Contestație decizie de concediere. Decizia 1631/2009. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 1631

Ședința publică din data de 11 august 2009

PREȘEDINTE: Violeta Dumitru

JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Cristina Mihaela

– – –

Grefier –

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta – – B, cu sediul în B, str. -,.4 B, parter, împotriva sentinței civile nr.355 pronunțată la data de 30 martie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B, cartier Crâng 2,.6,.4,.17, județul

Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă – – B și intimata reclamantă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus prin Serviciul Registratură, sub nr.14018 din data de 11 august 2009, note de ședință formulate de recurenta pârâtă – –

Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamanta a formulat contestație împotriva deciziei nr.160/31.07.2008, în contradictoriu cu pârâta – A B, decizie prin care unitatea pârâtă a concediat-o, solicitând anularea acestei decizii și reintegrarea în muncă.

La termenul din 30.03.2009, reclamanta a mai solicitat și obligarea pârâtei la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale.

În motivarea contestației, reclamanta a arătat că măsura luată de unitatea pârâtă de aoc oncedia pentru motivul prevăzut în art.61 lit.c din Codul Muncii este nelegală în condițiile în care medicul specialist în medicina muncii, care a evaluat-o, a avizat prin fișa de aptitudini nr.30/23.08.2008 că poate relua activitatea și nu să fie concediată, așa cum în mod nelegal s-a procedat.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, unitatea pârâtă a solicitat respingerea contestației, cu motivarea că reclamanta a fost angajată pe post de muncitor necalificat, executând activități de îngrijitor birouri supuse frigului și umezelii, că în ultimul an de activitate aceasta s-a aflat un număr de 180 de zile în incapacitate temporară de muncă, că prin fișa de aptitudine nr.30/23.07.2008 eliberată de unitatea medicală de Medicina MEDIC PREV SRL s-a recomandat ca reclamanta să nu mai lucreze în mediu care implică frigul și umezeala și că reclamantei i s-a desfăcut contractul de muncă în temeiul art.61 lit.c din Codul Muncii pentru că nu i s-a putut oferi un alt loc de muncă, deoarece în unitate mai există două posturi de muncitor necalificat (îngrijitor și măturător), care implică tot activități supuse frigului și umezelii.

Prin sentința civilă nr.355 pronunțată la data de 30 martie 2009, Tribunalul Buzăua admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, a anulat decizia nr.160/31.07.2008 de desfacere a contractului individual de muncă și a dispus, în baza art.78 din Codul Muncii, reintegrarea în muncă a reclamantei în postul deținut anterior și obligarea unității pârâte la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, calculate de la data desfacerii contractului de muncă și până la reintegrarea efectivă.

Prin aceeași sentință s-a respins capătul de cerere privind daunele morale.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, până la data de 01.08.2008, reclamanta a fost salariata unității pârâte – ” ” – B pe postul de muncitor necalificat (femeie de serviciu) exercitând lucrări de a întreținerii și curățeniei la sedii, birouri de agenți economici, instituții și asociații de proprietari. Prin decizia nr.160/31.07.2008 unitatea pârâtă a concediat-o pe reclamantă din motive de sănătate, în temeiul art.61 lit.c din Codul Muncii.

La baza dispoziției de desfacere a contractului de muncă a stat fișa de aptitudine nr.30/23.07.2008 întocmită de un medic de medicina muncii din cadrul – ” Prev” SRL – Cabinet de medicina muncii – depusă la dosar.

Din conținutul fișei de aptitudine tribunalul a reținut că reclamanta a fost examinată la reluarea activității și cu această ocazie s-a dat aviz medical cu recomandarea fără efort fizic, mediu și mare, să evite frigul și umezeala.

Tribunalul a mai constatat că decizia de concediere a reclamantei luată de unitatea pârâtă în temeiul art.61 lit.c din Codul Muncii este nelegală, deoarece în conformitate cu acest text de lege angajatorul poate dispune concedierea în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat.

În speță, concedierea reclamantei nu a avut la bază o expertiză medicală a capacității ei de muncă efectuată de un cabinet teritorial d e expertiză medicală a capacității de muncă, organizat potrivit nr.HG1229/13.10.2005 pentru aprobarea Regulamentului de Organizare a Institutului Național de Expertiză si Recuperare a Capacității de Muncă și a Serviciilor teritoriale de expertiză a capacității de muncă, cabinet aflat în subordinea administrativă a Casei Județene de Pensii

Numai în ipoteza în care organul competent de expertiză medicală emitea o decizie prin care se constată inaptitudinea fizică a reclamantei de a mai executa lucrările specifice meseriei sale de îngrijitor – femeie de serviciu, unitatea pârâtă era îndreptățită să o concedieze pentru motivul prevăzut în art.61 lit.c din Codul Muncii.

Prin urmare, pârâta procedând la concedierea reclamantei numai în baza fișei de aptitudine nr.30/23.07.2008 emisă de un medic de medicina muncii din cadrul cabinetului de medicina muncii ” Prev” SRL B, fără să existe o decizie emisă de cabinetul teritorial d e expertiză medicală a capacității de muncă în baza art.14 din nr.HG1229/2005 a luat o măsură nelegală, cu încălcarea art.61 lit.c din Codul Muncii.

În consecință, tribunalul a constatat că măsura concedierii este nelegală, a admis contestația reclamantei și a anulat decizia nr.160/31.07.2008 emisă de unitatea pârâtă.

În baza art.78 din Codul Munciia dispus reintegrarea reclamantei în postul deținut anterior de îngrijitor – femeie de serviciu și a obligat unitatea pârâtă să-i plătească despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate de care ar fi beneficiat de la data desfacerii contractului de muncă – 01.08.2008 și până la reintegrare.

Cererea reclamantei de obligare a unității pârâte la plata despăgubirilor civile pentru daune morale a fost respinsă ca neîntemeiată, neexistând probe că măsura concedierii i-a cauzat suferințe psihice atât de evidente încât să impună compensarea lor bănească.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta, solicitând admiterea căii de atac și casarea în tot a hotărârii recurate.

În esență, recurenta-pârâtă a susținut că desfacerea contractului de muncă al reclamantei pentru motivul prevăzut în art.61 lit.c din Codul Muncii, s-a făcut pentru că nu i s-a putut oferi un alt loc de muncă, deoarece în unitate mai există două posturi de muncitor necalificat (îngrijitor și măturător), care implică tot activități supuse frigului și umezelii, iar în acest fel reclamanta poate beneficia de ajutor de șomajpână în momentul în care va găsi un alt loc de muncă potrivit capacității sale de muncă.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit art.61 din Codul Muncii,Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatuluiîn următoarele situații:

.

c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat.

În cauza de față, angajatorul, respectiv recurenta – – B, a dispus concedierea reclamantei numai în baza fișei de aptitudine nr.30/23.07.2008 emisă de un medic de medicina muncii din cadrul cabinetului de medicina muncii ” Prev” SRL B, fără să existe și o decizie emisă de cabinetul teritorial d e expertiză medicală a capacității de muncă.

Prin urmare, tribunalul a constatat în mod corect că măsura concedierii reclamantei fără o decizie emisă de cabinetul teritorial d e expertiză medicală a capacității de muncă este nelegală.

Față de considerentele expuse, apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta – – B, cu sediul în B, str. -,.4 B, parter, împotriva sentinței civile nr. 355 pronunțată la data de 30 martie 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în B, cartier Crâng 2,.6,.4,.17, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 august 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Violeta Dumitru, Lucian Crăciunoiu Cristina Mihaela

– – – – – –

Grefier,

Th./Red.-MI/CL

4 ex./21.08.2009

f- Tribunalul Buzău

G,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120