DECIZIA CIVILĂ NR. 1834/2009-
Ședința publică din data de 9 decembrie 2009
Pe rol fiind pronunțarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în, str. – -,. 10,. 40, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă – FOOD SA, cu sediul în, str. 15, județul B, împotriva sentinței civile nr. 747/LM din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 2 decembrie 2009, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea acesteia pentru data de 4 decembrie 2009 și respectiv 9 decembrie 2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 747/LM din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata FOOD
Fără cheltuieli de judecată.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 3116/19.09.2008 emisă de societatea intimată – FOOD SA, contestatorului – FOOD SA i s-a desfăcut, cu începere de la data de 23.09.2008, contractul individual de muncă, în temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 lit. f din Codul muncii, reținându-se în sarcina sa săvârșirea următoarele abateri disciplinare: nu a urmărit respectarea dispoziției primite de la superiorul său în data de 15.05.2008 referitoare la utilizarea dopurilor -flop, dispoziție de care a luat cunoștință și nu a anunțat superiorul despre nerespectarea acestei dispoziții; a întocmit pontajul în data de 15.05.2008 cu date nereale, numitul lipsind de la locul de muncă în data de 15.05.2008, acesta fiind motivul pentru care contestatorul l-a pontat 8 ore recuperare; absențe nemotivate de a locul de muncă în data de 01.07.2008 și începând cu data de 01.09.2008; neprezentarea la locul de muncă pe perioada 02.07.2008-30.08.2008 și neprezentarea la angajator de documente care să motiveze absențele pentru această perioadă.
Probele testimoniale administrate în cauză au confirmat săvârșirea de către contestator a primelor trei abateri disciplinare reținute în sarcina acestuia prin decizia contestată, singura abatere pe care contestatorul a reușit să o înlăture fiind cea referitoare la neprezentarea la locul de muncă pe perioada 02.07.2008-30.08.2008 și neprezentarea la angajator de documente care să motiveze absențele pentru această perioadă. În legătură cu această din urmă abatere disciplinare imputată de intimată contestatorului, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 434/LM/2009 a Tribunalului Bihor, intimata a fost obligată să ia în considerare concediile medicale prezentate de contestator și să procedeze la plata drepturilor ce i se cuvin contestatorului pentru perioada în care s-a aflat în concediu medical.
Tribunalul nu a înlăturat însă celelalte trei abateri disciplinare reținute în sarcina contestatorului prin decizia contestată. Astfel în ceea ce privește nerespectarea dispoziției primite de la superiorul său în data de 15.05.2008 referitoare la utilizarea dopurilor -flop, dispoziție de care a luat cunoștință și nu a anunțat superiorul despre nerespectarea acestei dispoziții, s-a reținut că însuși contestatorul a recunoscut săvârșirea acestei fapte, invocând în apărarea sa împrejurarea că numai în acest fel ar fi reușit să execute norme care îi revenea pe schimb. O atare apărarea nu a putut fi primită în contextul în care martorul a relatat că alte schimburi au reușit sa atingă norma de 20 de paleți utilizând dopuri pe care contestatorul a omis în mod intenționat să le folosească. Mai mult același martor a declarat ca neutilizarea dopurilor de un anumit fel ar fi putut atrage consecințe grave pentru societate. De asemenea, martorul a declarat că în data de 15.05.2008, în mod nereal numitul a fost pontat cu 8 ore recuperare, după cunoștințele sale acesta neavând dreptul la recuperare în cursul lunii mai 2008. În ceea ce privește absențele contestatorului de la locul de muncă, în perioada 02.09.2008-10.09.2008, tribunalul a reținut că acestea au fost confirmate atât prin probele testimoniale administrate în cauză, dar și de către contestator care a declarat că nu s-a prezentat la locul de muncă după data de 02.09.2009, deoarece șeful de fabrică i-ar fi comunicat că i s-a suspendat contractul de muncă până la data efectuării cercetării prealabile, acesta cerându-i să se prezinte numai la cercetarea prealabilă fixată pentru data de 10.09.2009. Nici această din urmă apărare a contestatorului nu a fost primită, în sarcina acestuia subzistând obligația prezentării la locul de muncă atâta vreme cât nu i s-a comunicat din partea angajatorului o decizie scrisă prin care să se dispună suspendarea sau încetarea efectelor contractului său de muncă.
Având în vedere caracterul repetat al abaterilor reținute în sarcina contestatorului, tribunalul a apreciat că decizia emisă de intimată de desfacere a contractului de muncă al acestuia este legală și temeinică, motiv pentru care cererea contestatorului de anulare a acesteia a fost respinsă ca nefondată.
Ca urmare a respingerii capătului principal de cerere, au fost respinse și capetele de cerere accesorii având ca obiect reintegrarea contestatorului pe funcția deținută anterior, acordarea retroactivă a drepturilor salariale și a celorlalte daune solicitate.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea contestației astfel cum aceasta a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată contestatorul faptul că declarația martorului, reținută de instanța de fond, conține o serie de neadevăruri și face în prezent obiectul unei plângeri penale pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.
De asemenea, arată că deși susținut în fața instanței de fond faptul că în timpul cercetării disciplinare, conducerea fabricii verificat pontajele numitului și a constatat că avea dreptul la recuperări, această apărare nu a fost luată în considerare.
Subliniază în continuare că pentru data de 01.07.2008 există la dosar comunicare pentru motivarea absenței emisă de Biroul personal al angajatorului.
În ceea ce privește abaterea disciplinară constând în neprezentarea la muncă începând cu data de 01.09.2008, arată că i-a fost prezentată de către conducerea fabricii o propunere semnată pentru suspendarea contractului de muncă până la efectuarea cercetării disciplinare din data de 10.09.2008, aspect confirmat prin declarația martorului.
Referitor la prima abatere disciplinară privitoare la nerespectarea ordinului superiorului ierarhic se arată că instanța nu a reținut în mod corect circumstanțele săvârșirii faptei, datorită declarației mincinoase a martorului, subliniind totodată că nu au existat pagube materiale sau de altă natură pentru societate.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Aceasta arată că decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 266-268 din Codul muncii, faptele reținute în sarcina contestatorului, constituind abateri disciplinare grave.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocate instanța constată următoarele:
Contestatorului prin decizia nr. 3116/19.09.2008 i s-a desfăcut contractul colectiv de muncă în temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 lit. f din Legea nr. 53/2003, reținându-se în sarcina sa săvârșirea mai multor abateri disciplinare grave constând în neurmărirea respectării dispoziției primite de la superiorul său în data de 15.05.2008 referitor la utilizarea dopurilor -flop, dispoziție pentru care a semnat de luare la cunoștință și nu a anunțat superiorul despre nerespectarea acestei dispoziții; a întocmit pontajul din data de 15.05.2008 cu date nereale (8 zile pentru numitul ); a absentat nemotivat de la locul de muncă pe data de 01.07.2008, neprezentarea la locul de muncă pe perioada 02.07.2008-30.08.2008 și neprezentarea la angajator a documentelor care să motiveze absențele pentru această perioadă.
S-a reținut astfel că prin faptele săvârșite s-au încălcat prevederile contractului individual de muncă nr.-/2001; art. 39 alin. 2 lit. a și b din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii; Fișa Postului.
Este adevărat faptul că prin probațiunea administrată în cauză s-a confirmat săvârșirea de către contestator a primelor trei abateri disciplinare reținute în sarcina acestuia prin decizia contestată, singura abatere înlăturată fiind cea constând în neprezentarea la locul de muncă în perioada 02.07.2008-30.08.2008, sens în care temeinic a fost avută în vedere de către prima instanță sentința civilă nr. 434/LM/2009 a Tribunalului Bihor prin care intimata a fost obligată să ia în considerare concediile medicale prezentate de contestator pentru această perioadă.
În ceea ce privește celelalte abateri disciplinare este de precizat că deși corect s-a reținut săvârșirea acestora, prima instanță nu a procedat și la reindividualizarea sancțiunii aplicate așa încât acesta să respecte principiul legalității și criteriile generale de aplicare și anume: împrejurările în care fapta a fost săvârșită, gradul de vinovăție al salariatului, consecințele abaterii disciplinare, comportarea generală la serviciu și eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior.
Astfel în ceea ce privește prima abatere disciplinară constând în nerespectarea dispoziției primite de la superior în data de 15.05.2008 referitoare la utilizarea dopurilor -flop, urmează a fi avută în vedere depoziția martorului, care confirmă susținerile contestatorului cum că nerespectarea obligațiilor primite cu privire la folosirea dopurilor -flop nu a produs nici un prejudiciu material societății.
De asemenea se va lua în considerare și faptul că, contestatorul nu a săvârșit în mod repetat o astfel de abatere, încălcarea obligațiilor de serviciu rezumându-se doar la ziua de 15.05.2008.
Ori, potrivit art. 61 din Codul muncii concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului se poate dispune potrivit lit.a în situația în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern.
În ceea ce privește absențele contestatorului de la locul de muncă în perioada 02.09.2008-10.09.2008, urmează a fi avută în vedere de asemenea împrejurările săvârșirii acestei fapte, respectiv împrejurarea că neprezentarea la locul de muncă în această perioadă s-a datorat faptului că, șeful de fabrică i-ar fi comunicat contestatorului că i s-a suspendat contractul de muncă până la data efectuării cercetării disciplinare, aspect confirmat de asemenea de depoziția martorului.
Este adevărat faptul că în sarcina contestatorului subzistă obligația prezentării la locul de muncă însă împrejurările în care s-a comis fapta, înlătură caracterul grav al acesteia, așa încât nici această abatere nu este de natură a atrage aplicarea celei mai grave dintre sancțiunile prevăzute de art. 264 Codul muncii.
De asemenea și în privința abaterii constând în pontarea numitului cu 8 ore recuperare, sancțiunea concedierii este disproporționată prin raportare la gradul de vinovăție al salariatului.
În concluzie constatându-se că abaterile disciplinare reținute în sarcina contestatorului au o gravitate mai redusă decât cea considerată de intimată și prima instanță, față de împrejurările în care faptele au fost comise și persoana contestatorului, instanța apreciază că sancțiunea “avertismentului scris” prevăzut de art. 264 al. 1 lit. a din Codul muncii este suficientă, în vederea îndreptării contestatorului.
Față de aceste aspecte în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi admis, sentința va fi modificată conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de recurentul contestator, domiciliat în, str. – -,. 10,. 40, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă – FOOD SA, cu sediul în, str. 15, județul B, împotriva sentinței civile nr. 747/LM din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:
Admite în parte contestația formulată de contestatorul:
Dispune anularea parțială a deciziei de sancționare nr. 3116/19.09.2008 emisă de intimată în ce privește sancțiunea aplicată contestatorului în sensul încetării contractului individual de muncă nr. -/2001 în temeiul art. 61 lit. a coroborat cu art. 264 lit. f din Legea nr. 53/2003, înlocuind această sancțiune cu sancțiunea “avertismentului scris” prevăzută de art. 264 al. 1 lit.”a” din Codul muncii.
Dispune reintegrarea contestatorului în funcția avută anterior și plata drepturilor salariale cuvenite acestuia, cu începere de la data emiterii deciziei până la reintegrarea efectivă, reactualizate conform indicelui de inflație.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – – –
– judecători fond –
– redactat decizie – judecător – 05.01.2010
– dactilografiat grefier – 05.01.2010 – 4 ex.
–comunicat 06.01.2010 -2 ex.
-, domiciliat în, str. – -,. 10,. 40, județul
– – FOOD SA, cu sediul în, str. 15, județul
