Contestație decizie de pensionare. Decizia 1645/2009. Curtea de Apel Oradea


DECIZIA CIVILĂ NR.1645/2009-R

Ședința publică din 23 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Popa Aurora

– – – – JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena

– – – – judecător

– – – – grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de contestatoarea cu domiciliul ales la sediul Cabinetului de avocat, din O,-,.1, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.532/LM din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare.

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 16 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului, concluzii cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 23 noiembrie 2009, dată la care s-a pronunțat hotărârea.

CURTEA D APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.532/LM din 13 martie 2009, Tribunalul Bihora respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, din adeverința nr.63/05.02.2004 eliberată e și adeverința nr.944/12.11.1998 eliberată de (filele 5 și 6 dosar), rezultă că reclamanta a lucrat în funcția de și șef serviciu contabilitate-financiar în perioadele cuprinse între 15.10.1974-01.07.1977, 01.01.1978-21.01.1991 și 01.07.1992-31.03.1994, același lucru rezultând și din carnetul de muncă (filele 7-8 dosar).

Tribunalul a constatat că Ordinul nr.125/1990 nu prevede nici în cuprinsul său sau în anexa II că se acordă grupa a II-a de muncă pentru activitatea de contabil sau șef serviciu contabilitate-financiar.

Prin urmare, pentru perioadele indicate de reclamantă, nu îi sunt aplicabile prevederile Ordinului nr.125/1990, deoarece funcția desfășurată de aceasta nu este încadrată în grupa a II-a de muncă.

Astfel, instanța de fond a reținut că pentru perioadele cuprinse între 15.10.1974-01.07.1977, 01.01.1978-21.01.1991 și 01.07.1992-31.03.1994 reclamanta nu a lucrat într-un loc de muncă încadrat în grupa a II-a de muncă.

Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul Ordinului nr.125/1990, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă,prima instanță a respins cheltuielile de judecată solicitate în cauză, întrucât intimata nu a căzut în pretenții.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea solicitând instanței admiterea recursului și modificarea în totalitate a hotărârii în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului arată că sentința este nelegală întrucât instanța i-a respins acțiunea dând o interpretare greșită probelor existente la dosar.

Astfel arată că, prin Ordinul nr.125/1990 se stabilesc locurile de muncă care se încadrează în grupa a-II-a de muncă, ori contestatoarea a fost angajata a SC SA și SC SA, desfășurând o activitate în mediu minier, fiind evident că acest domeniu de activitate face parte din activitățile prevăzute prin Ordinul invocat.

Arată că, prin nr.HG1223/1990 sunt precizate activitățile și categoriile profesionale care se încadrează în grupa a-II-a de muncă, iar art.2 al acestui act normativ stabilește în sarcina consiliilor de administrație și a sindicatelor, nominalizarea persoanelor care se încadrează în această grupă de muncă.

Ori prin adeverințele emise de ambele societăți, precum și din cartea de muncă, rezultă că a desfășurat activitate în condiții deosebite pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, activitatea sa desfășurându-se și în mină, printre atribuții având și pe aceea de a stabili norma de muncă, care se putea face doar în mină, printre muncitori.

În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă și nr.HG1223/1990.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât activitatea desfășurată de contestatoare nu se încadrează în grupa a-II-a de muncă, soluția instanței de fond fiind legală.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele conform art.304 indice 1 Cod procedură civilă văzând și actele dosarului, instanța constată că recursul este fondat, criticile aduse sentinței fiind întemeiate.

Contestatoarea a fost înscrisă la anticipată parțială în baza deciziei nr.- din 20 martie 2008, emisă de Casa Județeană de Pensii B, în baza Legii nr.19/2000, reținându-i-se un stagiu de cotizare de 35 de ani 6 luni și 28 de zile, ca fiind desfășurat în totalitate în condiții normale de muncă, ignorându-se activitatea desfășurată în grupa a-II-a de muncă care rezulta atât din înscrierile din carnetul de muncă cât și din adeverințele depuse la dosar.

În mod greșit a apreciat instanța de fond că reclamanta nu este îndrituită la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a stagiului de cotizare realizat în grupa a-II-a de muncă, în condițiile în care la dosar s-au depus adeverințe care atestă perioadele în care aceasta a desfășurat activitate în această grupă de muncă și pentru care s-au achitat contribuțiile legale de asigurări sociale, unele perioade fiind înscrise și în carnetul de muncă în baza acestor înscrisuri.

Astfel, din cuprinsul adeverinței nr.944 din 12.11.1998 (fila 6 dosar fond), emisă de SC -LOC. rezultă că, în perioada 15.10.1974-1.07.1977 și 1.01.1978-21.01.1991 contestatoarea a fost salariată unității în calitate de contabilă și a lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, conform listei anexă la Ordinul nr.125, Scrisoarea 5020/1991, 5535/24.05.1991 și Disp.SC SA nr.40/8.05.1998, beneficiind de grupa a-II-a de muncă în procent de 70%, iar din cuprinsul adeverinței nr.63/5.02.2004 (fila 5 dosar fond) emisă de SC SA rezultă că reclamanta, salariată a acesteia, în perioada 1.07.1993-31.03.1994 a realizat o vechime de 100% în grupa a-II-a de muncă -1 an,8 luni și 30 de zile, această activitate fiind în conformitate cu Scrisoarea nr.6718/8.11.1990 a Ministerului Muncii, scrisoarea nr.1187/6.11.1990 a poz.71, anexa 2 Ordin 125/1990, extins cu nr.HG1223/1990, în perioada respectivă societatea achitând la CAS suplimentar 28%.

Perioada realizată de contestatoare în grupa a-II-a de muncă, conform adeverinței nr.944/1998-emisă de SC ” SAT este înscrisă și în carnetul de muncă al contestatoarei, la poziția 61.

nr.HG1223/1990 – privind incadrarea in grupa a II-a de munca, in vederea pensionarii, a unor locuri de sau activitati din constructii-montaj prevede la art 1 că -“personalul care este în activitate și care a lucrat în locurile de muncă sau activitățile cu condițiile de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții -montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora:bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a-II-a de muncă în vederea pensionării, pentru întreaga perioadă efectiv lucrată după 19 martie 1990” iar art.2 din același act normativ stabilește că “Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a-II-a de muncă, se face de consiliile de administrație, împreună cu sindicatele libere ale unității”.

Un principiu de bază pe care se sprijină sistemul de asigurări sociale potrivit art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 este principiul contributivității, conform căruia, fondul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor de asigurări datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul de asigurări sociale, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiurile contribuțiilor datorate și plătite.

Câtă vreme adeverințele confirmă perioadele desfășurate de contestatoare în grupa a-II-a de muncă, atributul exclusiv al încadrării în grupe de muncă fiind în competența conducerii societății angajatoare și a sindicatului -, atâta timp cât nu au fost anulate sau declarate ca fiind false, ele trebuie avute în vedere la stabilirea pensiei, angajatorul fiind cel ce poartă răspunderea cu privire la valabilitatea actelor emise, în acest sens fiind și dispozițiile art.4 alin.2, 3 și 4 din OG.nr.4/2005, apărările intimatei în sensul că activitatea desfășurată de contestatoare nu se încadrează în grupa a-II-a de muncă fiind neântemeiate în raport de dispozițiile legale mai sus menționate,

Față de cele reținute, instanța va admite ca fondat recursul în baza art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9, art.4 din nr.OG4/2005, nr.HG1223/1990, Ordinul nr.125/1990 și art.169 alin.3 din Legea nr.19/2000 și va modifica în totalitate sentința în sensul că va admite acțiunea așa cum a fost formulată și precizată, dispunând în consecință obligarea intimatei la recalcularea pensiei contestatoarei prin luarea în considerare a activității desfășurată în grupa a-II-a de muncă, conform adeverințelor, sens în care urmează să emită o nouă decizie de pensie, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 1 iulie 2008.

Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civil introdus de recurenta cu domiciliul ales la sediul Cabinetului de avocat, din O,-,.1, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.532/LM din 13 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate, în sensul că:

ADMITE contestația formulată și precizată de contestatoarea cu domiciliul ales la sediul Cabinetului de avocat, din O,-,.1, județul B, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, și în consecință:

Dispune anularea deciziei nr.-/20.03.2008 privind acordarea pensiei anticipate parțiale, emisă de intimată pe seama contestatoarei.

Obligă intimata să recalculeze pensia contestatoarei prin luarea în considerare a stagiului realizat în grupa a-II-a de muncă în perioadele 15.10.1974-1.07.1977, 1.01.1978-21.01.1991 și 1.07.1992-31.03.1994, conform adeverințelor nr.944/12.11.1998 emisă de SC SA și nr.63 din 5.02.2004 emisă de SC SA O și înscrierile din carnetul de muncă al contestatoarei, sens în care obligă intimata să emită o nouă decizie de anticipată parțial, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 1 iulie 2008.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABI LĂ.

Pronunțată în ședința publică din 23 noiembrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

– – – – – – – –

Red.concept decizie –

Data:7.12.2009

Jud.fond /

Dact.

Data:8.12.2009

4 ex.

2 com.

Data: