ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția civilă mixtă-
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 20/R/2008
Ședința publică din 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Cigan Dana
JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
Judecător: – –
Grefier: – –
Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil introdus de intimata SC SRL – comuna sat nr. 74 Județul S M în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat SMB.dul – nr. 44 Județul SMî mpotriva sentinței civile nr.839/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.-
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că intimatul a depus la dosar întâmpinare, părțile solicitând judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea de Apel
deliberând:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 839/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr- s-a admis astfel cum a fost precizată, contestația promovată de contestatorul, domiciliat în S M,-, împotriva intimatei SC SRL, cu sediul social în, nr.74, com. jud.S M, și, în consecință:
S-a constatat nulitatea absolută a Deciziei nr.1/6.04.2007 emisă de intimată prin care s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă încheiat cu contestatorul.
A fost obligată intimata să plătească contestatorului drepturile salariale începând cu luna aprilie 2007 și până la pronunțarea sentinței.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, drept împrejurări factuale relevante desfacerea contractului individual de muncă al contestatorului prin Decizia nr.1/06.04.2007 emisă de unitatea intimată, precum și luarea acestei măsuri disciplinare fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
Situației de fapt descrise îi sunt aplicabile următoarele norme de drept:
Art.61 lit.a Codul muncii: Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului “în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară. “
Art.62 alin.1 ind.1 Codul muncii: “În cazul în care concedierea intervine pentru motivul prevăzut la art.61 lit.a, angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea disp.art.263- 268.”
Art.63 alin.1 Codul muncii: “Concedierea pentru săvârșirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile și în termenele stabilite de prezentul cod.”
Art.267 alin.1 Codul muncii: “Sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură, cu excepția celei prevăzute la art.264 alin.1 lit.a (avertismentul scris), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile”.
Art.267 alin.2 Codul muncii: “În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii”.
Prima instanță cu privire la decizia de concediere nr.1/2007 emisă de către intimată, a apreciat că aceasta este nelegală, întrucât unitatea intimată a dispus concedierea disciplinară a părții contestatoare fără ca, în prealabil, să fi efectuat o cercetare disciplinară.
În mod evident, față de normele de drept incidente, decizia atacată în instanță este lovită de nulitate absolută cu toate consecințele juridice care decurg din invalidarea actului enunțat.
În consecință, prima cerere formulată de către partea contestatoare s-a dovedit a fi întemeiată și urmează a fi admisă.
Relativ la cererea subsecventă adresată instanței de către aceeași parte contestatoare, tribunalul a analizat-o din perspectiva disp.art.269 Codul muncii și a găsit-o, de asemenea, întemeiată, întrucât angajatorul, prin fapta sa ilicită și culpabilă, i-a produs contestatorului un prejudiciu egal cu salariul pe care l-ar fi încasat în perioada cuprinsă între momentul desfacerii contractului individual de muncă și momentul pronunțării hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata SC ” ” SRL SMs olicitând instanței admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.
În motivare arată că sentința este nelegală întrucât instanța de fond nu a analizat toate probele de la dosar.
Astfel, arată în esență că decizia de desfacere a contractului de muncă a contestatorului este legală pentru faptul că acesta nu s-a prezentat la serviciu timp de 5 zile pe motiv că își caută alt loc de muncă, acest fapt fiind corelat și cu împrejurarea că în data de 5 aprilie 2007 contestatorul și soția acestuia au sustras de la sediul societății mai multe obiecte, încercând să ducă și calul ce se afla în grija societății proprietatea altei persoane juridice, iar cercetarea disciplinară nu s-a realizat în urma altercației intervenită între contestator și administratorii societății recurente, instanța de fond neanalizând aceste probe.
În drept invocă dis part. 304 pct. 9 cod pr. civilă.
Intimatul prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată în raport de motivele de recurs cât și din oficiu instanța reține următoarele:
Criticile aduse sentinței sunt neîntemeiate, soluția pronunțată de prima instanță de admitere a contestației și de anulare a dispoziției de concediere a contestatorului fiind legală, bazată pe aprecierea justă a stării de fapt și de drept raportat la toate probele administrate.
Dispoziția nr. 1 din 6 aprilie 2007 emisă de SC ” ” SRL prin care s-a dispus desfacerea contractului de muncă al contestatorului pentru absențe nemotivate este întemeiată pe dispozițiile art. 61 lit. a și 267, 268 din codul muncii, concedierea fiind dispusă așadar pentru motive care țin de persoana salariatului.
Art. 63 din codul muncii, stabilește că, concedierea pentru săvârșirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile. art. 267 alin. 1 statuând că sub sancțiunea nulității absolute nici o măsură, cu excepția celei prevăzute la art. 264 alin 1 lit (avertisment), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare, prin convocare scrisă cu precizarea obiectului, datei și orei încheierii.
Scopul îndeplinirii cercetării prealabile anterior aplicării oricărei sancțiuni disciplinare este asigurarea dreptului la apărare al angajatului.
Cum dispoziția de concediere a contestatorului a fost emisă în lipsa cercetării prealabile fiind aplicabilă sancțiunea prevăzută de textele de lege mai sus menționate, corect a fost admisă contestația, anulată dispoziția de concediere nelegală și obligată pârâta la plata drepturilor salariale cuvenite până la pronunțarea sentinței astfel cum au fost solicitate, nefiind cerută reintegrarea pe post, corect fiind aplicate disp. art. 76, 77 și 78 din Legea 53/2003 codul muncii.
Ori în condițiile în care contestația a fost admisă pe excepția de nulitate absolută raportat la dispozițiile art. 61, 63 și 267 din codul muncii, aspectele de fond referitoare la abaterile disciplinare invocate în apărare atât în primă instanță cât și în recurs sunt nerelevante.
Față de cele ce preced, instanța va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 312 alin. 1 cod pr. civilă menținând în totalitate sentința recurată.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de intimata SC “” SRL – comuna sat nr. 74 Județul S M în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat SMB.dul – nr. 44 Județul SMî mpotriva sentinței civile nr.839/D din 17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – – –
Red.dec.GM
25.01.2008.
Jud fond –
Dact IM/2 ex./25.01.2008.
