Contestație decizie de concediere. Decizia 817/2009. Curtea de Apel Suceava


Dosar nr- – litigiu de muncă –

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 817

Ședința publică din 9 iunie 2009

PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai

JUDECĂTOR 2: Maierean Ana

JUDECĂTOR 3: Ciută Oana

Grefier – –

Pe rol judecarea recursului declarat de Direcția Județeană de Tineret B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 362 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani – secția civilă – în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit reprezentantul recurentei și contestatorul-intimat.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr-, contestatorul a formulat în contradictoriu cu intimata Direcția Județeană de Tineret B, contestație împotriva deciziei nr. 33 din 29 iulie 2008, emisă de aceasta și a solicitat anularea deciziei, reintegrarea sa în postul deținut anterior desfacerii contractului individual de muncă și obligarea intimatei la plata de despăgubiri.

În motivarea cererii sale, contestatorul a arătat că decizia este nelegală și netemeinică întrucât nu a săvârșit abaterile disciplinare reținute în sarcina sa de către intimată. Aspectele imputate referitoare la nepregătirea centrului de agrement ” de A” din nu constituiau atribuțiile sale de serviciu ci ale personalului de execuție din subordinea sa.

De asemenea, contestatorul a mai arătat că a făcut absolut tot ce-i revenea lui conform fișei postului de administrator, însă directorul intimatei încearcă să creeze o altă impresie, toate nerealizările arătate în decizie reveneau ca execuție muncitorilor care se ocupau cu întreținerea centrului.

Totodată, a mai arătat că deși a sesizat în nenumărate rânduri conducerea intimatei cu privire la comportamentul necorespunzător al muncitorilor, aceasta nu a luat nici o măsură, iar în luna mai 2008, când aceștia aveau obligația să întrețină spațiile de cazare și împrejurimile centrului, au fost repartizați de către directorul la “” administrată de.

Cu privire la controlul efectuat de Administrația Națională a Apelor Române – B, contestatorul a arătat că actul de control evidențiază în primul rând nerealizările directorului intimatei, respectiv neînceperea lucrărilor la o stație de epurare a apelor uzate ce avea ca termen luna august 2007. Cu privire la decolmatarea rețelei de evacuare a apelor uzate și montarea capacelor de vizitare a acesteia, contestatorul a arătat că a solicitat în scris conducerii intimatei să încheie un contract pentru efectuarea acestor lucrări de către o firmă specializată întrucât Direcția Județeană de Tineret B nu dispunea de mijloace tehnice necesare realizării lor la nivelul cerut de legislația în domeniu.

Închiderea centrului ” de A” de către Agenția Națională de Tineret în urma controlului din 1 iulie 2008 se datorează, arată contestatorul doar directorului intimatei care, printr-o serie de dispoziții haotice și ilegale a tulburat grav organizarea centrului.

Cu toate că a sesizat în scris nelegalitatea deciziei directorului cu privire la întocmirea listei de alimente de către magazionerul și apoi de către și nu s-a luat nici o măsură, interesul conducerii fiind dovedit de faptul că din ordinul celui care a întocmit lista de alimente, mâncarea rămasă de la o nuntă ( respectiv piept de ) a fost servită a doua zi grupului cazat în centrul ” de A”.

De asemenea, a mai arătat că este nefondată și acuzația de agresiune sexuală a numitei, aceasta fiind influențată de directorul intimatei.

Prin întâmpinare, intimata Direcția Județeană de Tineret Bas olicitat respingerea contestației ca nefondată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată. A arătat că prin decizia contestată s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al contestatorului pentru săvârșirea unor abateri grave și repetate de la disciplina munci, acesta nerespectându-și obligațiile de serviciu, atitudinea de dezinteres a acestuia a dus unitatea în stare de nefuncționare cu consecința închiderii centrului prin actul nr. 3600 din 18 iulie 2008 al Agenției Naționale pentru Tineret.

Prin sentința civilă nr. 362 din 13 martie 2009 a Tribunalului Botoșani – secția civilă – s-a admis contestația formulată de contestatorul; s-a anulat decizia contestată; a fost obligată intimata să plătească contestatorului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la 29.07.2008 și până la 13 martie 2009; s-a luat act de renunțarea contestatorului la capătul de cerere privind reintegrarea pe post și s-a respins cererea intimatei de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Conform contractului individual de muncă nr. 68 din 25 martie 2005, contestatorul a prestat activitate în calitate de administrator la ” de A” începând cu data de 25 martie 2005, atribuțiile acestuia fiind stabilite prin ” fișa postului”, nivelul postului său fiind unul de ” conducere și execuție”.

Cu privire la atribuțiile de execuție, instanța a observat că lucrările efective de întreținere și a funcționării instalațiilor mecanice, electrice, sanitare și termice ale taberei, operațiunile de lăcătușărie și tâmplărie, lucrările de curățenie, igienizare și pentru clădirile din și împrejurările acesteia nu îi reveneau contestatorului ci personalului aflat în subordinea sa. Față de aceste persoane, contestatorul avea atribuții de organizare, coordonare și control al execuției lucrărilor efectuate nu și posibilitatea de a lua personal măsuri la adresa lor, în cazul neîndeplinirii sarcinilor încredințate.

Cu privire la abaterile disciplinare reținute în sarcina contestatorului, respectiv neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu prin nepregătirea centrului de agrement ” de A” pentru sezonul de vară al anului 2008, cu consecința închiderii acestuia, instanța a constatat că prin înscrisurile depuse la dosar acesta a dovedit atât îndeplinirea atribuțiilor de conducere înscrise în fișa postului cât și a celor de execuție.

Prin înscrisule depuse la dosar contestatorul a dovedit că și-a îndeplinit și atribuțiile referitoare la asigurarea materialelor destinate lucrărilor necesare centrului de aprovizionări cantinei, punctual cât și prin întocmirea unor planuri de achiziții periodice.

Cu privire la absențele nemotivate de la serviciu, instanța de fond a constatat că absențele din 30 martie 2007 și 3 aprilie 2007 nu pot fi avute în vedere, întrucât exced termenului de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzut de art. 268 alin. 1 din Codul muncii.

Referitor la mențiunile din decizia nr. 33/2008 conform cărora contestatorul ” se prezintă la serviciu de regulă cu întârziere ori pleacă înainte de expirare, iar în timpul serviciului are alte preocupări extra-profesionale, instanța a constatat că aceste aprecieri nu pot constitui temei al sancționării contestatorului întrucât reprezintă afirmații cu caracter general și nu fapte concrete ce ar putea fi verificate și probate, ori dimpotrivă contestate.

Privitor la comportarea necorespunzătoare cu salariații din subordine, intimata nu a probat că aceștia ar fi fost agresați fizic sau verbal de către contestator.

Referitor la reclamația salariatei prin care a arătat că a fost agresată sexual de contestator, instanța a constatat că nu s-a dovedit comiterea certă a faptei de către acesta, așa încât nu poate constitui abatere disciplinară și nici temei al sancționării.

Împotriva sentinței a declarat recurs Direcția Județeană de Tineret

În motivarea recursului, recurenta a cerut admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației ca nefondate. A arătat că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă, sentința fiind cu aplicarea greșită a legii și, ca urmare a unei analize defectuoase a probatoriului administrat în cauză, din care rezulta fără echivoc existența abaterilor săvârșite de contestator precum și caracterul extrem de grav al acestor fapte, au dus la paralizarea activității centrului de agrement prin închiderea acestuia de către Agenția Națională pentru Tineret

De asemenea, a mai arătat că instanța de fond a interpretat greșit atribuțiile din fișa postului, contestatorul încălcând obligațiile decurgând din partea de execuție a funcției sale, în sensul că acesta avea obligația de a executa sarcinile trasate de conducerea Direcției Județene pentru Tineret.

Totodată, a mai arătat că, contestatorul a fost sancționat pentru nerespectarea obligației de pregătire a centrului pentru primirea elevilor în vara anului 2008, obligație ce i-a fost trasată în mod repetat după multe verificări, consecința abaterii fiind foarte gravă, respectiv închiderea unității tocmai în perioada profitabilă a vacanței școlare. Activitatea celuilalt centru de agrement, deși este amplasat practic în aceeași incintă (același amplasament și aceeași împrejmuire) nu a avut nimic deficitar, concluzia fiind ca problema este localizată tocmai la nivelul conducerii celor două tabere, respectiv în modalitatea defectuoasă în care contestatorul a înțeles să își execute obligațiile de serviciu și că, martorii audiați au confirmat comportamentul necorespunzător al contestatorului față de angajații centrului.

Prin întâmpinare, contestatorul-intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, motive care se încadrează în cazul prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.

Prin decizia nr. 33 din 29.07.2008, pârâta a decis desfacerea disciplinară, începând cu data de 29.07.2008 a contractului individual de muncă al contestatorului – administrator al Centrului de Agrement ” de A “, în temeiul art. 61 lit. “a” și art. 264 lit. “f” din Codul muncii.

S-au reținut ca abateri disciplinare:

– nefinalizarea la data de 01.06.2008 a lucrărilor de pregătire în vederea bunei funcționări a centrului de agrement ” de A”, precum și neaducerea la îndeplinirea a măsurilor de remediere stabilite prin procesul-verbal nr. 588/05.06.2008, cu consecința închiderii centrului de Autoritate Națională pentru Tineret;

– absențe nemotivate în zilele de 30.03.2007, 03.04.2007 și 06.02.2008, nerespectarea programului de lucru și preocupări extraprofesionale în timpul serviciului;

– comportare necorespunzătoare cu salariații din subordine prin agresiuni verbale și fizice, lipsa colaborării cu aceștia, nestabilirea sarcinilor zilnice și săptămânale și hărțuirea sexuală a angajatei.

În legătură cu prima abatere disciplinară, Tribunalul a reținut că prin referatele întocmite de către contestator în anul 2007 și în lunile mai, iunie și iulie 2008, acesta a sesizat conducerea intimatei cu privire la abaterile disciplinare ale personalului din subordine.

Curtea reține că intimata nu a făcut nici o dovadă a reacției legale pe care trebuia să o aibă față de aceste sesizări.

După ce comisia de verificare a intimatei a stabilit ca termen de remediere a lipsurilor constatate, la 12.06.2008, contestatorul a întocmit referatul nr. 603 din 03.06.2008 în care stabilea sarcinile de serviciu concrete pentru fiecare salariat.

În urma controlului din data de 17.06.2008, aceeași comisie a conchis că unitatea este pregătită să înceapă activitatea pe perioadă de vară, astfel încât se presupune că lipsurile constatate anterior se remediaseră.

Tribunalul a reținut în mod just, în conformitate cu probatoriul administrat că, în speță, contestatorul a depus toate diligențele pentru realizarea atribuțiilor din fișa postului dar că starea conflictuală dintre acesta și directorul intimatei, precum și lipsa de colaborare a acestuia din urmă au dus la rezultatele negative constatate.

Deși critică aceste constatări ale instanței de fond, intimata nu răstoarnă cu nici o probă aceste ipoteze, limitându-se să susțină o interpretare greșită a atribuțiilor din fișa postului a contestatorului.

Din declarațiile martorilor audiați de prima instanță ( 264; 265; 266 și 271 dosar) nu rezultă, cu certitudine, că subordonații contestatorului au fost agresați verbal sau fizic iar cu privire la acuzația de hărțuire sexuală, este de constatat că martorii au susținut că știu despre acest incident doar din relatările lui, persoană care nu a fost audiată în instanță.

Având în vedere aceste considerente, și cum, sentința atacată este legală și temeinică, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de Direcția Județeană de Tineret B, cu sediul în municipiul B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 362 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani – secția civilă – în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud. fond

Tehnored.

Ex.2/08.07.2009