DECIZIA CIVILĂ NR.1366/2008-R
Ședința publică din 2 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
– – – – JUDECĂTOR 3: Moșincat
– – – judecător
– – grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestator -în calitate de moștenitoare a def., domiciliată în comuna, sat, nr.101, județul, împotriva sentinței civile nr.290/LM din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru,precum și faptul că, numita a depus la dosar note scrise, prin care comunică instanței că, intimatul contestator a decedat, sens în care solicită a se constata că este unica moștenitoare a acestuia, în sprijinul celor reliefate în scris depune la dosar acte de stare civilă, respectiv: copii ale certificatului de deces a intimatului contestator, certificat de naștere, certificat de căsătorie și copia cărții de identitate, solicitând totodată judecarea cauzei și în lipsă, după care:
INSTANȚA constată că intimatul contestator a decedat, conform actelor de stare civilă ce se regăsesc la filele 7-10, motiv pentru care, introduce în cauză în calitate de moștenitoare a def. -pe, care, față de notele depuse la dosar și actele de stare civilă, are termen în cunoștință pentru ședința publică de azi.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.290/LM din 20 martie 2008, Tribunalul Bihora admis excepția lipsei capacitații de exercițiu a CASEI LOCALE DE PENSII si in consecință a respins contestația față de aceasta.
A admis contestația formulata de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII B și in consecință a dispus anularea deciziei nr. 17480/15.10.2007, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens in care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, prin decizia nr. 17480/30.06.2005 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,29024 puncte,mai mic decât cel aflat în plată de 1,57704 puncte, potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000, și conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.
Față de vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța de fond a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme, rolul puterii judecătorești fiind în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare.
Tribunalul a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr.3/1977, care prevedea o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani, concluzie ce este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. despre care s-a făcut vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte,că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a concluzionat că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța de fond a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pentru limită de vârstă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, tribunalul a dispus anularea deciziei nr.17480/15.10.2007 și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani,sens in care se va emite o noua decizie de pensie.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie pentru depusă și limită de vârstă, în baza Legii nr.3/1977. Se găsește în eroare instanța referitor la interpretarea art. 2 din HG nr. 1550/2004, ce a reținut că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu ar fi cel impus de art.8 din Legea nr. 3/1977, ce reglementa o în muncă de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei ca și condiții pentru înscrierea la pensie, ci un alt număr de ani de vechime în muncă, fără a motiva legal de ce.
Nu se poate aplica principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie, întrucât nr.HG1550/2004 în art.2 alin.3 a prevăzut excepții de la acesta pentru cei cărora dreptul li s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001. Stagiul complet de cotizare utilizat urmând a fi reglementat de Legea nr.3/1977, lege ce în art.14 alin.4 a acordat doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare a celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I au de 20 de ani în grupa a -II-a. Așadar s-a făcut o confuzie între stagiul complet de cotizare pe care îl impunea Legea nr.3/1977 și anumite reduceri a vârstelor de pensionare.
Există o contradicție de termeni, instanța de fond recunoaște că se aplică art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 și la intimat, dar, a coroborat cu art.14 din Legea nr.3/1977 ce face vorbire de situația celor ce au lucrat efectiv cel puțin un număr de ani în grupa I sau II, ori, nicăieri în acest text de lege nu se face referire la faptul că cei 15 sau 20 de ani ar reprezenta un stagiu complet de cotizare.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Prin notele scrise depuse la dosar, numita, aduce la cunoștința instanței că intimatul contestator a decedat, fiind introdusă aceasta în cauză în calitate de moștenitoare a acestuia, ce a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Actul normativ, în vigoare la data când intimatului-în prezent decedat, i s-a deschis dreptul la pensie pentru limită de vârstă și vechime în muncă, a fost Legea nr.3/1977, dar, în ideea echității s-a adoptat nr.OUG4/2005 ce consacră un principiu fundamental, la condiții egale de pensie, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie. Această ordonanță de urgență a fost aprobată prin Legea nr.78/2004 și are o forță juridică superioară unei hotărâri de Guvern, în speță a nr.HG1550/2004, susținerile recurentei în sensul că Legea nr.19/2000 nu a prevăzut excepții de la aplicarea sa, la situații anterioare intrării în vigoare, apare ca fiind neavenite.
În art. 2 din OUG nr. 4/2005 s-a prevăzut expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, cuantumul fiecărei pensii se calculează cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect ce nu poate conduce decât la concluzia că s-a urmărit de către legiuitor, eliminarea discriminărilor dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie, aspect corect reținut de prima instanță.
Dacă s-ar fi dispus altfel, conform motivelor de recurs, s-ar fi adus atingere principiului enunțat mai sus, cu atât mai mult cu cât, chiar art.2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, inaplicarea lui ar crea pentru cei pensionați anterior, ceea ce contravine, atât Constituției României – art. 16 cât și practicii constante în materie a Curții de APEL ORADEA, dosar nr. 2327/-, -, -, apărările recurentei fiind nefondate.
Potrivit art.20 al.1 lit.”a”din Legea nr.19/2000, sunt considerate condiții speciale ale locurilor de muncă, unitățile miniere în care personalul își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, iar, art.43 alin.3 din Legea nr.19/2000 prevede faptul că, asigurații ce și-au desfășurat activitatea în astfel de locuri și au realizat un stagiu de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona a-II-a de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, situație aplicabilă și intimatului-în prezent decedat. Referitor la împărțirea punctajului mediu anual obținut la 15, respectiv luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 15 ani, acest aspect s-a dispus conform art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000, conform căruia, în situația asiguraților prevăzuți de art.43, la stabilirea punctajului mediul anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute de acest articol -deci criticile în acest sens fiind nefondate.
Ca urmare, prin aplicarea tuturor dispozițiilor legale enunțate, instanța de fond doar a pus în aplicare prevederile exprese în materie, mai favorabile, altfel, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a intimatului decedat ce a ieșit la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 și cei pensionați ulterior, ce îndeplineau aceleași criterii, condiții de vechime, stagiu de cotizare, instanța de fond dispunând astfel cu o interpretare corectă a dispozițiile legale, neexistând o contradicție în termenii utilizați.
Luând în considerare toate cele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se totodată că, intimata -în calitate de moștenitoare a def., nu a solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței civile nr.290/LM din 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
– – – – – –
Red.concept decizie –
Data:8.10.2008
Jud. fond /
Dact.
Data:13.10.2008
2 ex.
