ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL – I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 364/2009 –
Ședința publică din 3 martie 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R – – judecător
– – – – JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
– – – – JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
– – – – grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâta DE STAT O cu sediul în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul contestator A domiciliat în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 743 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă reprezentantul recurentei pârâte DE STAT O, , în baza delegației nr. 2924/15.08.2002 și intimatul contestator A – personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 12.01.2009 emisă de Baroul Bihor – Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, după care:
Reprezentantul intimatului contestator depune copia sentinței civile nr. 8221 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, fără cheltuieli de judecată. Precizează că hotărârea de fond fiind executorie, intimatul a fost reîncadrat. În susținerea recursului învederează că măsura restructurării în cel privește pe intimat a fost luată datorită lipsei din dotarea filarmonicii, a instrumentului muzical al contestatorului, ori astfel de situații sunt prevăzute în Codul muncii și nu lăsate la aprecierea angajatorului; referitor la hotărârea judecătorească depusă azi, arată că nu este definitivă, astfel încât intimatul contestator nu se poate prevala de dispozițiile acesteia. În fine, critică modul de acordare al cheltuielilor de judecată, pe care le apreciază nejustificate raportat la gradul de complexitate a cauzei. Depune concluzii scrise.
La întrebarea instanței, intimatul contestator arată că a cântat pentru filarmonică doar cu câteva zile anterior, cu instrumentul propriu, pentru care s-a încheiat contract de comodat.
Reprezentantul recurentei pârâte arată că această împrejurare este irelevantă, instrumentul muzical folosit nu este obiectul unității, nu se află în dotarea acesteia, nefiindu-i cunoscută proveniența.
Reprezentantul intimatului contestator solicită respingerea recursului, conform întâmpinării de la dosar, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică și obligarea părții recurente la cheltuieli de judecată. Arată că intimatul își onorează obligațiile contractuale de muncă, într-adevăr în prezent folosește instrumentul muzical propriu, însă la două luni după emiterea deciziei ce face obiectul litigiului, partea a predat bunul pe care îl avea în dotare, restituirea acestuia a fost constatată de recurentă, față de toate probele administrate neputând fi schimbată soluția instanței de fond.
CURTEA DE APEL,
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 743 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-au admis în parte contestațiile formulate în prezentul dosar și în dosarul conexat, nr-, de către contestatorul A în contradictoriu cu intimata de Stat O și în consecință s-a dispus anularea deciziei de concediere nr. 72 din 19 noiembrie 2007 emisă de intimată pe seama contestatorului, și reintegrarea acestuia pe postul deținut anterior; intimata a fost obligată la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul începând cu luna noiembrie 2007 și până la reintegrarea efectivă; s-au respins restul capetelor de cerere și a fost obligată intimata la plata sumei de 2.500 lei, în favoarea contestatorului, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 72/19.11.2007 emisă de pârâtă, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului începând cu luna noiembrie 2007, acesta fiind angajat în funcția de artist instrumentist I (cornist), având și calitatea de secretar general al Sindicatului ” ” (fila 78 dosar).
Potrivit art. 223 alin. 2 Codul muncii “pe toata durata exercitării mandatului, precum și pe o perioada de 2 ani de la încetarea acestuia, reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor, nu pot fi concediați pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate”.
Față de aceste considerente și având în vedere prevederile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 54/2003, a sindicatelor, instanța în baza art. 78 din Legea nr. 53/2003, a dispus anularea deciziei nr. 72 din 19.11.2007, reintegrarea contestatorului și obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
În ce privește capătul de cerere referitor la anularea deciziei de acordare preaviz la concediere nr. 5695/23.10.2007, pentru restructurarea postului de, instanța a respins acest capăt de cerere întrucât această decizie are rolul unei înștiințări prealabile și nu reprezintă o măsură de natură să modifice condițiile de încheiere a contractului de muncă, ori să determine, în sine, încetarea raportului de muncă.
Având în vedere Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 40 din 7 mai 2007, instanța a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, întrucât aceasta prevede că acordarea de daune morale este admisibilă numai în măsura în care în cuprinsul contractului colectiv de muncă sau contractului individual de muncă au fost incluse clauze exprese în acest sens.
Împotriva acestei sentințe, în termen a formulat recurs pârâta de Stat O, care a solicitat admiterea acestuia, modificarea sentinței și respingerea în tot a contestației formulată de petent.
În motivarea recursului s-a susținut că în mod greșit instanța de fond nu a avut în vedere că este nul actul de înființare al sindicatului, și oricum petentul putea fi concediat pentru motive ce țin de reorganizarea activității angajatorului.
A fost de asemenea criticat cuantumul cheltuielilor de judecată acordate la instanța de fond, prea mari față de obiectul cauzei.
Recurenta a arătat că înființarea organizației sindicale nu-i este opozabilă recurentei, cât timp aceasta nu a fost înștiințată în nici un fel.
Chiar dacă petentul are calitatea de secretar general al Sindicatului ” “, acesta poate fi concediat când postul său este restructurat, așa fiind cazul în speță.
Recurenta a depus completare la motivele de recurs în data de 7 noiembrie 2008, peste termenul de depunere a recursului, analizarea acestora urmând a fi omisă de instanța de recurs.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele.
Criticile recurentei sunt în întregime nefondate.
În mod corect a reținut instanța de fond că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 223 Codul muncii, potrivit cărora pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor, nu pot fi concediați pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariați.
Ori în speță, recurenta arată că petentul a fost concediat urmare a restructurării activității unității, motiv care nu ține de persoana salariatului, concedierea făcându-se cu ignorarea dispozițiilor imperative ale art. 223 alin. 2 Codul muncii.
Criticile privind nelegala înființare a sindicatului sunt de asemenea nefondate. Sindicatul ” ” a fost înființat cu respectarea Legii nr. 54/2003, prin hotărâre judecătorească, și de altfel prin sentința civilă nr. 8221/2008 a Judecătoriei Oradeaa fost respinsă acțiunea recurentei de azi, prin care s-a solicitat anularea actului de înființare a acestui sindicat.
Și criticile privind cheltuielile de judecată sunt nefondate, Tribunalul Bihora avut în vedere onorariul avocațial plătit de petent reprezentantului său ales.
Pentru aceste motive, în baza art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul civil de față, hotărârea instanței de fond urmând a fi păstrată în întregime.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată să plătească intimatului contestator suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâta DE STAT O împotriva sentinței civile nr. 743 din 25 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R – – – – – – –
red.R
jud.fond. –
dact.
2 ex./11.03.2009
