ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 228/R/2010
Ședința publică din 01 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
: – –
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2691 din 12 octombrie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimata SC SRL, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul recurent, personal, reprezentantul pârâtei intimate SC SRL, administrator, administratorul societății intimate, care se legitimează cu, având CNP -, seria – nr. – eliberat la data de 7 noiembrie 2002, de Poliția orașului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 01 februarie 2010 s-a admis cererea de abținere formulată de către domnul judecător, membru al completului de judecată C 7R, motiv pentru care în compunerea completului de judecată intră, conform planificării de permanență, domnul judecător, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal și a fost comunicat.
Părțile prezente arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Arată că i-a fost adusă la cunoștință decizia de revocare a contractului de muncă, însă precizează că nu dorește să se mai prezinte la serviciu datorită tensiunilor existente. Nu a primit contravaloarea salariului și nici a indemnizației aferente concediului medical, pentru luna mai și nici pentru lunile următoare.
Reclamantul recurent solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, constând în contravaloarea transportului la instanță, conform biletelor de tren pe care le depune la dosar, costul unui bilet fiind de 7,8 lei.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului, arătând că reclamantul nu a prezentat un concediu medical și nici nu a anunțat societatea că se află în concediu medical, respectiv susține că a achitat reclamantului drepturile salariale restante, respectiv contribuțiile aferente. Consideră că întrucât a făcut o plată mai mare în lunile ianuarie, februarie și martie, drepturile salariale restante au fost acoperite integral. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
La data de 12.10.2009, prin sentința civilă nr. 2691/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei SRL, având ca obiect un litigiu de muncă.
S-a reținut că prin Decizia nr.1/09.06.2009, s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă al reclamantului pentru absențe nemotivate și conducerea autobuzului cu defecțiuni grave.
Prin Decizia nr. 2/12.08.2009, s-a revocat prima decizie și s-a dispus reintegrarea în muncă a reclamantului cu același salariu începând cu data de 14.08.2009 și plata salariului pe luna mai 2009 și a contribuțiilor către stat.
Reclamantul a arătat că a primit decizia prin care a fost reîncadrat la societate, dar nu s-a prezentat, deoarece nu mai dorește să lucreze la societatea pârâtă.
Față de cele de mai sus, s-a constatat că acțiunea înaintată de reclamant nu este întemeiată, fiind respinsă.
În termen legal, a declarat recurs reclamantul, susținând că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică, întrucât, cu excepția revocării deciziei de concediere, prima instanță nu a lămurit sub nici un aspect celelalte solicitări.
Societatea intimată nu și-a exprimat poziția procesuală.
Trecând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele considerente:
Reclamantul recurent a învestit Tribunalul la data de 24.06.2009 cu o cerere prin care a solicitat în contradictoriu cu societatea intimată obligarea acesteia la anularea deciziei prin care s-a dispus desfacerea contractului de muncă al reclamantului, obligarea acesteia la plata salariului de încadrare pentru luna mai 2009 și în continuare, până la terminarea procesului și recuperarea pagubelor în întregime, obligarea la plata tuturor contribuțiilor către stat aferente drepturilor salariale pretinse, până la data recuperării pagubelor, obligarea la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei, respectiv la plata cheltuielilor de judecată.
Verificând sentința atacată, Curtea notează că Tribunalul a soluționat cauza fără a cerceta fondul, rezumându-se la a-și expune convingerea exclusiv cu privire la decizia de concediere, fără a mai analiza și celelalte petite formulate.
În ceea ce privește decizia de concediere nr. 1/09.06.2009, se apreciază că în mod judicios Tribunalul a constat că aceasta a fost revocată prin decizia nr. 2/12.08.2009 și astfel solicitarea reclamantul a rămas fără obiect.
Prima instanță a omis însă să analizeze celelalte capete de cerere referitoare la plata salariului de încadrare pentru luna mai 2009 și în continuare, până la terminarea procesului și recuperarea pagubelor în întregime, la plata tuturor contribuțiilor către stat aferente drepturilor salariale pretinse, până la data recuperării pagubelor, obligarea la plata de daune morale în cuantum de 100.000 lei, respectiv la plata cheltuielilor de judecată, aceasta în condițiile în care din documentele de la dosar nu reiese că reclamantul a renunțat la judecata acestora.
Limitându-se la a reține că “reclamantul a arătat că a primit decizia prin care a fost reîncadrat la societate, dar nu s-a prezentat, deoarece nu mai dorește să lucreze la societatea pârâtă”, prima instanța a considerat că acțiunea reclamantului trebuie respinsă.
Concluzionând că motivarea solutiei instantei de fond este una lacunara, generica, fără vreo referire in concret la motivele care au dus la pronuntarea solutiei, Curtea apreciază că hotărârea nu conține așadar motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, așa cum prevede în mod expres art. 261 alin. (1) pct. 5.proc.civ, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.
Prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5.proc.civ. au fost edictate atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie sa inspire justițiabililor cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de realiza controlul judiciar. Obligația instanțelor de a-și motiva în mod corespunzător deciziile reprezintă și una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că absența motivării poate impieta asupra dreptului menționat anterior, mai ales în situația în care decizia nemotivată este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.
Pentru aceste considerente, constatând că împotriva hotărârii recurate nu se poate realiza în mod eficient controlul judiciar, în temeiul art. 304 pct.7 și 312 alin. 3 Cod de procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul, să caseze în parte sentința, și în consecință, să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului Clujcu privire la capetele de cerere referitoare la plata drepturilor salariale, plata contribuțiilor către stat aferente drepturilor salariale pretinse, daunele morale și cheltuielile de judecată.
În rejudecare, în conformitate cu art. 315 Cod de procedură civilă, instanța urmează să analizeze solicitările menționate cu luarea în considerare a probațiunii existente la dosar și a apărărilor formulate de către părți.
Astfel, în ceea ce privește drepturile salariale pretinse (inclusiv cele cu privire la perioada în care a fost în incapacitate temporară de muncă) și a contribuțiilor aferente acestora(impozit, contribuția la asigurări de sănătate, contribuția la asigurări sociale, etc), va face verificări pentru a stabili în ce măsură acestea au fost achitate, aceasta în condițiile în care reprezentantul societății susține că a efectuat plata integrală a acestora; de asemenea, urmează să determine perioada pentru care acestea sunt datorate, având în vedere faptul că prin decizia de revocare a deciziei de concediere s-a dispus reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior, respectiv plata drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente exclusiv lunii mai 2009( 11 dosar fond), iar ulterior deciziei de revocare reclamantul a refuzat reîncadrarea.
Referitor la daunele morale, instanța urmează să verifice dacă sunt întrunite condițiile de acordare a daunelor morale, din perspectiva dispozițiilor art. 269 al.1 Cod de procedură civilă.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată pretinse, va pune în vedre reclamantului să facă dovada acestora, în condițiile dreptului comun.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2691 din 12.10.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în parte și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la capetele de cerere referitoare la plata drepturilor salariale plata contribuțiilor către stat aferente drepturilor salariale pretinse, daunele morale și cheltuielile de judecată.
Menține dispozițiile referitoare la Decizia nr. 1/09.06.09 de desfacere a contractului individual de muncă al reclamantului.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
– – – – – –
Red.DG/dact.MM
5ex./04.02.2010
Jud.fond: /
