ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1743/
Ședința publică din 18 2008
Completul compus din:
– Președinte
– Judecător
– Judecător
Grefier –
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în T,-, jud. H, împotriva sentinței civile nr.1884 din 11 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reprezentanta pârâtei-recurente, av. (fără delegație la dosar), lipsă fiind reclamanta-intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Reprezentanta pârâtei-recurente solicită admiterea recursului conform memoriului de la dosar, prevalându-se de dispozițiile art. 304, pct.9 Cod procedură civilă, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii sub aspectul reintegrării reclamantei în funcția avută anterior, motivat de faptul că aceasta încasează ajutorul de șomaj, astfel cum rezultă din adeverința nr.744/17.12.2008 emisă de de la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1884 din 11,09.2008 a Tribunalului Harghitas -a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta, împotriva SC SA T și, în consecință:
– a dispus anularea deciziei de concediere nr.275 din 25.07.2008, emisă de pârâta și reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior începând cu data prezentei hotărâri:
– s-au respins celelalte capete de cerere.
Prima instanță a reținut că măsura concedierii a fost luată cu nerespectarea disp. art.63 alin.2 și art.64 alin.1 și 2 Codul muncii.
Referitor la plata salariului, a contravalorii tichetelor de masă și plata concediului medical s-a arătat că în perioada solicitată petenta a lipsit nemotivat de la locul de muncă iar certificatele medicale nu poartă viza medicului curant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâta SC SA T, solicitând admiterea recursului modificarea sentinței civile atacate și respingerea acțiunii formulate.
În motivarea recursului s-a arătat că în perioada anului 2007 și 2008 reclamanta a avut realizări sub norma I și fără să anunțe pe nimeni, din data de 04.06.2008, nu s-a mai prezentat la lucru, până în 25.07.2008, când s-a luat măsura concedierii, cu care dânsa a fost de acord și a semnat actele, beneficiind de ajutor de șomaj.
Reclamanta a fost întrebată dacă doresște desfacerea disciplinară a contractului de muncă sau să plece în șomaj.
a fost de acord să fie trimisă în șomaj și a semnat actele. În baza deciziei de concediere a beneficiat de șomaj imediat.
În aceste condiții, în care reclamanta nu corespunde activității de muncitor, societatea nu are ce alt loc de muncă să-l ofere și reintegrarea în funcția deținută anterior nu este un bun exemplu pentru restul colectivului.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în baza art.3041și art.306 alin.2 Cod pr.civilă, instanța constată că recursul declarat este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit ar.63 Codul muncii, concedierea salariatului pentru motivul prev. la art.61 lit.d poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel național, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unități, precum și prin regulamentul intern.
Conform art.64 Codul muncii, în cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prev. la art.61 lit.c și d, precum și în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art.56 lit.f, angajatorul are obligația de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sa, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicina muncii.
În situația în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin.1, acesta are obligația de a solicita sprijinul agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale și/sau, după caz, capacității de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii.
Deși potrivit art.287 Codul muncii sarcina probei revine angajatorului, acesta nu a făcut dovada respectării acestei proceduri prevăzute de lege prin norme imperative.
Nu are relevanță în cauză, că reclamanta a fost de acord cu trimiterea în șomaj, deoarece așa cum a reținut și prima instanță, conform art.76 din Codul muncii, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Față de cele ce preced, ținând seama și de prev. art.312 Cod pr.civilă, urmează să se respingă recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în T,-, jud. H, împotriva sentinței civile nr.1884 din 11 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 2008.
Red.
Tehnored.CC/2 exp.
28.01.2008
Jd.fd. -,
Asist.jud.-
