Contestație decizie de concediere. Decizia 349/2009. Curtea de Apel Constanta


Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 349/CM

Ședința publică din data de 9 iunie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol

– – –

Grefier – – –

S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâtulCLUBUL SPORTIV MUNICIPAL, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2774 din 19 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în T,-, -. A,. 7, județul T, având ca obiect conflict de muncă – contestație decizie concediere.

Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 2 iunie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Curtea, pentru a-i da posibilitatea apărătorului recurentului pârât să formuleze concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la datele de 4 iunie 2009 și 9 iunie 2009.

CURTEA

Curtea, cu privire la recursul civil de față;

Pârâtul Clubul Sportiv Municipal Tad eclarat recurs la data de 16 februarie 2009 împotriva sentinței civile nr. 2774 din 19 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În fapt;

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată sub nr-, reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei nr. 1394 din 9 iulie 2008, emisă de Clubul Sportiv Municipal “” T, solicitând anularea acesteia, reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii și obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate prin aplicarea ratei de inflație, pentru toată perioada cuprinsă între data concedierii și data reintegrării efective pe post.

În motivare, reclamantul a arătat că decizia nr. 1394 din 9 iulie 2008 încalcă dispozițiile art. 74, alin. 1, lit. a și d din Codul Muncii, în sensul că nu cuprinde elemente obligatorii cum sunt motivele concrete care determină concedierea, reorganizarea activității și dificultățile economice și tehnice fiind doar niște motive generice vagi.

A mai precizat contestatorul că decizia a fost dată cu încălcarea prevederilor Regulamentului de Organizare și Funcționare al Clubului Sportiv Municipal T, aprobat prin Ordinul nr. 528 din 17 octombrie 2001 emis de Ministrul T și Sportului. S-a menționat că, potrivit art. 16 alin. 3 din Regulament, “Directorul Clubului Sportiv Municipal T este ordonator terțiar de credite” și nu poate, în niciun caz, să modifice statul de funcții al clubului.

S-a mai arătat că, statul de funcții, potrivit art. 10 din: “se aprobă anual, de către Ministerul T și Sportului”, iar art. 9 din același Regulament dispune: “Structura organizatorică a Clubului Sportiv Municipal T este prevăzută în Anexa 2 ce face parte integrantă din prezentul regulamen”

În consecință, s-a arătat că, orice modificare a structurii organizatorice a clubului reprezintă, totodată, o modificare a Regulamentului de Organizare și Funcționare al Clubului Sportiv Municipal “” aprobat prin ordin de ministru și necesită emiterea unui alt ordin emis de către președintele Agenției Naționale pentru Sport, organism care, în urma modificărilor survenite în structura guvernamentală, a preluat atribuțiile Ministerului T și Sportului.

Prin sentința civilă nr. 2774 din 19 decembrie 2008 Tribunalul Tulceaa admis contestația formulată.

A anulat decizia nr. 1394 din 9 iulie 2008 emisă de Clubul Sportiv Municipal “” T, ca netemeinică și nelegală.

A dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii.

A obligat intimata la plata către contestator a nunei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul în perioada cuprinsă între data concedierii și data reintegrării efective pe post.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele considerente:

Prin emiterea deciziei nr.1394/9.07.2008, intimat l-a concediat pe contestator potrivit art. 65 din Codul muncii, începând cu data de 1 august 2008, din funcția de magaziner

La emiterea acestei decizii, intimata a avut în vedere procesul-verbal nr. 1309 din data de 25 iunie 2008 al Adunării generale a salariaților, privind desființarea locurilor de muncă datorită dificultăților economice și tehnice, precum și reorganizarea activității.

Pentru a analiza condițiile legale privind concedierea, în temeiul art. 65 din Codul muncii, în ceea ce îl privește pe contestator, intimata trebuie să dovedească că, în speță, a avut loc în mod efectiv o reorganizare și o restrângere reală și serioasă, impusă de nevoile economice și tehnice ale acesteia.

Desființarea postului este efectivă atunci când aceasta nu se mai regăsește în organigrama acesteia ori statul de funcții.

S-a constatat, însă, că unitatea intimată nu a depus la dosarul cauzei statul de funcții modificat la data concedierii contestatorului și aprobat de către Agenția Națională pentru Sport, motiv pentru care reducerea de post invocată, în baza art. 65 din Codul muncii, nu a putut fi reținută ca fiind reală și efectivă.

Or, în cazul concedierii pentru motivele care nu țin de persoana salariatului, așa cum se prevede la art. 65, din Codul Muncii, reținut de intimată la concedierea contestatorului, este necesar ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, aceste elemente fiind necesar să coexiste la momentul aplicării măsurii concedierii.

Chiar dacă în apărare intimata a susținut și a și dovedit prin diverse înscrisuri că măsura concedierii contestatorului s-ar fi datorat unor dificultăți economice și tehnice, în derularea activității Clubului Sportiv T, și deși aceasta a invocat faptul că aceste motive ar fi determinat concedierea contestatorului, nu a fost în măsură să probeze și că reducerea postului său, dispus prin decizia contestată a avut loc în mod efectiv, aceasta nedepunând o organigramă din care să rezulte acest aspect (în condițiile în care conform art. 287 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revenind angajatorului).

S-a apreciat că desființarea locului de muncă al contestatorului ar fi putut avea o cauză reală (datorată dificultăților economice cu care s-a confruntat intimata), însă nu s-a făcut dovada că desființarea locului de muncă a fost efectivă, nefiind îndeplinite astfel cele trei condiții prevăzute la art. 65 alin. 2 din Codul muncii, care trebuie să coexiste, așa cum s-a mai arătat, pentru a se dispune concedierea conform art. 65 din Codul muncii.

Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat, în esență, următoarele:

Activitatea hotelului “Casa Albastră” este adiacentă (anexă) activității de sport de performanță, iar toate cheltuielile de personal și întreaga activitate sunt suportate din veniturile proprii, pe care le aduce acest hotel, neputând fi suportate de la bugetul de stat și, întrucât activitatea hotelieră a încetat, personalul a fost disponibilizat și trecut în șomaj.

A susținut, totodată, că intimatul reclamant nu putea fi redistribuit pe alt post datorită specificului activității sportive care nu poate asimila funcțiile de alimentație publică. hotelului se desfășoară în condiții nelegale deoarece nu are autorizație de funcționare, certificat de alimentație publică și certificat de clasificare de turism.

În ceea ce privește dovada dificultăților economice, din situația financiar-contabilă depusă la dosarul cauzei și prezentată Adunării generale a salariaților din data de 25 iunie 2008 rezultă că pe primele 5 luni ale anului 2008,

din 112.100 lei planificat s-a realizat doar 64.313,85 lei, nemaiputând plăti nici salariile și nici activitatea ce se desfășoară.

A susținut că în conformitate cu adresa nr. – din 14 iulie 2008 fost luată de către Administrația Finanțelor Publice T măsura disponibilizării contului Clubului sportiv și că prin adresa nr. 714 din 5 aprilie 2008 Agenția Națională pentru Sport i-a făcut cunoscut că potrivit art. 4 din Hotărârea nr. 1328/2001, este interzisă funcționarea structurilor de primire turistice fără certificate de clasificare, iar hotelului “Casa Albastră” i s-a retras “certificatul de clasificare” începând cu data de 8 martie 2008.

În același timp, prin Nota de constatare nr. 13 din 22 noiembrie 2007 Primăriei T i se face cunoscut că i s-a retras autorizația de funcționare pentru hotelul “Casa Albastră”.

A învederat că măsura economico-financiară prin care s-a hotărât încetarea activității hotelului “Casa Albastră” și trecerea celor 9 persoane încadrate, în șomaj, a fost confirmată și de președintele Agenției Naționale pentru Sport.

Rezultă, astfel, că au fost respectate dispozițiile art. 65 din Codul muncii, concedierea fiind efectivă, având un caracter obiectiv, impusă de dificultățile economice și transformările tehnologice, precisă și serioasă.

Recursul nu este fondat.

Curtea, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, va respinge recursul pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

Toate criticile formulate trebuie circumscrise temeiului de desfacere a contractului de muncă, aspect pe care instanța de fond l-a dezlegat în mod judicios.

Astfel, decizia de concediere s-a întemeiat pe dispozițiile art. 65 din Codul muncii.

Articolul 65 Codul muncii dispune: Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

(2) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă, să aibă o cauză reală și serioasă.

Desființarea este efectivă atunci când locul de muncă este suprimat din structura angajatorului, când nu se mai regăsește în organigrama acesteia ori în statul de funcții.

Prin urmare, pentru a se constata dacă desființarea a avut loc în mod efectiv, trebuie să fie cercetate statul de funcții și organigrama unității.

Efectivitatea desființării locului de muncă poate fi realizată numai prin suprimarea postului din organigrama unității.

Verificarea realității desființării locului de muncă se face în mod practic, prin analizarea organigramei sau a statului de funcțiuni înainte și după reorganizare.

În acest sens, în fața instanței de recurs au fost suplimentate probatoriile prin depunerea de către recurent a unor înscrisuri noi, înscrisuri care, însă, nu au reușit să modifice situația de fapt reținută de Tribunalul Tulcea.

aici în vedere anexa nr. 38 din 22 aprilie 2008, Statul de Funcții valabil pe anul 2008 în care, la poziția 33, figurează postul ocupat de intimat, fără să fi fost desființat, precum și statul de funcții începând cu data de 1 august 2008, ca urmare a restrângerii activității de la punctul de lucru Hotel Sportiv “Casa Albastră” (filele 21, 22) în care nu mai apare postul ocupat de intimat.

Acest ultim înscris este lipsit de consecințe juridice în privința valabilității măsurii de reorganizare și pentru clarificarea acestei afirmații câteva precizări se impun.

Din coroborarea dispozițiilor art. 10 și 12 alin. 3 din nr. 759/2003, privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sport, rezultă că recurentul a luat măsura reorganizării fără a ține seama că “structura organizatorică, numărul maxim de posturi, statele de funcții și regulamentele de organizare și funcționare ale unităților subordonate Agenției, se aprobă prin Ordin al Președintelui acesteia”.

Întrucât Statul de funții depus de către recurent nu a fost aprobat prin ordin al Președintelui Agenției Naționale pentru Sport, este lipsit de consecințe juridice sub aspectul desființării postului ocupat de intimat.

De asemenea, recurentul a încălcat și dispozițiile art. 10 din Regulamentul de organizare și funcționare al clubului Sportiv Municipal T în conformitate cu care “Statul de funcții al Clubului sportiv Municipal T se aprobă anual de către Ministerul T și Sportului”.

În lipsa aprobărilor de mai sus, Statul de funcții prezentat de recurent nu poate produce consecințe juridice sub aspectul caracterului efectiv al desființării postului, condiție cerută de art. 65 din Codul muncii, temei juridic ce a stat la baza concedierii intimatului.

Toate celelalte critici referitoare la situația economico-financiară precară a recurentului sunt susținute de înscrisuri, însă, ele nu pot atrage reformarea soluției câtă vreme nu poate fi acoperită măsura nelegală a concedierii determinată de încălcarea unor norme juridice imperative, norme pe care le-am analizat în cuprinsul considerentelor.

Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va fi respins recursul, menținându-se ca legală și temeinică sentința pronunțată de Tribunalul Tulcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de pârâtulCLUBUL SPORTIV MUNICIPAL, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2774 din 19 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în T,-, -. A,. 7, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 9 iunie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol

– – – –

– –

– –

Grefier,

Jud. fond – Șt.,

Red. dec. jud. -/22.06.2009

gref. –

2 ex./24.06.2009