ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL – I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1486/2009 –
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
– – – – JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
– R – – JUDECĂTOR 3: Roman Florica
– – – – grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de contestatorul domiciliat în Carei,-/13, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă “LUKOIL ROMÂNIA” – B, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 109 din 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă – contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, recurentul contestator a depus concluzii scrise și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 109 din 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu pârâta “LUKOIL ROMÂNIA” – B sector, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 965/2.11.2007 emisă de pârâtă, contestatorului i se desface contractul de muncă încheiat cu pârâta (unde ocupa funcția de șef agenție comercială), în temeiul dispozițiilor art. 61 lit. a Codul muncii, pentru săvârșirea de abateri disciplinare.
Măsura a fost contestată la instanță, iar prin sentința civilă nr. 1242/D/24 iulie 2008 Tribunalului Satu Mare, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul, fiind anulată decizia atacată cu consecința reîncadrării acestuia în funcția avută anterior desfacerii contractului de muncă și plata drepturilor salariale de la data desfacerii contractului de muncă și până la reîncadrare.
Prin adresa nr. 1924/11.08.2008 emisă de pârâtă, contestatorul a fost notificat să se prezinte la locul de muncă deținut anterior desfacerii contractului de muncă pentru preluarea postului începând cu data de 15.08.2008.
Conform adresei nr. 1401/18.08.2008 (fila 36), rezultă că petentul contestator s-a prezentat la serviciu în data de 15.08.2008, unde a stat circa două ore, după care plecat motivând că este încadrat la “” -, unde urmează să-și depună demisia cu preaviz, începând cu data de 15.08.2008.
În acest sens, contestatorul s-a adresat pârâtei prin înscrisul din 15.08.2008, comunicând că a luat la cunoștință de sentința civilă nr. 1242/D/2008 a Tribunalului Satu Mare la data de 14.08.2008, fără însă să solicite acordul cu privire la data reîncadrării la 1.09.2008.
Contestatorul nu s-a prezentat în zilele următoare la serviciu, astfel că au fost încheiate procese verbale în acest sens, în perioada 16.08-29.08.2008.
La data de 19.08.2008, prin adresa înregistrată sub nr. 13214, Direcția juridică a unității pârâte aduce la cunoștința conducerii, lipsa nemotivată a contestatorului de la serviciu, propunând totodată convocarea sa pentru efectuarea cercetării disciplinare în conformitate cu dispozițiile art. 267 Codul muncii.
Prin nota de serviciu nr. 1448/21.08.2008 (fila 49) se constituie comisia de cercetare disciplinară a contestatorului, fiind dispuse și activitățile pe care aceasta urmează a le desfășura în acest sens.
Astfel, prin adresa nr. 1449/21.08.2008 contestatorul a fost convocat pentru data de 1.09.2008, orele 10:00 la SM1.
Contestatorul prezent fiind, a răspuns în scris întrebărilor puse, în care sens comisia investită cu cercetarea disciplinară a întocmit procesul verbal din data de 1.09.2008.
Prin adresa nr. 1552/3.09.2008 se aduce la cunoștința departamentului juridic că s-a efectuat cercetarea disciplinară, urmând ca acesta să analizeze dacă prin faptele sale contestatorul a încălcat legislația muncii.
Direcția juridică, prin adresa nr. 14333/18 septembrie 2008, propune conducerii unității luarea măsurii disciplinare a desfacerii contractului de muncă.
În acest sens, prin Decizia nr. 704/29.09.2008, în temeiul dispozițiilor art. 61 lit. a Codul muncii, s-a dispus desfacerea contractului de muncă al contestatorului începând cu data de 1.09.2008, pentru lipsa nejustificată și repetată în perioada 15.08.-31.08.2008 și nerespectarea dispozițiilor primite de la șefii ierarhici superiori.
Din probele administrate de contestator, instanța reține că la data notificării de unitatea pârâtă prin adresa nr. 1924/11.08.2009, contestatorul era încadrat la “BUSINESS ” -, unde și-a depus demisia la data de 15.08.2008, astfel că raporturile de muncă cu această unitate au încetat prin Decizia nr. 7664/29.08.2008, în temeiul art. 79 alin. 1 Codul muncii.
Susținerile contestatorului atât în fața instanței, cât și la convocarea unității pârâte în sensul că a luat la cunoștință de sentința civilă nr. 1242/D/24.07.2008 a Tribunalului Satu Mare la data de 14.08.2008 (o asemenea comunicare neexistând în dosar), sunt infirmate de dovada de primire și procesul verbal de predare a sentinței cu număr de mai sus din dosar nr- a Tribunalului Satu Mare, din care rezultă că la data de 1.08.2008 contestatorul a primit sentința, semnând personal în acest sens.
De altfel și din cererea de recurs (fără număr de înregistrare) datată 8.08.2008 rezultă că la data respectivă contestatorul avea la cunoștință de soluția pronunțată în dosar nr-.
Reținând că i-a fost comunicată sentința privind reîncadrarea sa la unitatea pârâtă la data de 1.08.2008 și, în ciuda apărărilor formulate în sensul că nu s-a putut prezenta la serviciu începând cu data de 15.08.2008 fiind în perioada de preaviz la unitatea unde era încadrat, instanța de fond a apreciat că petentul avea timp de la data de 1.08.2008 până la 15.08.2008 să-și încheie activitatea la ” ” -, astfel cum s-a convenit (cu preaviz de 15 zile).
Tribunalul a mai reținut că nu poate fi primită nici apărarea formulată în sensul că directorul Sucursalei C ar fi aprobat amânarea datei angajării până la 1.09.2008, de vreme ce în calitate de director de sucursală nu putea lua o asemenea hotărâre, afirmație care de altfel nu a fost probată.
Față de probatoriul administrat și având în vedere dispozițiile art. 289 Codul muncii, conform cărora hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii, în condițiile în care unitatea pârâtă a fost obligată și la plata drepturilor salariale până la reintegrare, fiind astfel interesată să pună în aplicare cât mai repede dispozițiile instanței (neexecutarea unei hotărâri privind reintegrarea constituind infracțiune – art. 278 Codul muncii ), instanța a apreciat ca nefiind întemeiată și nici fondată contestația formulată, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art. 283 Codul muncii, a procedat la respingerea acesteia.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea acesteia cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că sentința atacată este nelegală și netemeinică, deoarece instanța de fond a refuzat să analizeze pe cei nouă martori solicitați de către contestator și nu a încuviințat cererea sa de obligare a intimatei să prezinte graficul și pontajul lunilor august – octombrie 2008.
De asemenea, s-a mai susținut că, în considerentele sentinței atacate instanța face referire în mod exclusiv doar asupra cererii de suspendare a deciziei de concediere nr. 704/2008, deși aceasta era doar o cerere subsidiară cererii principale, prin care a solicitat anularea deciziei.
Recurentul mai susține că instanța de fond a nesocotit rolul activ de care trebuia să dea dovadă în soluționarea cauzei.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului civil de față.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Prin decizia nr. 965/2.11.2007 emisă de intimata “LUKOIL ROMÂNIA” – B, s-a desfăcut contractul de muncă al recurentului, în temeiul art. 61 alin. 1 lit. “a” Codul muncii, pentru săvârșirea unor abateri disciplinare, arătate în cuprinsul deciziei.
Decizia de mai sus a fost contestată de către recurent, iar prin sentința civilă nr. 1242/24.07.2008 a Tribunalului Satu Mares -a dispus anularea acesteia și reintegrarea reclamantului în funcția avută anterior desfacerii contractului de muncă, cu obligarea societății pârâte la plata drepturilor salariale cuvenite, până la reîncadrare.
Deși hotărârea de mai sus a fost recurată de către ambele părți, prin adresa nr. 1924/11.08.2008, intimata l-a notificat pe recurent să se prezinte la locul de muncă în vederea reîncadrării, începând cu data de 15.08.2008.
Prin decizia nr. 704/29 septembrie 2008, intimata a dispus din nou desfacerea disciplinară a contractului de muncă al reclamantului, în baza art. 61 lit. “a” Codul muncii, pentru lipsa nejustificată și repetată în perioada 15 august – 31 august 2008 și nerespectarea dispozițiilor primite de la șefii ierarhici superiori, decizie atacată de către reclamant prin contestațiile care fac obiectul prezentului litigiu, prin care acesta a solicitat suspendarea executării deciziei de concediere și anularea acesteia.
Relevantă în cauză este împrejurarea că sentința civilă nr. 1242/2008 a Tribunalului Satu Mare, prin care s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcție, a fost casată cu trimitere spre rejudecare de Curtea de Apel Oradea prin decizia nr. 260/2009, iar în rejudecare, aceeași instanță de fond, prin sentința civilă nr. 372/14.04.2009 a respins pe fond contestația reclamantului împotriva deciziei de concediere nr. 965/2.11.2007 emisă de către intimată, sentință confirmată prin decizia civilă nr. 1349/28.10.2009 a Curții de Apel Oradea, ca urmare a respingerii recursului declarat de către contestator.
Așadar, atâta vreme cât hotărârea care a constituit temeiul legal al reintegrării recurentului în funcția deținută a fost desființată, și în rejudecare, contestația acestuia a fost respinsă ca nefondată, decizia de concediere nr. 965 din 2 noiembrie 2007 rămas în vigoare, decizia emisă ulterior rămânând astfel lipsită de obiect, considerente față de care, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de contestatorul domiciliat în Carei,-/13, județul S M, în contradictoriu cu intimata pârâtă “LUKOIL ROMÂNIA” – B, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 109 din 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
– – – – R – – –
red.
în concept la 20.11.2009
jud.fond. –
dact.;4 ex./23.11.2009
– 2 com./
– – Carei,-/13, județul S M,
– “LUKOIL ROMÂNIA” – B – B,-, sector 1.
