ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.36
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
: –
Grefier: –
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, cu domiciliul în comuna Vadu Pașii,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.1079 din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC “” SA B, cu sediul în B, DN 2 B, km.:. – 9+257(partea, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata-pârâtă SC “” SA B, din Colegiul Consilierilor Juridici B, potrivit împuternicirii de reprezentare juridică nr.139/2009, lipsind recurentul-reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatei-pârâte s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinare.
Consilier juridic, pentru intimata-pârâtă SC “” SA B, solicită amânarea cauzei pentru a fi comunicat recurentului-reclamant un exemplar al întâmpinării.
Curtea, față de împrejurarea că prin conținutul întâmpinării formulate de intimata-pârâtă nu au fost invocate excepții, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimata-pârâtă, iar față de actele și lucrările dosarului apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru intimata-pârâtă SC “” SA B, consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat, potrivit considerentelor dezvoltate pe larg în cuprinsul întâmpinării, menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.56 din 21.02.2008 prin care i-a fost desfăcut contractul de muncă,precum și obligarea pârâtei la reintegrarea la funcția deținută anterior sau într-un alt post similar, cu plata tuturor drepturilor salariale actualizate de care ar fi beneficiat dacă ar fi lucrat.
Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 10.000 lei și la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că este angajatul pârâtei în baza contractului individual de muncă înregistrat la ITM B și și-a desfășurat activitatea la punctul de lucru de la 2B.
A mai relatat reclamantul că permanent și-a îndeplinit obligațiile contractuale, însă în ultima perioadă în cadrul societății au apărut mai multe deficiențe pe fondul unor probleme de ordin economic și organizatoric și, din cauza unor probleme personale,a fost nevoit să se învoiască de la serviciu.
A mai precizat că în tot acest interval, ca urmare a problemelor personale, s-au făcut presiuni asupra sa din partea societății pentru situații care nu îi sunt imputabile, astfel încât în cursul ianuarie și-a prezentat demisia, care nu i-a fost primită.
A mai învederat că societatea l-a obligat să desfășoare activități pentru care nu avea încheiat contract individual de muncă, deosebit de grele și chiar umilitoare și în acest interval a fost convocat la o cercetare disciplinară prealabilă unde i s-a adus la cunoștință faptul că ar fi săvârșit anumite abateri, iar în cuprinsul notei explicative a relatat că nu se face vinovat de deficiențele apărute.
În termenul legal prevăzut de art. 1141– 115 cod pr.civilă a formulat întâmpinare pârâta, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
În cuprinsul întâmpinării, pârâta a relatat că reclamantul a avut calitatea de gestionar în perioada 6.02.2007- 01.02.2008, iar prin decizia nr.291 din 15.11.2007 conducerea societății a dispus efectuarea inventarierii patrimoniului, ocazie cu care s-a constatat lipsa în gestiunea compartimentului transporturi al cărei gestionar era reclamantul, a cantității de 7235,9 litri, în valoare de 21.628,10 lei fără TVA. Din concluziile expuse în procesul verbal, comisia de inventariere a stabilit că reclamantul se face vinovat de grave încălcări ale normelor legale privind gestionarea bunurilor.
A precizat de asemenea că reclamantul, în calitate de gestionar, avea obligația de a da explicații comisiei de inventariere, însă acesta a refuzat în mod inexplicabil și a refuzat să semneze declarația de inventar pentru stocul de motorină, părăsind gestiunea.
La data de 08.01.2008, prin actul adițional încheiat la, ambele părți au convenit schimbarea locului și felului muncii, iar reclamantul și-a exprimat consimțământul, însă la data de 24.01.2008, acesta și-a prezentat demisia, iar prin adresa nr.398 din aceeași zi, s-a explicat că aceasta nu poate fi luată în considerare, întrucât nu este întocmită în condițiile legii, punându-i în vedere să clarifice și situația inventarierii bunurilor.
A mai relatat pârâta în întâmpinare că reclamantul nu s-a mai prezentat la serviciu și a comunicat telefonic consilierului juridic că nu va mai veni,indiferent de consecințe.
Întrucât reclamantul nu s-a mai prezentat la serviciu începând cu data de 22.01.2008 – 08.02.2008 și nici nu a justificat absențele, și având în vedere încălcarea de către acesta a actelor normative în vigoare privind gestionarea bunurilor, conducerea societății, după efectuarea cercetării prealabile disciplinare, a dispus emiterea deciziei nr.56 din 21.02.2008, prin care s-a dispus concedierea acestuia în temeiul art. 61 lit.a codul muncii, decizie care este temeinică și legală.
Pârâta a depus în sprijinul întâmpinării decizia contestată, al reclamantului și actele adiționale încheiate ulterior, decizia nr.291/2007, proces-verbal din 28.11.2007, proces-verbal din 7.12.2007 și 28.01.2008, notă informativă, declarația de inventar, foi colective de prezență pe lunile, decembrie 2007, ianuarie, februarie 2008, cererea de demisie, adresele nr.398 și 526/2008, decizia 59/2007, proces-verbal al cercetării disciplinare prealabile, plângerea penală formulată împotriva reclamantului, CCM pe anul 2006, liste de inventariere și declarația de inventar din 7.02.2007.
Tribunalul,prin sentința civilă nr. 1079 din 5 noiembrie 2008, respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul a fost salariatul societății pârâte în baza înregistrat la ITM B sub nr./-/12.02.2007, în funcția de gestionar depozit, la compartimentul transport.
Prin decizia nr.291 din 15.11.2007, pârâta a dispus efectuarea inventarierii patrimoniului societății, iar comisia de inventariere nr.15 a fost desemnată la compartimentul transporturi, unde era gestionar reclamantul, context în care s-a constatat o lipsă în gestiunea acestuia a cantității de 7235,9 litri motorină.
Instanța a mai reținut că reprezentanții comisiei de inventariere au cerut explicații reclamantului în calitatea sa de gestionar, conform Ordinului 1753/2004, însă acesta a refuzat, refuz manifestat și în declarația de inventar pe care nu semnat-
Având în vedere că reclamantul a părăsit gestiunea, pârâta a decis de comun acord cu acesta schimbarea locului de muncă, iar prin actul adițional nr.7 din 8.01.2008 s-a stabilit funcția de muncitor necalificat la compartimentul întreținere.
S-a reținut,de asemenea, că după schimbarea locului de muncă, din foile colective de prezență rezultă că acesta nu s-a mai prezentat la serviciu în intervalul 22.01.2008- 08.02.2008 și nici nu a justificat absențele, în acest fel fiind încălcate prevederile art. 7 raportat la capitolul VII, art.13 al.2 lit.c din Regulamentul de ordine interioară(filele 79-94 dosar).
Instanța a mai reținut că reclamantul a formulat cerere de demisie (fila 52 dosar), prin care s-a precizat doar anul, fără a se indica luna și ziua, astfel încât aceasta nu a fost aprobată, susținerea pârâtei în întâmpinare fiind motivată de faptul că nu este întocmită în condițiile legii, astfel încât susținerea reclamantului exprimată în cererea de chemare în judecată pe acest aspect, în sensul că este un angajat de care societatea are nevoie nu au fundament.
Reclamantul a mai susținut că a fost obligat să desfășoare activități ce nu erau prevăzute în, grele și umilitoare, susținere ce apare ca nefondată față de actul adițional nr.7/2008 (fila 22 dosar), din care rezultă acordul acestuia exprimat prin semnătură la schimbarea locului de muncă, compartimentul întreținere și a felului muncii, de muncitor necalificat.
Față de lipsa în gestiune constatată și absențele nemotivate de la serviciu, pârâta a dispus emiterea decizie nr.56 din 21.02.2008, privind desfacerea contractului de muncă al acestuia, în temeiul art. 61 lit.a codul muncii.
Probele administrate de reclamant împotriva deciziei emise au fost interogatoriul luat societății și martorul, audiat la propunerea acestuia.
Din depoziția martorului audiat în cauză, instanța a reținut că acesta îndeplinește funcția de șef compartiment transporturi și circa 9 luni l-a avut în subordinea sa pe reclamant, însă nemaifiind sub autoritatea sa la momentul desfacerii contractului de muncă, a oferit doar informații generale despre reclamant și despre paza asigurată depozitului.
Sub acest aspect, instanța apreciat că atât depoziția martorului, cât și răspunsurile oferite de societate în interogatoriul luat de reclamant, nu pot constitui probe din care să se desprindă nelegalitatea și netemeinicia deciziei contestate, astfel încât motivele care au stat la baza emiterii deciziei, respectiv lipsa în gestiune și absențele nejustificate, nu au fost combătute în niciun fel de reclamant.
Având în vedere că la emiterea deciziei de concediere pârâta a respectat și dovedit condițiile impuse de art. 267 și 268 codul muncii, tribunalul apreciat că că aceasta este legal întocmită, iar sancțiunea dispusă este proporțională cu abaterile disciplinare săvârșite de către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal contestatorul,apreciind-o ca netemeinică și nelegală și solicitând în principal admiterea căii de atac și casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare,ori,în subsidiar,admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate iar pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului acesta a învederat că prima instanță a cercetat numai parțial și în mod superficial fondul cauzei,preluând în totalitate apărările și probele produse de intimată,respingând acțiunea fără nici un fel de motivare,reiterând susținerile intimatei,fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
A mai apreciat că prima instanță nu a administrat un probatoriu complet, pertinent și concludent și nu a manifestat rolul activ reglementat de procedura civilă,și,deși i-au fost încuviințate probe,în concret proba cu martori,instanța nu le-a mai administrat,fără a motiva această măsură. De altfel,singurul martor audiat în cauză a precizat că la gestiunea sa aveau acces mai multe persoane,astfel încât nu s-a dovedit în nici un fel că ar fi săvârșit abaterea disciplinară pentru care a fost sancționat.
A mai menționat că, dat fiind că în gestiunea pe care a administrat- s-au înregistrat lipsuri,în condițiile în care la acesta aveau acces și alte persoane, societatea-intimată avea obligația să analizeze modul concret în care s-au produs acestea,pentru a identifica persoanele care sunt în culpă.
Intimata a formulat întâmpinare,solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Curtea,examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate,dar și sub toate aspectele,conform art. 3041proc.civ.constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prima instanță a reținut în mod corect că reclamantul a fost salariatul societății pârâte în baza înregistrat la ITM B sub nr./-/12.02.2007, în funcția de gestionar depozit la compartimentul transport, iar în urma inventarierii gestiunii acestuia s-a constatat lipsa cantității de 7235,9 litri motorină.
De asemenea, din foile colective de prezență rezultă că acesta nu s-a mai prezentat la serviciu în intervalul 22.01.2008- 08.02.2008 și nici nu a justificat absențele, în acest fel fiind încălcate prevederile art. 7 raportat la capitolul VII, art.13 al.2 lit.c din Regulamentul de ordine interioară(filele 79-94 dosar).
Pentru aceste abateri disciplinare și în condițiile în care contestatorul a refuzat să dea explicații cu ocazia desfășurării cercetării disciplinare prealabile conform art.267 din codul muncii,după efectuarea acesteia,prin decizia contestată intimata a dispus desfacerea contractului individual de muncă începând cu data de 21.02.2008 în baza art.61 lit.a) din codul muncii.
Săvârșirea abaterilor pentru care a fost aplicată sancțiunea disciplinară reiese din procesul verbal încheiat la data de 28.01.2008 de comisia de inventariere constituită în acest sens(filele 32-34 dosar fond) și din foile colective de prezență (filele 50-51 dosar fond),la stabilirea acesteia fiind avute în vedere criteriile prev. de art.266 din codul muncii.
Recurentul-contestator nu a produs probe care să facă dovada contrară a celor ce reies din mijloacele de probă susmenționate iar din examinarea actelor dosarului de fond rezultă că acestuia i-au fost încuviințate probele solicitate,inclusiv proba cu doi martori,fiind audiat numai martorul,în privința celuilalt fiind aplicată sancțiunea decăderii din probă conform art. 186 alin.(2) proc.civ.în condițiile în care acesta nu i-a indicat adresa în vederea citării.
Pentru considerentele susmenționate,hotărârea recurată apare ca temeinică și legală,astfel încât în baza art. 312 proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței nr. 1079/05.11.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Pentru aceste motive
În numele legii
D E I D
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamantul, cu domiciliul în comuna Vadu Pașii,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.1079 din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC “” SA B, cu sediul în B, DN 2 B, km.:. – 9+257(partea, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 ianuarie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Dan Andrei Enescu, Vera Andrea Popescu
– – – – – – –
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Tehnored. MP/MD
2 ex/13.02.2009
. fond – al Trib.
