente:

Sentința civilă nr.814/F/26.09.2007 a Tribunalului Bistrița -N, a fost comunicată reclamantului, conform dovezii de primire (72 dosar fond) la data de 01.11.2007, iar recursul a fost formulat de această parte la 21.11.2007 (4 dosar), în afara termenului de recurs de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999.

Având în vedere considerentele expuse, Curtea de Apel Cluj va respinge în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. raportat la art. 301.pr.civ. recursul declarat de reclamant ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 814/F din 26.09.2007 a Tribunalului Bistrița N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 17 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

– – – – – –

Red./

2 ex./4.02.2008

Jud.fond.-