Contestație decizie de pensionare. Decizia 245/2010. Curtea de Apel Oradea


DECIZIA CIVILĂ nr. 245/2010-

Ședința publică din 08 februarie 2010

Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat derecurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator G, cu domiciliul în O. nr. 114 – scara B. 54 județul B, împotriva sentinței civile nr. 560/LM/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare,

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă pentru intimatul contestator, lipsă, reprezentantul său av. în baza împuternicirii avocațială din 02.10.2009 emisă de Baroul Bihor – Cabinet individual, lipsă fiind de asemenea intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:

Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul intimatului contestator solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.560/LM/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admisă contestația formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:

S-a dispus anularea deciziei nr. -/01.10.2008 emisa de intimata pe seama contestatorului și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 16.06.2006, sens in care a fost obligată intimata să emită o noua decizie de pensionare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr. -/23.04.1987, contestatorul a fost înscris la pentru muncă depusă și limită de vârstă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, iar prin decizia nr. -/01.10.2008 i-a fost recalculată pensia cu un stagiu complet de cotizare avut în vedere de 30 de ani.

Din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 care prevede că “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”, rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie.

În lumina acestei interpretări, s-a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 226/2006 “prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare”, așadar, indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I-a de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la Legea nr. 226/2006.

În conformitate au prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1, în cazul din speță activitatea din turnatorii. (contestatorul desfășurându-si activitatea ca maistru la turnatorie la . O).

Anii lucrați într-o unitate în care se desfășurau astfel de activități constituie activitate desfășurată în condiții speciale potrivit prevederilor articolului 1 alin. 3 “locurile de muncă în care s-au desfășurat activitățile prevăzute în Anexa 1 rămân în continuare încadrate în condiții speciale de muncă “.

În consecință, dată fiind activitatea desfășurată de contestator timp de 27 de ani, 10 luni și 22 zile într-o unitate ce avea activitatea care în prezent s-ar încadra la muncă în condiții speciale, calculul pensiei pentru limită de vârstă în cazul contestatorului trebuia să se facă potrivit prevederilor art. 3, 4, 5 și 6 din Legea nr. 226/2006, respectiv prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale în perioade de cotizare.

Având in vedere că prevederile Legii nr. 226/2006 intră în vigoare la data de 16.06.2006, instanța a obligat intimata sa acorde aceste drepturi începând cu aceasta dată.

Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii contestației formulate.

În motivarea recursului, recurenta arată în esență că:

în cauză sunt incidente prevederile Legii nr. 3/1977, contestatorul fiind înscris la în baza deciziei nr. -/23.06.1987;

a fost în eroare instanța când a interpretat articolul 2 aliniatul 1 din nr.HG 1550/2004, opinând fără o fundamentare legală că se aplică alt stagiu de cotizare decât cel impus de Legea nr. 3/1977, care reglementează o vechime integrală în muncă necesară ieșirii la pensie de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei, articolul 14 aliniatul 4 al acestei legi acordând doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă;

un alt motiv de recurs vizează inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 226/2006 în cazul în speță, întrucât acest act normativ stipulează că încadrarea în condiții speciale de muncă are loc începând cu data de 1 aprilie 2001, iar locurile de muncă sunt doar unitățile prevăzute în anexa 2 la lege, condițiile impuse de acest act normativ trebuind să fie îndeplinite cumulativ;

totodată, recurenta invocă faptul că s-a făcut confuzie între stagiul de cotizare realizat, care reprezintă vechimea totală în muncă, stagiul complet de cotizare, care este stabilit în mod expres de legiuitor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual și respectiv reducerea vârstei standard de pensionare, care nu are legătură cu reducerea stagiului complet de cotizare.

În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8 și 9 Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004.

Deși legal citat, intimatul contestator u G nu a formulat întâmpinare, iar în ședința publică din 08.02.2010 a solicitat, prin reprezentant, respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Intimatul contestator a fost înscris la pensie pentru depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/23.04.1987 în baza Legii nr. 3/1977, iar ulterior i-a fost recalculată pensia, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în condițiile în care justifică o vechime în muncă de 27 ani, 10 luni și 21 zile în grupa I-a de muncă și 04 ani și 10 zile în grupa a III-a de muncă, ca maistru la secția a Intreprinderii “.”

Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, a stabilit care sunt locurile de muncă în condiții speciale, iar prin anexa 1 pct. 24 la actul normativ, este încadrată ca loc de muncă în condiții speciale și activitatea desfășurată în “turnătoriile de fontă, neferoase sau materiale refolosibile neferoase, cu producție industriala continuă, în care se executa si operațiile de dezbatere sau de curățare a pieselor în hala de turnare”.

Prin urmare, contestatorul îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2006 și Legea nr. 19/2000, care obligă casele de pensii județene la recalcularea pensiilor din sistemul public, astfel că, stagiul complet de cotizare ce urmează a se reține pentru intimat este de 25 de ani, cum corect a reținut instanța de fond.

Este evident că nu este întemeiată critica recurentei privind inaplicabilitatea Legii nr. 226/2006 în cauză, câtă vreme la articolul 2 aliniatul 2 din acest act normativ se stipulează că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii.

În ceea ce privește stagiile de cotizare, nu reiese din sentință că instanța ar fi făcut confuzie între acestea, dimpotrivă, a evidențiat că stagiul complet de cotizare este de 25 de ani, conform dispozițiilor Legii nr. 226/2006 și nu de 20 de ani, cum neîntemeiat a solicitat contestatorul, sau de 30 de ani, cum a reținut intimata prin decizia contestată.

În această situație, critica adusă hotărârii instanței de fond privind stabilirea stagiului de cotizare de 25 de ani la recalcularea pensiei contestatorului, este nefondată, sub acest aspect neimpunându-se modificarea sentinței.

Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I sau a II-a de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de articolul 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de articolul 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei) au procedat corect, articolul 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță, dat fiind că până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la articolele 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12.

S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea, întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului – 08.09.2008 – partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții de Apel Oradea, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.

Prin urmare, soluția pronunțată de instanța de fond prin sentința recurată va fi menținută în ce privește reținerea stagiului complet de cotizare.

Se impune însă modificarea acesteia doar în ceea ce privește data de la care urmează a fi acordate drepturile în favoarea contestatorului.

Astfel, potrivit articolului 169 aliniatul (3) din Legea nr. 19/2000, pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare cererii de recalculare.

Cum Legea nr. 226/2006 nu prevede o dată expresă privind acordarea drepturilor recalculate celor care au desfășurat activitate în condițiile deosebite stipulate în anexa nr. 1 și cum, potrivit articolului 6, acestea se completează cu dispozițiile Legii nr. 19/2000, data de la care se cuvine recalcularea pensiei petentului este de 01.10.2008, corespunzând lunii următoare cererii adresată de către acesta direct instanței de judecată.

Față de aceste considerente, în baza articolului 312 aliniatul (1), combinat cu articolele 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul civil de față, se va modifica în parte sentința Tribunalului Bihor, în sensul că drepturile stabilite se acordă contestatorului începând cu data de 01 octombrie 2008 și se vor păstra restul dispozițiilor.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civilintrodus derecurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator G, cu domiciliul în O. nr. 114 – scara B. 54 județul B, împotriva sentinței civile nr. 560/LM/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că drepturile stabilite prin sentință se acordă începând cu data de 01.10.2008.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 08 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

– – – – – – – –

: GM/19.02.2010

Complet fond: N,

în 2 ex.: ID/19.02.2010

2 comunicări cu:

1.CASA JUDEȚEANĂ DE PENSIIB, cu sediul în O- județul B,

2.G,O. nr. 114 – scara B. 54 județul