DECIZIA CIVILĂ NR. 1620/2009-
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2009
Pe rol fiind pronunțarea recursului civil declarat de recurentul intimat OCOLUL SILVIC ” “, cu sediul în B,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în de, nr.56, județul Bși cu reședința în la Cantonul Silvic (comuna de ),județul B, împotriva sentinței civile nr. 108/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 18 noiembrie 2009, dată la care părțile au pus concluzii în recurs, concluzii consemnate în încheierea de ședința de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru data de 20 noiembrie 2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 108/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul în HG contradictoriu cu intimata OCOLUL SILVIC, și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr.43/14.07.2008 emisă de către intimată.
Intimata a fost obligată să repună contestatorul în situația anterioară emiterii deciziei și să plătească acestuia drepturile salariale, indexate, majorate și reactualizate precum și alte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data desfacerii contractului individual de muncă și până la data reintegrării efective.
Intimata a fost obligată sa plătească contestatorului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele aspecte:
Tribunalul a reținut că intimatul, potrivit regulilor speciale de procedură cuprinse în art.287 Codul muncii, nu și-a îndeplinit obligația privind sarcina probei care îi incumbă în conflictul de muncă, astfel că nu a depus dovezi în apărarea sa până la prima zi de înfățișare, respectiv actele care au stat la baza emiterii deciziei contestate.
În al doilea rând, din însuși cuprinsul deciziei contestate, instanța a reținut că intimatul a dispus concedierea contestatorului, întemeindu-și în drept decizia luată pe dispozițiile art.65 Codul muncii, însă motivele care au stat la baza emiterii acesteia sunt contradictorii, întrucât odată se invocă greutățile în redobândirea fostelor proprietăți de către Episcopia Romano O și ca o consecință reorganizarea Districtului V, apoi se invocă testarea pădurarilor din data de 23.06.2007, care a stat la baza restructurării unui post de pădurar, ori, în această situație, pe de o parte, se restructurează un post de pădurar și nu rezultă că este vorba de desființarea locului de muncă ocupat de contestator, apoi testarea din 23.06.2007, invocată în decizie, poate constitui motiv pentru concedierea salariatului pentru motive care țin de persoana acestuia în condițiile art.61 lit.d Codul muncii, și nu în temeiul art.65 Codul muncii, text de lege care menționează expres concedierea salariatului pentru motive care nu țin de persoana acestuia, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana salariatului.
În contextul tuturor acestor considerente, instanța a apreciat contestația formulată ca fiind întemeiată, fiind admisă în temeiul art.286 și următoarele coroborat cu dispozițiile art.65, 76 și următoarele Cod procedură civilă, dispunând anularea deciziei contestate și în temeiul dispozițiilor art.78 al.1, 2 Codul muncii, a obligat intimatul să-l repună pe contestator în situația anterioară emiterii deciziei și să plătească acestuia drepturile salariale, indexate, majorate și reactualizate precum și alte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data desfacerii contractului individual de muncă și până la data reintegrării efective, iar în condițiile art.274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a intimatului, acesta a fost obligat, în favoarea contestatorului, la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, dovedite cu împuternicirea avocațială și chitanța de plată a onorariului avocațial.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta recurentă Ocolul Silvic în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației formulate de contestatorul.
În motivare arată recurenta că a avut calitatea de administrator al fondului forestier al Episcopiei Romano-, în perioada 01.05.2006 până în data de 01.11.2008 când a fost reziliat contractul, fiind predat fondul forestier al Districtului V al Episcopiei Romano O către Ocolul Silvic SRL, în baza procesului-verbal din data de 6.11.2008, astfel că relațiile comerciale cu Episcopia Romano s-au încheiat, nemaifiind astfel posibilă repunerea intimatului în situația anterioară emiterii deciziei de concediere.
Menționează că instanța de fond a interpretat greșit considerentele care au stat la baza deciziei de concediere, precizând că testarea care a avut loc în data de 23.06.2008 i-a vizat pe toți titularii cantoanelor silvice din Districtul V și care au fost invitați pentru testare pe motivul că a fost desființat cantonul 29 căruia suprafața a fost împărțită cantoanelor învecinate conform deciziei 39/19.06.2008 și pentru a nu exista discuții de preferință ori subiectivism în alegerea persoanei a cărui contract individual de muncă va înceta odată cu reorganizarea.
Ca urmare a corespondenței purtate cu proprietarul prin solicitarea acestuia din data de 12.06.2008 s-a desființat un canton silvic respectiv un post de pădurar astfel că decizia emisă este legală și întemeiată, cu respectarea codului muncii și a tuturor prevederilor legislative.
Menționează că intimatului contestator i-au fost achitate drepturile salariale până la data de 01.11.2008.
În drept sunt invocate prevederile art.304 pct.7 și 8 Cod procedură civilă și art. 305 Cod procedură civilă.
Legal citat intimatul a depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței recurate ca legală și temeinică, arătând în susținere că potrivit art.65 din Codul muncii invocat în decizia de concediere era necesară a se face dovada desființării locului său de muncă și nu a unui post de aceeași natură, iar decizia de concediere lasă loc de o altă interpretare vis-a-vis de concedierea pentru necorespundere profesională în condițiile art.61 lit. d din Codul muncii și nu în temeiul ar.65 Codul Muncii.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța reține următoarele:
Prin decizia nr.43 din 14.07.2008, emisă de pârâta recurentă s-a dispus ca începând cu data de 4.08.2008 să înceteze contractul individual de muncă al contestatorului decizia fiind emisă în temeiul art.65 din Codul muncii, avându-se în vedere (conform art.1 din decizie) greutățile în redobândirea fostelor proprietăți ale Episcopiei Romano fapt ce a determinat reorganizare Districtului V Episcopia Romano, iar în baza testării pădurarilor -din data de 23.06.2007 se restructurează un post de pădurar.
Corect reține instanța de fond că, deși decizia emisă de intimata recurentă a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 65 Codul Muncii, motivele care au stat la baza emiterii acesteia sunt contradictorii în sensul că, pe de o parte se invocă restructurarea unui post de pădurar fără a rezulta și dovedi că este vorba de desființarea locului de muncă ocupat de contestator, iar pe de altă parte se invocă testarea din 23.06.2007 care se încadrează în dispozițiile art.61 lit.d, respectiv concedierea pe motive ce țin de persoana salariatului și nicidecum art.65 Codul muncii care reglementează concedierea salariatului pentru motive care nu țin de persoana acestuia.
Deși recurenta invocă testarea din 23.06.2007 ca fiind un criteriu obiectiv pentru stabilirea persoanei al cărei contract individual de muncă urmează a înceta și pentru a înlătura orice suspiciuni de subiectivism, acest aspect nu rezultă din înscrisurile depuse la dosar, în recurs în condițiile în care restructurarea Districtului V al Episcopiei Romano în forma desființării unui canton silvic, a cărui suprafață se împarte cantoanelor învecinate, s-a stabilit prin decizia nr. 39/19.06.2008 concretizată conform deciziei 41 din 25.06.2008 în cuprinsul cărora nu se face nici o referire la criteriul obiectiv invocat de recurentă pentru încetarea contractului individual de muncă, singura mențiune în acest sens regăsindu-se într-o adresă emisă de recurentă către Episcopia Romano, având nr.425/16.06.2008, neexistând însă nici o altă probă în sensul celor susținute de recurentă.
În consecință se apreciază că prima instanță a dispus în mod temeinic și legal anularea deciziei contestate, incidente fiind dispozițiile art.286 și următoarele coroborat cu art.65 și 76 din Codul muncii, corect fiind obligată pârâta recurentă la plata drepturilor salariale, indexate, majorate și reactualizate, respectiv a altor drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, începând cu data desfacerii contractului individual de muncă și până la reintegrarea efectivă.
În privința reintegrării contestatorului pe postul deținut anterior deciziei de concediere nr.43/2008 se reține că repunerea în situația anterioară în cadrul aceluiași canton, respectiv district, nu mai este posibilă, întrucât fondul forestier al Episcopiei Romano Oaf ost predat de către recurenta Ocolul Silvic către Ocolul Silvic SRL conform procesului-verbal de predare din 6.11.2008, sub acest aspect criticile recurentei fiind întemeiate, fapt ce nu justifică însă menținerea deciziei de concediere, impunându-se reintegrarea intimatului contestator pe un alt post de pădurar în cadrul unității recurente.
Având în vedere considerentele mai expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă instanța va admite recursul modificând sentința recurată doar în parte în sensul că va obliga intimata să-i ofere contestatorului un post de pădurar în cadrul unității sale, înlăturându-se astfel dispoziția repunerii în situația anterioară, respectiv pe același post în același loc de muncă, cu menținerea celorlalte dispoziții ca legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de recurenta recurentul intimat OCOLUL SILVIC ” “, cu sediul în B,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul, domiciliat în de, nr.56, județul Bși cu reședința în la Cantonul Silvic (comuna de ),județul B, împotriva sentinței civile nr. 108/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă intimata să-i ofere contestatorului un post de pădurar în cadrul unității sale.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 20 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – – –
– judecători fond –
– redactat decizie – judecător – 08.12.2009
– dactilografiat – grefier -08.12.2009- 5 ex.
– comunicat 09.12.2009-3 ex.
– OCOLUL SILVIC ” “, cu sediul în B,-, județul
-, domiciliat în de, nr.56, județul
–și cu reședința în la Cantonul Silvic (comuna de ),județul
