Contestație decizie de concediere. Decizia 125/2010. Curtea de Apel Oradea


DECIZIA CIVILĂ NR.125/2010-

Ședința publică din 21 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia

– – – – JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia

– – – – judecător

– – grefier

Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienta domiciliată în S M,-,.7, județul S M, în contradictoriu cu intimata SC SRL cu sediul în S M,-/A, județul S M, împotriva deciziei civile nr.1229/R din 7 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimata SC SRL S M, prin reprezentanta sa, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.6/12.01.2010, eliberată de Baroul Satu Mare -Cabinet de Avocat, lipsă fiind revizuienta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, cererea de revizuire este scutită de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, intimata, prin registratura instanței, la data de 14.01.2010, a depus întâmpinare, iar revizuienta, prin registratura instanței, în data de 19.01.2010 a înaintat motivele de revizuire, după care:

Reprezentanta intimatei, învederează instanței că a preluat un exemplar din motivele cererii de revizuire, le-a lecturat, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra excepției cererii de revizuire.

Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra excepției de inadmisibilitate a cererii de revizuire.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de partea revizuientă și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pentru considerentele din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată justificate cu copia extrasului de cont din 20.01.2010 și a copiei facturii nr.3/13.01.2010, azi depuse la dosar. În esență, solicită a se constata că hotărârile prin care se resping căile de atac, păstrându-se situația de fapt, nu sunt susceptibile de revizuire, astfel în speță, deoarece hotărârea a cărei revizuire se cere nu evocă fondul, nu este îndeplinită condiția provăzută de art.322 Cod procedură civilă pentru admisibilitatea căii de atac, motiv pentru care, solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra excepției de inadmisibilitate a cererii de revizuire, instanța constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.1229/R din 7 octombrie 2009, Curtea de APEL ORADEAa respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă )., în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL, S M, împotriva sentinței civile nr. 371/D din 14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care a menținut-o în întregime.

A obligat partea recurentă să plătească părții intimate SC SRL suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că prin decizia nr. 10 din 19.01.2009, emisă de intimata pârâtă, a încetat în baza art. 65 al. 1 din Codul muncii, contractul individual de muncă al reclamantei recurente ca o consecință a externalizării serviciilor de testare psihologică către un cabinet psihologic autorizat, determinată de reducerea solicitărilor către societatea pârâtă în contextul crizei economice mondiale.

Susținerile recurentei din motivele de recurs cum că măsura concedierii nu se justifică de existența unei cauze reale și serioase, neputând fi primită în opinia instanței de recurs, în condițiile în care pârâta a dovedit că măsura adoptată s-a datorat problemelor financiare cu care aceasta se confruntă, sens în care s-a apreciat că judicios prima instanță a avut în vedere graficul testărilor psihologice din perioada ianuarie 2008 – februarie 2009, depus în probațiune de către pârâtă, din care rezultă reducerea la o treime a solicitărilor de testare psihologică adresate acesteia.

Nici susținerile recurentei nu au fost primite de instanța de recurs, cum că numita a fost intervievată de societatea intimată în scopul angajării acesteia, în fața instanței de fond nefiind administrată nici o probă în acest sens.

Împrejurarea că instanța nu a procedat din oficiu la audierea în calitate de martor a acestei persoane,s-a apreciat de instanța de recurs că nu poate constitui un motiv de nelegalitate a hotărârii, sarcina probei revenindu-i potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil, celui care face o propunere sau afirmație înaintea judecății.

Este adevărat faptul că în conflictele de muncă sarcina probei îi revine angajatorului, potrivit dispozițiilor art. 287 Codul muncii, însă, în măsura în care aceasta reușește să facă dovada legalității și temeinicie măsurii luate, contestatorul trebuie să iasă din pasivitate și să propună probe în apărarea sa.

Ori în cauza de față, instanța de recurs a reținut că reclamanta nu și-a dovedit cu nici un mijloc de probă susținerile, nesolicitând instanției de fond administrarea probei testimoniale cu martora .

Tot în același sens recurenta nu propus nici o dovadă din care să rezulte că pârâta cunoștea starea sa de graviditate anterior emiterii deciziei de concediere, aceasta nu a anunțat societatea și nu a depus nici un document care să ateste această stare anterior concedierii sale, nefiind respectate astfel dispozițiile art. 21 lin. 1 lit. a combinat cu art. 2 lit. c din OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locul de muncă.

Greșit a apreciat prin urmare recurenta faptul că măsura concedierii sale nu a fost determinată de o cauză reală și serioasă, criticile acesteia fiind astfel nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, instanța de recurs a fi respins recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea recurată.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă recurenta a fost obligată la 1.500 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei, sumă ce reprezintă onorar avocațial.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, scutită de la plata taxei de timbru, a formulat cerere de revizuire recurenta, solicitând admiterea acesteia, schimbarea în întregime a deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice.

Prin motivele, depuse la dosar, revizuienta a invocat că și-a desfășurat activitatea ca psiholog în perioada 1.11.2006-9.02.2009, fiind concediată prin decizia nr.10/19.01.2009 ca urmare a reducerii solicitărilor către firmă, în contextul crizei economice și drept urmare s-a externalizat serviciile de testare psihologică către un cabinet psihologic autorizat.

A susținut intimata că va plăti un salariu compensator însă, instanța de fond și recurs nu a hotărât nimic în acest sens, cu toate că în recurs a specificat faptul că intimata s-a obligat să efectueze plata, fiind aplicabil art.322 pct.2 Cod procedură civilă. Nu i-a fost comunicată întâmpinarea, încălcându-i-se dreptul la apărare reglementat de art.6 al CEDO, iar art.114 Cod procedură civilă prevede comunicarea din oficiu a cererii de chemare în judecată pentru ca partea să aibă cel puțin 15 zile până la termenul fixat, pentru a-și pregăti apărare, la fel impunându-se a se proceda și cu comunicarea întâmpinării din oficiu, amânarea cauzei pentru exista posibilitatea de-a cunoaște conținutul acesteia.

În drept s-au invocat dispozițiile art.322 pct.2, 9 Cod procedură civilă, art.6 al CEDO, art.78 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel național pe anii 2007-2011, art.20 din Constituția României.

Prin întâmpinarea, depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă deoarece, prin decizia contestată nu s-a evocat fondul, recursul fiind respins, cu cheltuieli de judecată.

Examinând decizia supusă cererii de revizuire, prin prisma excepției de inadmisibilitate, invocată de intimată, instanța constată următoarele:

Conform art.322 alin.1 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere în situațiile reglementate la pct.1-9 din acest articol.

Prin decizia supusă cererii de revizuire, nr.1229 din 7.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL ORADEAa fost respins ca nefondat recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.371/D din 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare.

Raportat la cele expuse, se reține faptul că instanța de recurs nu a schimbat situația de fapt în urma analizării motivelor de recurs, a probelor ce au fost administrate, respingând recursul nu a procedat la evocarea fondului în sensul art.322 alin.1 Cod procedură civilă, apărările intimatei fiind fondate, neputând fi analizate motivele de revizuire ca urmare a acestui aspect.

Pe cale de consecință, nefiind îndeplinite dispozițiile legale invocate -art.322 alin.1 Cod procedură civilă, instanța urmează a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire, menținând în întregime decizia atacată.

Reținând culpa procesuală a revizuientei, în baza art.274 Cod procedură civilă, instanța o va obliga să-i plătească intimatei SC SRL SM1 428 RON, cheltuieli de judecată ocazionate în această fază procesuală, reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de domiciliată în S M,-,.7, județul S M, în contradictoriu cu intimata SC SRL cu sediul în S M,-/A, județul S M, împotriva deciziei civile nr.1229/R din 7 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.

Obligă partea revizuientă să plătească părții intimate SC SRL S M, suma de 1428 lei cheltuieli de judecată în revizuire.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

– – – – – –

Red.concept decizie –

Data:1.02.2010

Jud.recurs / /

Dact.

Data:2.02.2010

4 ex.

2 com.

Data: