Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.145/CM
Ședința publică din 4 martie 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
– – –
Grefier – – –
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâtaASOCIAȚIA DE – –, cu sediul în C,-, – etaj 4,prin reprezentant, domiciliată în C,-, -. A, etaj 1,. 7, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1422 din 7 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. C, etaj 4,. 58, județul C, având ca obiect conflict de muncă – contestație decizie concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă Asociația de Proprietari -. 11 C, d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. – din 20.09.2007, depusă la dosar și pentru intimata reclamantă, dl. avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 10.12.2007, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Apărătorul intimatei reclamante învederează că la data de 20 februarie 2008, prin serviciul registratură, a depus la dosar copia încheierii nr. 23/J din 6 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr-. Arată că această hotărâre a devenit irevocabilă, prin nerecurare, astfel cum rezultă din referatul întocmit pe copia hotărârii, pe care o depune la dosar.
Apărătorul recurentei pârâte învederează că nu i-au fost comunicate înscrisurile depuse de intimată la data de 20 februarie 2008, însă, a luat cunoștință de conținutul acestora, precum și de conținutul înscrisului depus la acest termen de către apărătorul intimatei. Totodată, depune un set de înscrisuri și comunică un exemplar al acestora și apărătorului intimatei reclamante. Arată că acestea sunt înscrisuri noi, în legătură cu procesul-verbal din data de 14 ianuarie 2008, depus la dosar de către intimată în timpul soluționării dosarului în recurs. Învederează că aceste înscrisuri reprezintă poziția a unei părți din locatarii semnatari ai procesului-verbal din data de 14 ianuarie 2008, în sensul că aceștia și-au exprimat acordul cu privire la unele reparații ce urmau a fi efectuate la bloc și nu cu privire la menținerea intimatei în funcția de administrator al asociației, fiind induși în eroare la semnarea respectivului proces-verbal.
Apărătorul intimate reclamante, lecturând înscrisurile comunicate la acest termen, arată că are cunoștință despre acestea și apreciază că nu au relevanță în soluționarea cauzei.
Întrebați fiind, apărătorul recurentei pârâte, precum și apărătorul intimatei reclamante, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau acte noi de depus.
InT. luând act de declarația părților, că nu mai sunt alte înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul, în principal, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii contestației ca fiind nefondată. În subsidiar, în cazul în care inT. va aprecia că la inT. de fond procedura de citare cu pârâta a fost viciată, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
Pe fondul cauzei, învederează că intimata reclamantă nu deținea atestat pentru exercitarea funcției de administrator, potrivit nr.HG 400/2003 și, față de această situație, intimata a fost sancționată cu amendă contravențională de către Primăria Municipiului C, astfel cum rezultă din adresa nr. 92744 din 11 septembrie 2006, depusă la dosar. Întrucât intimata reclamantă nu deține nici în prezent atestat pentru exercitarea funcției de administrator, apreciază că în mod legal a fost luată măsură concedierii de către asociație, decizia emisă în acest sens fiind valabilă. Referitor la procesul-verbal din 14 ianuarie 2008, depus la dosar de către intimată, arată că o parte dintre semnatarii acestuia au declarat ulterior că, prin semnarea acestui proces-verbal, și-au exprimat acordul pentru repararea subsolului și nicidecum pentru menținerea în funcția de administrator a intimatei reclamante, fiind induși în eroare la momentul semnării. Totodată, mai arată că între părți s-a mai purtat un litigiu, soluționat la Judecătoria Constanța, prin care intimata reclamantă a fost obligată să restituie actele asociației, însă, aceasta refuză și în prezent să se conformeze dispozițiilor instanței și depune xerocopia certificatului nr. 3556 din 20 decembrie 2007 emis de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr-.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, apreciază că recurenta pârâtă nu are calitate procesuală activă motivat de faptul că aceasta nu a depus hotărârea judecătorească prin care să facă dovada că a fost înregistrată în registrul special aflat la Judecătoria Constanța, nu are certificat de înregistrare fiscală și nici statut. Mai arată că, în referire la modificările statutului asociației, a depus la dosar dovada că în adunarea generală din data de 14 ianuarie 2008 s-a hotărât menținerea în funcția de administrator a intimatei reclamante, cu votul a 14 locatari din totalul de 20, deci, cu votul a 2/3 din totalul locatarilor, cu respectarea dispozițiilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 230/2007. Aceste modificări la statut au fost înregistrate și la Judecătoria Constanța, dovadă în acest sens fiind încheierea nr. 23/J din 6 februarie 2008, depusă la dosar.
Pe fondul cauzei, arată că intimata reclamantă a depus la dosar certificatul de absolvire a cursului de inițiere pentru funcția de administrator, acest certificat fiind emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Astfel, acest înscris face dovada că, încă din anul 2002, intimata reclamantă este absolventa unui curs de inițiere pentru a putea ocupa funcția de administrator al asociației de locatari, nefiind necesar ca aceasta să obțină un alt atestat în acest sens.
Referitor la decizia de desfacere a contractului individual de muncă, întrucât aceasta a fost emisă de către o persoană fără calitate procesuală, care nu a fost înregistrată în registrul special, apreciază că măsura concedierii intimatei reclamante este nelegală.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică. Totodată, solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
InT. rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Reclamanta a chemat în judecată ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 11, cu sediul în mun. C,-, solicitând, pe calea contestației, anularea deciziei de concediere nr. 1/5.06.2007 emisă de pârâtă, cu consecința obligării acesteia la reintegrarea reclamantei și la plata salariului nerealizat, începând cu data desfacerii contractului de muncă, până la reintegrarea efectivă.
Prin sentința civilă nr. 1422/07.09.2007 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a admis în parte acțiunea reclamantei, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI FD 11 ““.
S-a anulat decizia de desfacere a contractului individual de muncă nr. 1/05.06.2007 emisă de pârâtă.
Au fost respinse ca nefondate capetele de cerere privind reintegrarea în funcția de administrator și plata salariului nerealizat.
Pentru a dispune de această manieră, prima instanță a reținut următoarele considerente:
Reclamanta a încheiat un contract individual de muncă, înregistrat la. C sub nr. 6657/22.05.2003, cu ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 11 CONT. pentru funcția de administrator ( fila 28 ).
Prin decizia nr. 1/05.06.2007,de încetare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, înregistrată sub nr. -/05.06.2007 la. C, pârâta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI 11, dispune ca raporturile de muncă încheiate în temeiul contractului sus-citat să înceteze din data de 03.05.2007 ( fila 4 ).
Potrivit art. 10 Codul muncii, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Acest raport juridic se constituie așadar în temeiul unui contract, astfel că drepturile și obligațiile părților sunt corelative și interdependente
InT. a apreciat că, decizia nr. 1/05.06.2007 este nelegală, întrucât se dispune concedierea unui salariat care nu a avut raporturi de muncă – în temeiul unui contract – cu emitentul acestei decizii; pe de altă parte, asociația care a emis-o nu îndeplinește nici măcar cerințele legale de înființare reglementate prin G nr. 26/2000.
Constatând că măsura încetării contractului individual de muncă al reclamantei, urmare concedierii, a fost dispusă printr-un act înregistrat la. C de către o altă persoană decât cea a angajatorului, va fi admisă acțiunea pe acest capăt de cerere, în sensul anulării deciziei contestate.
Capetele de cerere referitoare la reintegrarea în muncă și la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale nerealizate, inT. va reține că acestea sunt nefondate.
S-a avut în vedere faptul că, reclamanta nu a dovedit că angajatorul nu i-a mai permis să își exercite activitatea de administrator, ori că nu i-a mai achitat drepturile salariale, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul acțiunii, a arătat că reprezentantul legal al asociației angajatoare nu a avut cunoștință de situația creată.
Cum aceste obligații ( reglementate în sarcina angajatorului potrivit art. 40 alin. 2 Codul muncii ) revin în exclusivitate asociației legal constituite, iar nu terțului pârât, cererea referitoare la reintegrarea în muncă și la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale nerealizate a fost respinsă ca nefondată.
Au fost respinse ca nedovedite pretențiile reclamantei referitoare la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, în cauză nefiind depusă o chitanță care să ateste achitarea onorariului avocatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Asociația de Proprietari care a formulat următoarele critici:
În ședința din 21.04.2007 Adunarea generală a dispus demiterea din funcție a reclamantei și a Președintelui asociației, având în vedere gravele nereguli constatate în gestionarea și administrarea banilor încasați.
Urmare a acestei hotărâri, la data de 05.06.2007 s-a emis decizia de încetare a contractului individual de muncă încheiat cu reclamanta.
Deși această decizie a fost contestată la instanță, recurenta nu a fost înștiințată de acest proces, și nu a fost niciodată citată.
Pe fond, hotărârea este nelegală, deoarece desfacerea contractului de muncă al reclamantei reprezintă voința membrilor asociației de proprietari, exprimată cu ocazia convocării adunării generale.
Dealtfel, din adresa nr.92744/11.09.2006 emisă de Primăria mun. C, rezultă că reclamanta nu deține atestat pentru exercitarea funcției de administrator potrivit HG nr.400/2003, astfel că se impunea să fie angajat un alt administrator care să dețină atestat.
Recurenta a mai invocat de asemenea, existența unor nereguli în activitatea de administrare și în conf. cu disp.art. 304 pct.9 cod procedură civilă, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Prin precizările formulate, recurenta mai învederează faptul că reclamanta în mod voit a indus inT. în eroare prin crearea unei false impresii, că ar exista două asociații de proprietari, deși nu există decât una singură, respectiv Asociația.
Prin întâmpinare, intimata reclamantă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Asociației condusă de numita. Această asociație nu a fost înregistrată la Judecătoria Constanța, nu are statut și nu are certificat de înregistrare fiscală.
Pe fond, intimata solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât decizia este nelegală iar afirmațiile recurentei referitoare la lipsa atestatului sunt false având în vedere că încă din anul 2002 deține acest atestat.
În susținerea cererilor, părțile au depus înscrisuri.
Pentru a verifica susținerile părților, Curtea a solicitat Judecătoriei Constanța relații cu privire la modificările intervenite în legătură cu statutul, denumirea, sau conducerea acestei asociații de proprietari, având în vedere că potrivit dispozițiilor art.8 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, registrul cu evidența modificărilor ce apar cu privire la statutul acestora se ține de Judecătorie.
S-au solicitat relații și de la Administrația Financiară C deoarece, recurenta a insistat asupra faptului că în această asociație au operat modificări în ce privește conducerea și nu în ce privește denumirea sa, iar aceste modificări reies din evidențele Administrației Finanțelor Publice.
În raport de toate probele administrate în fața instanței de fond și în recurs, de criticile formulate și de textele legale invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat.
Reclamanta a solicitat instanței anularea deciziei nr.1/05.05.2007, prin care i s-a desfăcut contractul individual de muncă pentru ” nerespectarea normelor de drept și săvârșirea abaterilor disciplinare”.
Așa cum rezultă din antetul acestei decizii, emitentul poartă denumirea de ” Asociația de proprietari FD 11 ” cu toate că, din contractul de muncă înregistrat la ITM în 22.05.2003 reiese că reclamanta era angajată în funcția de Președinte la Asociația de proprietari.
Dealtfel, în registrul Persoanelor juridice aflat la Judecătoria Constanța, nu apare înregistrată decât această asociație conform încheierii nr.164/11.09.2002 și până la soluționarea cauzei pe fond, nu s-au înregistrat modificări privind denumirea, sau conducerea acesteia.
Prin urmare, în mod corect, prima instanță a constatat că decizia a fost emisă de o altă persoană juridică decât cea cu care reclamanta avea raporturi de muncă.
Recurenta mai învederează faptul că reclamanta nu deținea atestat pentru exercitarea funcției de administrator potrivit HG nr.400/2003, ori decizia de desfacere a contractului de muncă nu are un astfel de temei (neputându-se deduce acest aspect din expresia “nerespectarea normelor de drept”) și mai mult decât atât, reclamanta deține certificat de absolvire a cursului de “administrator” din data de 28.01.2002, care nu a fost contestat de recurentă.
În ce privește critica referitoare la împrejurarea că recurenta nu a fost citată pe parcursul judecării cauzei la inT. de fond, Curtea, verificând actele dosarului constată că această critică este nefondată având în vedere că pârâta a fost citată pentru toate termenele de judecată, la adresa indicată în încheierea nr. 164/2002, de înregistrare a Asociației, respectiv în C,-, -.
Așa cum am precizat mai sus, nu au fost înregistrate mențiuni în registrul persoanelor juridice, cu privire la schimbarea sediului asociației, astfel că inT. de fond a citat pârâta la adresa indicată de reclamantă, respectiv cea din încheierea nr.164 a Judecătoriei Constanța.
Dealtfel, această adresă este menționată și în cererea de recurs. Mai mult decât atât, la termenul din data de 04.07.2007, s-au depus la dosar precizări din partea acestei asociații din care rezultă că a fost primită citația și că președintele asociației nu a semnat decizia de desfacere a contractului de muncă al reclamantei, această decizie fiind emisă de o altă asociație ” “.
Așadar, nu se poate reține nici împrejurarea că decizia reprezintă “voința membrilor asociației de proprietari” cum susține recurenta, deoarece aceștia nu au înțeles să ia o astfel de măsură în ce privește administratorul.
Față de aspectele reținute mai sus, Curtea va menține hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța, ca legală și temeinică și aplicând dispozițiile art. 312 cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Având în vedere dispozițiile art. 274 cod procedură civilă și observând că intimata a suportat cheltuieli cu apărarea sa în acest litigiu, va admite cererea acesteia și va obliga recurenta la plata acestor cheltuieli de judecată în cuantum de 300 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de pârâtaASOCIAȚIA DE PROPRIETARI – –, cu sediul în C,-, – etaj 4,prin reprezentant, domiciliată în C,-, -. A, etaj 1,. 7, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1422 din 7 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. C, etaj 4,. 58, județul C, ca nefondat.
Obligă recurenta la 300 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.03.2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
– – – –
– –
– –
Grefier,
Jud.fond:,
Red.dec.-jud.-/17.03.2008
-gref.
2 ex/19.03.2008