ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
DOSAR NR-
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA
Ședința publică din data de 5 februarie 2008
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Marilena
– –
Grefier –
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII P, cu sediul în P,-, județul P, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței civile 1174 din data de 19 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, domiciliat în S, nr.15, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 29 ianuarie 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea pentru data de 5 februarie 2008, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii P, împotriva sentinței civile nr.1174/2007 Tribunalului Prahova, constată următoarele:
Reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii P, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr.-/2007, să se constate că activitatea desfășurată în perioada 03.08.1970 – 18.10.1972, 11.04.1973 – 31.12.1974, 01.01.1975 -20.12.1985 și 09.01.1991 – 31.07.2000 se încadrează în grupa a II a de muncă și să fie obligată intimata să recalculeze stagiul de cotizare reținând și stagiul realizat în condițiile grupei a II a de muncă și să emită o nouă decizie de pensionare pentru limita de vârstă cu un cuantum corespunzător al pensiei.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin cererea înregistrată sub nr.19451 din 21 august 2006 la Casa Locală de Pensii Câmpina a solicitat stabilirea pensiei pentru limită de vârstă conform disp. art.64 alin.1 din Legea nr.19/2000 modificată și completată, solicitând reducerea vârstei standard de pensionare având în vedere perioadele în care și-a desfășurat activitatea ce se încadrează în grupa a II a de muncă.
A mai arătat reclamantul că prin adeverințele nr.1174 din 12 mai 1998 emisă de SC SA B, 1099/31 iulie 2000 și 1100/31 iulie 2000 emise de SC SA B precum și adeverința nr.239/3 mai 2006
– 2 –
emisă de SC SA rezultă că în perioadele solicitate, respectiv 11.04.1973 – 31.12.1974, 01.01.1975 – 20.12.1985 și 09.01.1991 – 31.07.2000 reclamantul desfășurat în mod efectiv activități încadrate în grupa a II a de muncă în procent de 100 %, iar pentru această perioadă angajatorul a virat, în ceea ce-l privește, diferența de contribuție la asigurările sociale specifica grupa a II a de muncă.
A susținut reclamantul că prin adresa nr.148 din 26 iunie 1996 Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Secretariatul General a stabilit ca activitățile de exploatare, întreținere, revizii și reparații desfășurate în cadrul SC SA după data de 19 martie 1969 se încadrează în grupa a II a de muncă.
Prin Hotărârea nr.4 din 16 septembrie 1996 SC SA au fost aprobate funcțiile ce beneficiază de grupa a II a de muncă, astfel încât în considerarea și a fișei postului ocupat de reclamant se poate concluziona că activitățile desfășurate în perioada anterior precizată se încadrează în grupa a II a de muncă.
În drept, contestatorul și-a întemeiat contestația pe disp. art.87 din Legea nr. 19/2000 modificată și completată.
În dovedirea acțiuni, reclamantul a depus la dosar adresa nr.1945/3 aprilie 2007 și decizia nr.- din 22 martie 2007, ambele emise de Casa Județeană de Pensii P, adresa către SC SA emisă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Hotărârea nr.4 din 26 septembrie 1996 Adunării Generale a acționarilor din SC SA B, fișa postului, autorizație de mecanic trolist, autorizație de construire și reparare telecabine emise de SC P SA, adeverințe de încadrare în grupa a II a de muncă, copia carnetului de muncă.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Câmpina a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca tardiv introdusă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.
S-a arătat prin întâmpinare că potrivit dispozițiilor imperative ale art. 87 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare, iar potrivit art. 88 decizia necontestată în termen este definitivă.
Pe fondul cauzei se arată că din analiza documentelor prezentate de reclamant încă de la solicitarea acordării pensiei de invaliditate, în vederea dovedirii activității desfășurate în grupa superioară de muncă, s-a constatat faptul că nu pot fi valorificate la stabilirea stagiului de cotizare realizat și, prin urmare, reclamantul nu îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă prin reducerea vârstei standard de pensionare (pentru activitatea desfășurată în grupa a II a de muncă).
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a admis acțiunea formulată de reclamantul G și a anulat decizia nr.-/2007 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii P, a constatat că activitatea desfășurată de reclamant în perioada 3.08.1970 – 18.10.1972,
– 3 –
11.04.1973 – 31.12.1974, 01.01.1975 – 20.12.1985 și 09.01.1991 – 31.07.2000 se încadrează în grupa a II a de muncă.
Prin aceiași sentință s-a dispus obligarea intimatei să-i recalculeze stagiul de cotizare, reținând și stagiul de cotizare realizat în condițiile grupei a II a de muncă și să-i emită o nouă decizie de pensionare pentru limită de vârstă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin Ordinul nr.50/1990 au fost stabilite locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite și se încadrează în grupele I și II de muncă stabilindu-se, de asemenea, că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă se face de conducerea unităților de comun acord cu sindicatele în raport cu condițiile concrete de muncă.
De asemenea, încadrarea în grupa de muncă se face și în raport cu timpul efectiv lucrat în locurile de muncă incluse în aceste grupe, timpul minim pentru grupa I fiind de 50%, iar pentru grupa a II a cel puțin 70% din programul de lucru.
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar a rezultat că pentru toate perioadele rezultate în acțiune reclamantul a prestat muncă în proporție de 100% în locuri de muncă încadrate în grupa a II de muncă, și prin urmare, se impune anularea deciziei de pensionare și recalcularea pensiei potrivit stadiului de cotizare realizat în condițiile grupei a II a de muncă.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că reclamantul a fost pensionat în anul 2002 și la acea dată nu a fost luat în considerare vechimea menționată în acțiune ca activitate prestată în grupa a II a de muncă pe considerentul că prestată nu se încadrează în nici una din grupele de muncă. În aceste condiții, ținând seama de dispozițiile art. 87 din Legea nr.19/2000 decizia de pensionare a rămas definitivă, iar pretențiile reclamantului sunt tardiv formulate.
Pe fond, soluția este criticată deoarece nu s-a analizat temeiul legal de încadrare în grupa a II a de muncă pentru că activitatea la care a fost încadrat reclamantul nominalizată în anexa 2 pct. 153 Ordinul 50/1990 constând în încărcarea sau descărcarea cărbunelui sau a minereurilor în și din corfele funicularelor nu are nicio legătură cu munca prestată efectiv de reclamant care a deținut funcțiile de diriginte șantier, inginer, inginer principal, șef agenție transport telecablu, respectiv director agenție la unități economice care nu activează în minerit.
În plus, pentru perioada 1970-1972 când reclamantul a deținut funcția de inginer la SC SA B nu s-a făcut dovada că acesta a lucrat în aceleași condiții cu personalul de bază pentru a-i fi aplicabile disp. HG nr.1223/1990.
Pentru perioada 1973-1974 cât reclamantul a deținut funcția de diriginte de șantier instanța de fond nu a observat că această funcție nu se regăsește în mențiunile exprese ale Hotărârii AGA nr.4/1996.
Din aceste motive raportul de expertiză efectuat de este nerelevant, concluziile expertului bazându-se exclusiv pe adeverințele depuse la dosar.
Examinând soluția atacată prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar a criticilor formulate de recurentă și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea
– 4 –
constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Este adevărat că, potrivit art.87 Legea nr. 19/2000 decizia Casei teritoriale de pensii necontestată în termen de 45 de zile de la comunicare devine definitivă.
În speță, însă, decizia care a fost contestată nu este aceea din anul 2002, ci decizia nr.-/22.03.2007 în raport cu care contestația este formulată în termen, iar preluarea unor elemente din prima decizie nu conferă acestora un caracter definitiv pentru că potrivit aceleiași legi cu ocazia modificării din orice motiv a pensiei se pot valorifica orice alte drepturi care nu au fost avute în vedere anterior, cum este și cazul încadrării în grupele I și II de muncă.
Susținerile recurentei ar fi avut substanță dacă, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-ar fi stabilit că pentru perioadele menționate în acțiune reclamantul nu poate beneficia de încadrarea într-o grupă superioară de muncă.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că în intervalul 3.08.1970 – 18.10.1972 reclamantul a avut calitatea de inginer stagiar la SC SA și potrivit HG nr.1223/1990 pentru a putea fi încadrat în grupa a II de muncă, așa cum corect arată recurenta, pe lângă adeverința depusă la dosar, reclamantul trebuia să facă dovada, în raport cu funcția deținută, că a lucrat în condiții de șantier cel puțin 70% din programul de lucru, deoarece persoanele care nu lucrează nemijlocit în activitățile specifice de construcții montaj cel puțin 70% din programul de lucru nu pot fi automat încadrate în această grupă.
În speță se constată că această probă nu a fost făcută, critica recurentei fiind fondată.
În ce privește cealaltă perioadă de timp menționată în motivele de recurs cât reclamantul a fost diriginte de șantier, Curtea constată că potrivit adresei de la fila 9 – dosar fond a – Cabinetul Secretarului de Stat personalul care asigură lucrările de exploatare, întreținere, revizii și reparații din cadrul SC SA B se încadrează în grupa a II a de muncă pentru perioada lucrată după 18 martie 1969.
În Hotărârea nr.4/1996 a AGA SC SA funcția de diriginte de șantier nu este menționată în mod expres și nici nu poate fi încadrată la categoria personal tehnic de întreținere, exploatare și execuție instalații de transport pe cablu, deoarece în penultimul alineat al acestei hotărârii funcțiile respective sunt nominalizate fără a se include funcția de diriginte de șantier.
În atare condiții, nici această perioadă de timp nu îndeplinește condițiile de încadrare în grupa a II a de muncă, ceea ce nu este cazul pentru restul perioadelor menționate de recurentă în care reclamantul a ocupat funcții expres nominalizate în Hotărârea AGA nr. 4/1996 și pentru care potrivit adresei de la fila 9 – dosar fond se acordă grupa a II a de muncă.
Așa fiind, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va exclude de la grupa a II a de muncă perioadele 03.08.1970 – 18.10.1972 și 11.04.1973 – 31.12.1974, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
– 5 –
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII P, cu sediul în P,-, județul P, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței civile 1174 din data de 19 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, domiciliat în S, nr.15, județul P, și în consecință:
Modifică în parte sentința sus-menționată în sensul că exclude de la grupa a II a de muncă perioadele 03.08.1970 – 18.10.1972 și 11.04.1973 – 31.12.1974.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Cristina Mihaela Moiceanu Marilena
Grefier,
Red./
2 ex./15.02.2008
f- – Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3120
