Contestație decizie de pensionare. Decizia 258/2008. Curtea de Apel Oradea


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.258/2008-

Ședința publică din 19 februarie 2008

PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător

– – – judecător

R – – judecător

– – – grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimatul contestator din comuna, nr.117, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.672/LM din 26 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că la data de 23.01.2008 prin registratura instanței a parvenit la dosar întâmpinare din partea intimatului contestator, că în cauză se solicită judecarea în lipsă, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.672/LM din 26 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, a fost admisă contestația formulată de contestatorul domiciliat în sat n 117, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, județul B și în consecință, s-a dispus anularea deciziei nr.16414/1 iulie 2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, sens în care a dispus emiterea unei noii decizii de pensionare, în favoarea contestatorului. Intimata a fost obligată la plata sumei de 85,6 lei, în favoarea contestatorului, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele:

Contestatorul a fost înscris la pentru muncă depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.12.1984, prin decizia nr.16414/04.09.1984. În urma recalculării drepturilor de intimata a ținut cont la stabilirea punctajului mediu anual de un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.

Prin contestația formulată, contestatorul solicită anularea deciziei prin care i-a fost recalculată pensia, întrucât apreciază că intimata a stabilit greșit punctajul mediu anual realizat în urma evaluării, deoarece a împărțit totalul punctelor obținute la 30 de ani și nu la 20 de ani așa cum prevede HG 1550/2004.

Examinând contestația formulată prin prisma dosarului de pensie al contestatorului și a actelor normative incidente în materie, tribunalul a constatat că modul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei contestate este greșit.

Astfel, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, astfel încât să fie respectat principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie” precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 4 din 03.02.2005.

Conform art. 1 din OUG nr. 4/2005 pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.

Conform art. 2 din același act normativ, recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Din coroborarea acestor texte de lege rezultă indubitabil că pentru pensiile stabilite anterior datei de 1.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii 19/2000. Ori, contestatorul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă la data de 01.12.1984, fiind pensionat în temeiul dispozițiilor Legii 3/1977.

Este adevărat că în conformitate cu art. 2 din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechime integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, însă aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile întrucât pe lângă faptul că acest act normativ are o forță legislativă inferioară ordonanței de urgență este și anterior adoptării OUG nr.4/2005 care consacră principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie”. Prin urmare normele metodologice de aplicare a HG. 1550/2004 sunt implicit abrogate prin intrarea în vigoare a OUG 4/2005. Nu se poate vorbi despre o retroactivitate a legii civile prin aplicarea Legii 19/2000 și pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a acestui act normativ ci, este vorba de aplicarea principiului “aplicării imediate a legii noi”, recalcularea pensiilor realizându-se cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr.4/2005. De altfel, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 cu pensiile pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 era imperios necesar a se aplica o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG 4/2005 care face trimitere pentru toți pensionarii indiferent de data înscrierii la pensie la dispozițiile Legii 19/2000. Dacă s-ar aplica art. 2 din normele metodologice de aplicare a HG. 1550/2004 care prevede aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor de a se uniformiza pensiile pensionarilor, nu va fi realizat niciodată întrucât s-ar aplica acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare.

În concluzie, tuturor pensionarilor indiferent de data înscrierii la pensie urmează să li se aplice dispozițiile Legii 19/2000.

Conform art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 lit. și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, începând cu vârsta de 45 de ani.

Conform art. 20 lit. a din Legea 19/2000 locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.

Din fișa de pensie a contestatorului rezultă că a desfășurat activitate în subteran o perioadă de peste 20 de ani în funcția de ajutor sondor subteran, sondor subteran, vagonetar subteran.

Prin urmare, contestatorul îndeplinește condițiile prevăzute de art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 și art.20 lit. a din Legea 19/2000.

Conf. art. 77 al.2. din Legea 19/2000 în situația asiguraților prevăzuți la art.43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. Ori, art. 43 al. 1 din Legea 19/2000 prevede un stagiu de cotizare de 20 de ani.

Prin urmare intimata Casa Județeană de Pensii a determinat greșit punctajul mediu anual al contestatorului prin împărțirea numărului de puncte obținut de asigurat la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, încălcând astfel dispozițiile art.77 al. 2 coroborat cu art. 43 al. 1 și art. 20 lit. a din Legii 19/2000.

Față de aceste considerente instanța a admis contestația formulată de contestator și în consecință a obligat intimata să anuleze decizia de pensionare nr.16414 /01.07.2007, emisă pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, sens în care se va emite pe seama contestatorului o nouă decizie de pensionare.

Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs Casa Județeană de Pensii B solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii contestației, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului se arată că instanța de fond a dat o interpretare eronată dispozițiilor art. 2 alineat 1 din HG. 1550/2004, reținând că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea 3/1977, în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, ci un al număr de ani vechime în muncă, fără ca această opinie să fie fundamentată pe o anumită dispoziție legală.

Instanța prin cele dispuse face o evidentă confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea 3/1977 îl impune a fi realizat și anumite reduceri ale vârstelor de pensionare, care operau în baza aceluiași act normativ, reduceri care se acordă în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă.

În ipoteza aplicării dispoziției instanței de fond în sensul determinării punctului mediu anual prin împărțirea numărului total de puncte obținute la un număr de 20 ani, cei 20 ani nereprezentând un stagiu de cotizare în înțelesul legii, ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare, ar însemna o greșită aplicare a legii.

Se mai invocă faptul că instanța a motivat contradictoriu hotărârea, reținând că intimatului i se aplică dispozițiile art. 2 din HG. 1550/2004, pe care le coroborează cu art. 14 din Legea 3/1997, deși aceasta din urmă nu cuprinde nici o referire la 15 ani sau 20 de ani ca stagiu complet de cotizare.

În drept, invocă art. 304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, HG.1550/2004.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, hotărârea atacată fiind întemeiată pe dispozițiile Legii 19/2000, în vigoare la data începerii operațiunilor de evaluare, respectiv la data de 01.07.2005.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Intimatul contestator a fost înscris la pensie pentru depusă și limită de vârstă prin decizia 16414 / 04.09.1984, reținându-se că aceasta avea o vechime în muncă de 39 ani și 19 zile, din care 25 ani și 16 zile în grupa I de muncă, respectiv 1 ani 6 luni și 9 zile în grupa a III a de muncă.

Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie al acestuia, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, dar articolul 43 din Legea nr. 19/2000 prevede pentru asigurații care au lucrat efectiv în grupa I și II de muncă, de expunere la radiații, prevăzut de articolul 20 litera b și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani la grupa I-a și 20 de ani la grupa a II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform articolului 77 din lege.

Este cert că intimatului i s-au aplicat, la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de articolele 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, aspect corect reținut de instanța de fond, nefiind o adăugare la lege, întrucât s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare, se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, iar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră chiar principiul egalității tuturor participanților la sistemul public, altfel s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru cei care au avut “neșansa” de a obține dreptul la pensie anterior Legii nr. 19/2000, ceea ce ar contraveni atât Constituției, ce proclamă egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.

Prin aplicarea dispozițiilor legale mai sus arătate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatului, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată a acestuia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile sunt neavenite.

Legea 3/1977 nu a operat cu noțiunile introduse prin Legea 19/2000, adică stagiu de cotizare, stagiu complet de cotizare, punctaj mediu anual, etc.

Cu toate acestea, introducerea acestor noțiuni noi și necorelarea lor cu textul legii vechi, față de principiile enunțate de articolele introductive ale Legii 19/2000, nu pot duce la interpretarea textului legii noi decât în sensul cel mai favorabil petentului și nu în sensul restrângerii dreptului acestuia sau chiar discriminatoriu pentru acesta.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea de APEL ORADEA în temeiul articolului 312 aliniat 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, în contradictoriu cu intimatul contestator din comuna, nr.117, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.672/LM din 26 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GRREFIER,

– – – – R – – –

Red.dec.- /13.03.2008

Jud.fond. –

Dact./13.03.2008

Ex.2