ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1479/
Ședința publică din 17 octombrie 2008
Completul compus din:
– Președinte
– Judecător
– Judecător
Grefier –
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SC SRL, cu sediul în M C,-, jud. H, împotriva sentinței civile nr.998 din 4 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reprezentantul pârâtei-recurente SC SRL, av. (fără delegație la dosar), lipsă fiind reclamantul-intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar reclamantul-intimat a depus la dosar, întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantului recurentei.
Reprezentantul recurentei nu solicită termen pentru studierea întâmpinării, întrucât a luat la cunoștință conținutul acesteia.
Din oficiu, instanța invocă excepția tardivității recursului, având în vedere că sentința primei instanțe a fost comunicată pârâtei la data de 25 iunie 2008, iar recursul a fost înregistrat în data de 17 septembrie 2008.
Reprezentantul recurentei solicită respingerea excepției întrucât societatea recurentă are sediul în M C, str. – și nu în str. – unde a fost comunicată sentința.
Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Reprezentantul pârâtei-recurente solicită admiterea recursului, în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, deoarece societatea recurentă nu a fost legal citată. În subsidiar, solicită modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, având în vedere că acestuia i-au fost achitate toate drepturile bănești pretinse.
CURTEA,
Prin cererea înaintată la 13 martie 2008 la Tribunalul Harghita, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC”-“SRL, județul H, solicitând anularea deciziei de concediere disciplinară emisă pe seama reclamantului, reintegrarea acestuia în funcția avută anterior, cu acordarea drepturilor bănești de care a fost privat de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă. De asemenea, reclamantul a mai cerut obligarea pârâtei la plata unor daune morale în cuantum de 5.000 EURO, precum și la plata contravalorii bagajului rămas în Franța în valoare de 400 lei.
În susținerea acțiunii, reclamantul a relevat că a fost angajatul societății pârâte, fiind detașat în Franța pentru efectuarea unor lucrări, însă nu a primit salariul promis și după întoarcerea în țară în mod provizoriu și-a lăsat bagajul în Franța, convins de faptul că se va întoarce să lucreze din nou în această țară. Deoarece pârâta a procedat la concedierea disciplinară a reclamantului, acesta nu a mai fost trimis înapoi în Franța pentru a lucra pe un șantier de construcții, suferind daunele materiale și morale solicitate prin cererea introductivă de instanță.
Prin sentința civilă nr.998 din 4 iunie 2008, Tribunalul Harghitaa admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC”-“SRL și a dispus anularea deciziei de concediere nr.09119/2007 emisă de pârâtă; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 528 lei lunar, începând cu data angajării la unitatea pârâtă și până la pronunțarea hotărârii, reprezentând drepturi salariale neachitate; a obligat pârâta să vireze, pe seama reclamantului, contribuțiile aferente la bugetele de asigurări sociale de stat, asigurărilor de sănătate și asigurărilor de șomaj, aferente perioadei lucrate; a respins celelalte capete de cerere formulate de reclamant.
Împotriva sentinței civile menționate pârâta a înaintat în termen legal recurs solicitând în principal, casarea cu trimitere pentru rejudecare iar în subsidiar, modificarea în tot a hotărârii în sensul respingerii ca nefondate a cererii de chemare în judecată formulată de reclamant.
În cuprinsul memoriului de recurs s-a relevat că, pe tot parcursul procesului civil de la prima instanță, pârâta nu a fost citată în mod legal iar comunicarea hotărârii s-a făcut la un alt sediul, fiind astfel privată de dreptul la apărare și la un proces echitabil. Pe fondul pricinii, în opinia recurentei decizia de concediere disciplinară a reclamantului este legală, întrucât acesta nu s-a mai prezentat la muncă din data de 24 aprilie 2007, nu a participat la ancheta disciplinară dispusă și potrivit extraselor de cont de la dosar, i s-a achitat în total suma de 2.318 EURO, în contul muncii depus în favoarea societății.
Recursul dedus judecății este fondat, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art.85 pr.civ. instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel. Cele de mai sus constituie o garanție procedurală în favoarea părților litigante, pentru a li se asigura accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil precum și dreptul la apărare.
În speță, în cererea introductivă de instanță reclamantul a indicat sediul societății pârâte în comuna,-, județul H, de unde a fost citată pentru primul termen de judecată. La data de 2 aprilie 2008 pârâta solicită în scris amânarea cauzei în vederea angajării unui apărător, însă în mod inexplicabil citarea acesteia are loc de la adresa din M C-,.5. În continuare societatea pârâtă este citată de la ultima adresă indicată, nu s-a prezentat la nici un termen de judecată și în dispozitivul hotărârii primei instanțe apare sediul real din cererea de chemare în judecată, însă comunicarea sentinței civile s-a făcut în M C-,.5.
Potrivit art.105 alin.2 pr.civ. actele de procedură îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. Citarea greșită a pârâtei de către prima instanță i-a cauzat acesteia o vătămare, în sensul că a fost privată de dreptul de a participa la dezbateri și de a-și susține apărarea, în contextul unui proces echitabil.
În consecință, fiind incidente motivele de casare prev. de art.304 pct.5 pr.civ. coroborat cu art.312 alin.5 teza II din același cod, curtea va admite recursul declarat de pârâtă, va casa hotărârea primei instanțe și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
După casare, instanța de fond va judeca pricina din nou, ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC”-” cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr.998 din 4 iunie 2008 Tribunalului Harghita, pronunțată în dosarul nr-.
Casează sentința civilă atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Harghita.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 octombrie 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
3 exp./20.11.2008.
Jud.fond: E,-
Asist.jud.-
