Contestație decizie de concediere. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Constanta


Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.168/CM

Ședința publică din data de 17 martie 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Maria Apostol

JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman

– – –

Grefier – – –

Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, bloc 75A,. B, etaj 2,. 36, județul C și cu domiciliul procesual ales la. &, cu sediul în C, str. – nr. 41, etaj 1,. 1, județul C, împotriva sentinței civile nr. 945 din 11 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- (număr în format vechi 4296/2006), în contradictoriu cu intimata pârâtă, cu sediul în C,–82, județul C, având ca obiect conflict de muncă – contestație decizie concediere.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 11.03.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13.03.2008 și la data de 17.03.2008, când a dat următoarea soluție:

CURTEA

Curtea cu privire la recursul civil de față;

a declarat recurs la 29 octombrie 2007 împotriva sentinței civile 945/11 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În fapt, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata M C, anularea Deciziei nr.30/07.11.2006 emisă de Consiliul de Administrație al intimatei, repunerea părților în situația anterioară, respectiv reintegrarea contestatorului în funcția de maistru și de vicepreședinte al Consiliului de Administrație până la efectuarea unor noi alegeri, obligarea intimatei la plata daunelor cominatorii de 50 RON / zi începând de la pronunțarea hotărârii și până la efectiv a reîncadrare, obligarea intimatei la plata de despăgubiri egale cu salariu și toate celelalte drepturi decurgând din lege sau din convenția individuală de muncă de la data emiterii deciziei și până la efectiva reintegrare și obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că începând cu data de 13.06.2003, contestatorul are calitatea de membru cooperator, atestată de convenția individuală de muncă și de la acea dată și până la desfacerea contractului său de muncă contestatorul a avut funcția de vicepreședinte și a desfășurat activitate de maistru.

Prin sentința civilă nr.5530/08.06.2006 a Jud. Caf ost admisă contestația lui și a fost obligată intimata să dispună reintegrarea sa în funcția avută anterior -de vicepreședinte,cu plata tuturor drepturilor de care a beneficiat înainte de desfacerea convenției de muncă.

După ce prin decizia nr.29/31.10.2006 contestatorul a fost reintegrat în funcția de vicepreședinte începând cu data de 18.07.2005, intimata la doar o săptămână, a hotărât în adunarea generală emiterea unei alte decizii cu nr.30/ 07.11.2006 privindu-l pe contestator, prin care acestuia i-a încetat convenția individuală de muncă din inițiativa angajatorului, ca urmare a reorganizării societății, datorită faptului că postul de vicepreședinte nu mai exista, motivat și pe dificultățile economice ale societății.

Întrucât, contestatorul a refuzat postul de tinichigiu auto și în unitate nu există un alt loc de muncă ce corespunde pregătirii contestatorului, intimata a decis că începând cu data de 14.11.2006, acesta se află în termen de preaviz de 30 de zile, conform art.73 din Codul Muncii și art.34 (1) din al intimatei.

Se arată că postul de vicepreședinte al Consiliului de Administrație este o funcție eligibilă, la o perioadă de 4 ani se alege o persoană în această funcție, iar în speță nu s-a făcut dovada de către intimată a hotărârii referitoare la inexistența în continuare a postului de vicePREȘEDINTE: Maria Apostol

De asemenea, contestatorul susține că anterior desfacerii contractului său de muncă, avea funcția de maistru și era remunerat pe acest post care există și în prezent; pe întreaga perioadă de activitate, contestatorul și-a îndeplinit fără abateri atribuțiunile și îndatoririle revenite conform fișei postului și a manifestat loialitate, responsabilitate și devotament față de intimată.

Se invocă nulitatea absolută a deciziei, întrucât aceasta nu cuprinde lista locurilor de muncă vacante, indiferent dacă este în discuție o concediere individuală sau colectivă.

Intimata a solicitat prin întâmpinare respingerea contestației, întrucât în ședința Adunării Generale Extraordinare din 04.08.2005 s-a hotărât redresarea activității unității, desființarea funcției de vicepreședinte care nu se mai justifica, datorită numărului mic de membrii cooperatori și volumului redus de activitate.

Funcția de vicepreședinte nu mai este prevăzută nici ca urmare a reorganizării intimatei în baza Legii nr.1/2005 și cu toate acestea, ca urmare a sentinței civile nr.5530/08.06.2006, intimata a emis decizia nr.29/ 31.10.2006 de reintegrare a contestatorului în funcția de vicePREȘEDINTE: Maria Apostol

Începând cu data de 29.12.2006, intimata a hotărât încetarea convenției individuale de muncă a contestatorului prin decizia nr.30/ 07.11.2006 cu acordarea termenului de preaviz, având în vedere desființarea funcției de vicepreședinte, fiind făcută mențiunea că în cadrul unității nu mai există alt post disponibil corespunzător pregătirii contestatorului decât cel de tinichigiu auto oferit contestatorului și refuzat de acesta.

În organigrama unității, nu există nici un post de maistru, intimata prin adresa nr.307/ 10.11.2006 a solicitat ajutor către AJFM C pentru redistribuirea contestatorului, îndeplinindu-și astfel obligația prevăzută de art.64 Codul Muncii.

În speță, desființarea locului de muncă al contestatorului a fost efectivă, a avut o cauză reală și serioasă, s-a datorat dificultăților economice și reducerii numărului membrilor cooperatori, de altfel, contestatorul împreună cu alți 12 foști cooperatori ai intimatei au înființat o altă societate – UNIVERSAL AUTO C condusă de însăși contestatorul.

Pentru dovedirea contestației, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, în plus deja de cele depuse s-a solicitat depunerea Statutului intimatei, Regulamentul de Ordine Interioară, fișa postului și copia carnetului de muncă al contestatorului; s-a solicitat interogatoriul intimatei, iar în apărare intimata a înțeles să folosească proba cu înscrisuri și interogatoriul contestatorului.

Instanța a încuviințat și administrat probatoriile așa cum au fost solicitate și în cadrul probei cu înscrisuri,intimata a depus la dosar carnetul de muncă al contestatorului, convenția individuală de muncă a acestuia, statutul intimatei și regulamentul de ordine interioară cerută de contestator.

De asemenea, la dosarul cauzei s-a depus decizia civilă nr.698/ MC/ 22.12.2005 a Curții de APEL CONSTANȚA și decizia nr.72/ 06.03.2003 a Curții Constituționale.

Întrucât, contestatorul a invocat excepția competenței materiale a instanței față de calitatea sa de membru cooperator și de faptul că nu are încheiat un contract de muncă cu intimata, prin încheierea motivată din 26.02.2007, instanța a respins ca nefondată această excepție și pe fond a administrat probatoriile cu interogatoriu pentru ambele părți și proba testimonială, respectiv audierea martorilor și.

Prin sentința civilă nr. 945/11.05.2007 Tribunalul Constanțaa respins contestația formulată de contestator, și l-a obligat la plata sumei de 1000 RON cheltuieli de judecată către intimat, reprezentând onorariul de avocat.

Pentru a soluționa astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Contestatorul a avut calitatea de membru cooperator începând cu data de 13.06.2003 potrivit convenției individuale de muncă filele 68-74 din dosar, potrivit cu care contestatorul a ocupat în cadrul unității funcția de vicePREȘEDINTE: Maria Apostol

La data de 04.08.2005 în Adunarea Generală Extraordinară s-a adoptat hotărârea prin care s-au aprobat măsurile privind redresarea activității economico-financiare a intimatei și desființarea funcției de vicepreședinte datorită numărului scăzut de membrii cooperatori, volumului redus și complexității reduse a activităților desfășurate în cadrul unității.

Această hotărâre nu a fost supusă controlului judiciar, nu a fost contestată și în baza acesteia a fost emisă o altă organigramă în care nu se mai regăsește funcția de vicepreședinte, numărul posturilor fiind redus la 41 de la 57 câte erau anterior.

Funcția de vicepreședinte nu a mai fost prevăzută nici de noul act normativ care prevede organizarea și funcționarea cooperației – Legea nr.1/ 2005, astfel încât chiar în condițiile în care nu s-ar fi adoptat hotărârea AGE din 04.08.2005, noua structură a unităților cooperatiste nu mai cuprinde o astfel de funcție care ar fi fost desființată chiar prin lege.

Se reține că funcția de vicepreședinte nu a fost numai onorifică așa cum relatează martorii audiați și cum susține însuși contestatorul, dovadă fiind statutul vechii societăți în care erau prevăzute expres atribuțiunile ce reveneau vicepreședintelui, atribuții pe care contestatorul le-a îndeplinit până la emiterea primei deciziei cu nr. 3/ 18.07.2005.

Ulterior, această decizie a fost contestată, anulată prin sentința civilă nr.5530/ 08.06.2006, fiind dispusă reintegrarea contestatorului pe această funcție ce nu mai exista oricum în organigramă și nici în ultimul act normativ de organizare și funcționare a intimatei.

Astfel, unitatea a executat sentința civilă, l-a reintegrat pe contestator în funcția de vicepreședinte prin decizia nr.29/ 31.10.2006 și s-a ajuns la situația ca la data de 07.11.2006 să se dispună încetarea convenției individuale de muncă, motivat tocmai de faptul că, în cadrul unității o asemenea funcție nu mai exista și nu mai era prevăzută legal de actul normativ ce guvernează organizarea și funcționarea cooperației.

Referitor la funcția de maistru pe care susține contestatorul că ar fi activat între anii 1991-1993, conform chiar susținerilor martorului, instanța constată din organigramele anterioară și ulterioară hotărârii CA, din ștatele de plată depuse la dosar și din mențiunile carnetului de muncă al contestatorului faptul că, niciodată contestatorul nu a ocupat o astfel de funcție.

Sub aspectul invocării excepții nulității deciziei întrucât nu s-au specificat locurile vacante, se constată din simpla lecturare a deciziei că intimata a menționat în cuprinsul deciziei că nu mai există alt loc de muncă ce ar corespunde pregătirii profesionale a contestatorului precum și faptul că i s-a oferit contestatorului postul de tinichigiu auto, dar acesta l-a refuzat, nefiind obligatorie anexarea listei efective cu locurile de muncă vacante.

Intimata și-a respectat obligația de a oferi salariatului disponibilizat un loc de muncă potrivit pregătirii sale profesionale,a cerut relații către AJOFM C, dar nu s-au găsit oferte pentru contestator, astfel încât nu se poate reține culpa intimatei în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor sale legale.

Decizia astfel emisă este legală și temeinică, inclusiv sub aspectele de fond relevate și în aceste împrejurări,pentru considerentele expuse, instanța a respins contestația formulată ca nefondată.

Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:

I Decizia 30/07.11.2006 este nelegală atât cu privire la inexistența funcției de vicepreședinte cât și la împrejurarea că anterior numirii în această funcție ocupa funcția de maistru, fiind salarizat ca atare, iar acest post nu s-a desființat.

Funcția de vicepreședinte este una eligibilă, iar mandatul este de 4 ani.

Nu s-a făcut dovada de către intimată la ce ședință a AGA ordinară sau extraordinară s-a dispus ca postul de vicepreședinte să nu mai existe.

A arătat că în Legea nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației nu se folosește expresia de vicepreședinte, dar atâta timp cât legea nu distinge nu înseamnă că nu există posibilitatea de a fi numiți și vicepreședinți.

Greșit susține intimata că este atributul AGA extraordinară, dimpotrivă conform art. 40 din Legea 1/2005 stabilește competența AGA ordinară și perioada când aceasta trebuie convocată.

II În subsidiar a solicitat a se avea în vedere că a avut funcția de maistru, fiind cooptat prin transfer, așa cum susțin actele de la dosar, inclusiv expresia folosită de intimată în decizia de desfacere a contractului de muncă.

Decizia de desfacere a contractului de muncă este nelegală pentru că există un post de maistru când sunt mai mulți angajați, post care există și nu este desființat sau ocupat între timp de altă persoană.

Între și există un contract de administrare și gestionare al patrimoniului și o convenție individuală de muncă.

În contractul de administrare și gestionare a patrimoniului care era semnat între și Auto Sud și vizat de Asociația Teritorială a Cooperativelor Meșteșugărești C la cap.V, art.11 alin.4, se specifică persoanele cu funcții de conducere executivă care sunt revocate din funcție fără a li se imputa o faptă care atrage răspunderea materială, civilă, contravențională, penală sau deficiențe în administrarea și gestionarea patrimoniului vor beneficia de o despăgubire egală cu 6 salarii lunare, fără sporuri și indemnizații și asigurarea unui loc de muncă corespunzător pregătirii profesionale dobândite.

, prin fișa postului depusă la dosar, nu a spus realitatea întrucât o unitate, nu poate avea în fișa postului în realizarea unui proces tehnologic, numai un post de președinte, aceste prestări de servicii necesită funcții de constatatori de maiștrii ținând cont de 7 posturi de mecanici, 4 tinichigii, 3 vopsitori, 1 strungar, 1 electrician, 1 tapițer și alți auxiliari.

Din fișa postului lipsesc stația de inspecție tehnică, mai ales că în perioada efectuării inspecției, inspectorul nu poate părăsi postul, efectuarea unei inspecții la un autoturism durează 30 minute.

În speță nu se poate discuta despre o reorganizare așa cum încearcă să acrediteze ideea intimata.

Desființarea locului de muncă este efectivă atunci când el este suprimat din structura angajatorului, când nu se mai regăsește în organigrama acestuia ori în statul de funcții, ea având o cauză reală când prezintă un caracter obiectiv.

A susținut totodată că este lovită de nulitate decizia de concediere care nu cuprinde lista locurilor de muncă vacante indiferent dacă este vorba de concediere individuală sau colectivă.

Recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.9 pr.civ.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat învederând în esență următoarele:

Prin Hotărârea Adunării Generale extraordinare din 04.08.2005(nedesființată) s-a hotărât desființarea postului de vicepreședinte iar reducerea numărului de posturi corespunde unei reduceri importante a activității desfășurate în cadrul unității, aspect ce rezultă din organigrama și ștatele de plată.

În referire la funcția de maistru care se pretinde că a existat și există în structura societății astfel cum se poate observa din organigrama înainte de reorganizare cât și după un asemenea post nu a fost prevăzut niciodată.

Din copia cărții de muncă rezultă că, de la înființarea AUTO SUD, contestatorul a fost numai vicepreședinte și nu a ocupat niciodată un post de maistru.

Salariul vicepreședintelui și al președintelui erau stabilite de Adunarea Generală a cooperatorilor. Actele depuse evidențiază că ambii aveau același salariu de bază la care se adăugau celelalte sporuri.

În respectul legii i s-a propus contestatorului un loc de muncă disponibil în societate corespunzător pregătirii sale profesionale – aceea de tinichigiu auto, pe care însă refuzat-

Așadar, nulitatea deciziei pe considerent că decizia de concediere cuprinde lista locurilor de muncă vacante, nu mai are nici o susținere.

Mai mult, cu adresa 307/10.11.2006 s-a cerut sprijin AJOFM C în vederea redistribuirii salariatului corespunzător pregătirii sale, dar nu s-au găsit oferte pentru contestator.

Recursul nu este fondat.

Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate va respinge recursul pentru următoarele considerente de fapt și de drept.

La data de 04.08.2005 Adunarea Generală Extraordinară a cooperatorilor AUTO SUD a hotărât desființarea postului de vicepreședinte post ocupat până la acel moment de către recurent.

Această Hotărâre a Adunării Generale extraordinară nu a fost desființată prin exercitarea căilor legale de atac astfel încât ea își produce efectele și în prezent.

Adunarea Generală extraordinară a explicat necesitatea desființării acestui post în raport de numărul scăzut de cooperatori și un volum redus de activitate. Iată deci că suntem în fața unei desființări reale a postului determinată de cauze obiective.

Realitatea desființării postului de vicepreședinte rezultă din analiza comparativă a organigramelor înainte și după data de 04.08.2005 când s-a dispus în cadrul Adunării Generale Extraordinare a cooperatorilor desființarea postului de vicePREȘEDINTE: Maria Apostol

Observăm totodată că numărul posturilor a scăzut de la 57 (înainte de 04.08.2005) la 41(după 04.08.2005).

Desființarea postului de vicepreședinte este dovedită și de statele de plată depuse la dosar care atestă fără nici un dubiu că acest post nu mai există.

Reorganizarea AUTO SUD s-a produs după apariția Legii 1/2005 privind reorganizarea cooperativei.

Instanța de față nu a fost investită cu analiza legalității măsurii de reorganizare din perspectiva disp. Legii 1/2005, însă analizează realitatea acesteia în conformitate cu jurisdicția muncii.

Astfel, la baza emiterii deciziei 30/07.11.2006 de încetare a convenției individuale de muncă au stat dispozițiile art. 58, art. 65, art. 66 și art.73 din Codul Muncii care circumscriu concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

Așa fiind, potrivit art.65 din Codul Muncii în redactarea dată de OUG 65/2006 această concediere reprezintă încetarea contractului “determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive care nu țin de persoana acestuia.

Așa fiind, motivul concedierii, nu este inerent persoanei salariatului, ci exterior acestuia, respectiv desființarea locului de muncă.

Condiția de legalitate impusă de lege este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă(art. 65 alin.2).

Desființarea este efectivă, atunci când locul de muncă este suprimat din structura angajatorului, când nu se mai regăsește în organigrama acesteia ori în statul de funcții.

Toate aceste aspecte de fapt au fost verificate atât de instanța de fond cât și de instanța de recurs, constatându-se că desființarea funcției de vicepreședinte a avut loc în mod efectiv.

Cauza este reală, când prezintă un caracter obiectiv, adică este impusă de dificultăți economice iar aceste aspecte au fost analizate în AGA extraordinară din 04.08.2005.

Restrângerea activității Auto Sud este reală și a fost impusă de scăderea numărului de comenzi și a complexității acestora, astfel cum rezultă în mod explicit din Hotărârea AGA extraordinară din 04.08.2005.

Cât privește criticile formulate prin subsidiarul motivelor de recurs arătăm că și acestea sunt nefondate și avem în vedere următoarele:

Se pretinde că funcția de maistru a existat și există și în prezent astfel că este posibilă reintegrarea în acest post întrucât acesta este postul pe care a în urma transferului în interes de serviciu la data de 01.04.1991.

Afirmația nu este reală și avem aici în vedere cartea de muncă care la poziția nr.40 arată că la 01.04.1991 recurentul s-a transferat pentru postul de vicepreședinte nicidecum pentru postul de maistru.

În cadrul nu a ocupat niciodată postul de maistru, aspect ce rezultă tot din cartea de muncă depusă la dosarul cauzei în fața instanței de fond.

Pe de altă parte din organigramele depuse la dosar rezultă că un asemenea post nu a existat și nu există nici în prezent.

S-a încercat acreditarea ideii de către martorul că în cadrul Auto Sud recurentul îndeplinea funcția de maistru, în paralel cu aceea de vicepreședinte pentru care primea un spor în proporție de 10-15%.

Afirmațiile martorului au fost înlăturate în mod justificat întrucât ele vin să ateste o altă situație de fapt decât aceea care rezultă din înscrisuri și avem deci în vedere contractul individual de muncă al recurentului în legătură cu care nu s-a invocat nici o nulitate absolută, astfel că tot cuprinsul acestuia face dovada raporturilor juridice de muncă.

Astfel la pct.B din “obiectul contractului”, respectiv pct.F ” muncii” rezultă clar funcția de “vicepreședinte” și nu de maistru” cum se încearcă acreditarea ideii cu martorul audiat.

În ceea ce privește funcția de maistru devreme ce ea nu a existat și nu exista în structura organizatorică a societății, nu i se poate impune înființarea unui post, deoarece i s-ar încălca autonomia de gestiune.

Intimata, în calitate de angajator și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 64 din Codul Muncii, oferindu-i un post corespunzător pregătirii profesionale și disponibil în societate, respectiv de tinichigiu auto.

Prin adresa 307/10.11.2006 s-a cerut sprijin AJOFM C, în vederea redistribuirii acestuia, conform pregătirii profesionale.

Recurentul se consideră îndreptățit și la încasarea unor despăgubiri constând în contravaloarea a 6 salarii lunare, fără sporuri și indemnizații întrucât a fost revocat din funcția de vicepreședinte, drept ce decurge din contractul de administrare și gestionare a patrimoniului cap.V, art. 11 alin.4.

O asemenea cerere, în modalitatea adusă în discuție în fața instanței de recurs excede petitului acțiunii, în cauză nefiind vorba de o revocare din funcție ci de încetarea contractului de muncă urmare reorganizării Auto Sud.

Alegațiile referitoare la necesitatea și utilitatea existenței la nivelul a unor posturi de maiștrii dat fiind procesul tehnologic, nu se pot constitui în critici întrucât instanța de recurs nu poate cenzura modalitatea în care intimata înțelege să-și reorganizeze gestionarea și administrarea patrimoniului.

Pe cale de consecință Curtea găsind toate criticile nefondate va respinge recursul în baza art. 312.pr.civ. hotărârea atacată fiind legală și judicios pronunțată.

Având în vedere dispozițiile art. 274.pr.civ. va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în C,-, bloc 75A,. B, etaj 2,. 36, județul C și cu domiciliul procesual ales la. &, cu sediul în C, str. – nr. 41, etaj 1,. 1, județul C, împotriva sentinței civile nr. 945 din 11 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- (număr în format vechi 4296/2006), în contradictoriu cu intimata pârâtă, cu sediul în C,–82, județul C, ca nefondat.

Obligă recurentul către intimată la 1.000 lei cheltuieli judiciare.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 17.03.2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Maria Apostol, Mariana Bădulescu Jelena Zalman

– – – –

– –

– –

Grefier,

Jud.fond:;

Red.dec.- jud. -/31.03.2008

– gref.-

2 ex./02.04.2008