Contestație decizie de pensionare. Decizia 313/2008. Curtea de Apel Oradea


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 313/2008

Ședința publică din 28.02.2008

PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța

JUDECĂTOR 2: Trif Doina judecător

JUDECĂTOR 3: Lazăr

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B – O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator cu domiciliul în comuna, sat, nr. 20, județul B, împotriva sentinței civile nr. 763/LM din 17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 21.02.2008, întâmpinare formulată de intimatul contestator, după care:

Instanța, consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

CURTEA D APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 808/LM din 25.10.2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis excepția lipsei capacității de exercițiu a intimatei CASA LOCALĂ DE PENSII B, cu sediul în B,-, jud. B, și în consecință a respins contestația față de această intimată.

A admis contestația formulată de contestatorul domiciliat în localitatea, sat, nr. 20, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, jud. B, cod poștal -, și în consecință:

A dispus anularea deciziei nr. 18597/01.07.2007, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.07.2005, sens în care a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare.

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere următoarele considerente:

În ședința publică din 15.10.2007, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei capacității de exercițiu a intimatei CASA LOCALĂ DE PENSII B, pe ca a admis-o, întrucât Casa Locala de Pensii B este o unitate fără personalitate juridica conform prevederilor Statutului

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat următoarele:

Prin decizia nr. 18597/23.12.1986 contestatorul a fost inscris la pentru limita de varsta in baza prev. Legii nr. 3/1977 incepand cu data de 01.10.1986, iar prin decizia nr. 18597/01.07.2007 a fost recalculat dreptul de al contestatorului.

Potrivit buletinului de calcul anexat ultimei decizii, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare.

În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din HG1550/2004 care prevede că: “Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] ” ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani.

astfel de concluzie este însă eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus.

Aceste reglementările se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevăd în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”.

Or, având în vedere acest principiu, că nr.OUG 4/2005 este ulterioară HG1550/2004 precum si că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, instanța a apreciat că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionari ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.

Art. 43 alin. 3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința depusă de contestator în probațiune (fila 8), rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin. 1 lit. b și art. 43 din Legea nr. 19/2000 precum și art. 2 alin. 1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a dispus anularea deciziei nr. 18597/01.07.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.07.2005 (existând acte care sunt de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat), sens în care va emite o noua decizie de pensionare.

Instanța nu a acordat cheltuieli de judecată in baza art. 274. pr. civ. întrucât cuantumul acestora nu a fost dovedit.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, scutit de plata taxelor de timbru, pârâta Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977 din 23.12.1986 iar la recalculare s-au aplicat dispozițiile HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005. S-au aplicat dispozițiile OUG nr. 19/2007 la recalcularea efectuată prin decizia nr. 18597/01.07.2007, ce dispune că art. 161 alin. 2 – 5 din Legea nr. 19/2000 se aplică din 01.07.2007, greșit instanța acordându-le din 01.07.2005. În cuprinsul deciziei nu s-a menționat că dacă în 3 ani din 01.07.2005 se vor prezenta acte de natură a modifica elementele avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, tocmai pentru că acest document nu este o decizie de recalculare ci, o decizie emisă în aplicarea unui act normativ ce dispune că drepturile se acordă din 01.07.2007.

Se găsește în eroare instanța cu privire la interpretarea art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004, în opinia instanței, stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977, ce reglementa vechimea integrală de 30 ani pentru bărbați și 25 ani pentru femei, ca și condiție necesară înscrierii la pensie ci un alt număr de ani vechime, fără o fundamentare legală, făcându-se o interpretare ce excede normei care reglementează strict anumite aspecte.

Nu poate fi aplicat principiul – la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie – deoarece HG nr. 1550/2004 prevede la art. 2 alin. 3 excepții pentru cei cărora li s-au deschis drepturile la pensie în intervalul 1 iulie 1977 – 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinare punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.

Articolul 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977 acorda beneficiul reducerii vârstei de pensionare celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I sau cel puțin 20 de ani în grupa a II-a de muncă, deci putea solicita pensionarea anterior împlinirii vârstei standard de pensionare. Prin cele dispuse, s-a făcut confuzie între stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 3/1977 și anumite reduceri ale vârstelor de pensionare ce se acordau celor ce și-au desfășurat activitatea în condiții speciale. Cei 15 ani nu reprezintă un stagiu de cotizare ci un număr de ani cu care se reduce vârsta standard de pensionare.

Există o contradicție în termeni, s-a precizat că se aplică art. 2 alin. 1 din HG nr. 1559/2004 în cazul intimatului, iar apoi s-au coroborat cu dispozițiile art. 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977, ori, textul nu face referire la cei 15 sau 20 de ani ce ar reprezenta un stagiu complet de cotizare.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, arătând că cele reținute de instanța de fond sunt conform OUG nr. 4/2005 și Legii nr. 19/2000.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Drepturile la pensie ale intimatului au fost stabilite prin decizia nr. 18597/23.12.1986 începând cu data de 01.10.1986, în baza Legii nr. 3/1977. conform art. 1 alin. 2 din HG nr. 550/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, potrivit OUG nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, a doua etapă de plată drepturilor de pensie recalculate, s-a stabilit cu începere din 01.07.2005 pentru cei a căror drepturi s-au deschis în perioada 1981 – 1990 inclusiv.

Așadar, față de aceste dispoziții legale, întrucât intimatul depus dovezi ce confirmă faptul că a lucrat cel puțin 15 ani în zona I de radiații, grupa I, cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond a dispus ca drepturile să fie acordate din 01.07.2005, faptul că recurenta nu a înscris o asemenea mențiune în decizia contestată nu este un aspect ce să înlăture aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, criticile fiind nefondate.

Referitor la celelalte aspecte invocate, se reține conform celor expuse faptul că, intimatul s-a pensionat în perioada în care avea aplicabilitate Legea nr. 3/1977, dar, tocmai în ideea echității Guvernul României a adoptat OUG nr. 4/2005 ce a consacrat principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”, ori acest act normativ a intrat în vigoare ulterior HG nr. 1550/2004, excepțiile invocate de recurentă conform acestui act normativ de la principiul enunțat, nu au incidență în speță.

Articolul 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual iar cuantumul fiecărei pensii se stabilește cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect față de care, corect instanța de fond a făcut aplicarea art. 20 alin. 1 lit. b, art. 43 din Legea nr. 19/2000, altfel ar fi încălcat principiul enunțat mai sus și implicit art. 2 din Legea nr. 19/2000 ce consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensii, neaplicarea ar crea un tratament discriminatoriu pentru cei ce s-au pensionat anterior intrării în vigoare a acestei legi, aspect ce ar contraveni atât Constituției ce proclamă egalitatea de tratament cât și prevederilor internaționale în materie.

Intimatul, anterior datei deschiderii dreptului la pensie, a lucrat în condiții de muncă deosebite, radioactive, grupa I de muncă, situație pentru care chiar Legea nr. 3/1977 îl proteja în sensul reducerii vârstei de pensionare, iar, art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres faptul că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în grupa I, II de muncă, expunere la radiații, prevăzut de art. 20 lit. b și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani grupa I și 20 de ani în grupa a II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform art. 77 din Legea nr. 19/2000.

Prin aplicarea dispozițiilor legale în materie, instanța doar a dispus aplicarea acestora și situației intimatului, dispoziții mai favorabile, altfel s-ar fi ajuns la o nejustificată și evidentă a acestuia raportat la cei pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, instanța neinterpretând greșit dispozițiile legale ci, dimpotrivă, nefiind în eroare și nici nu a făcut o motivare contradictorie, criticile fiind neavenite, hotărârea fiind de altfel conformă practicii constante a Curții de APEL ORADEA, în materie.

Față de toate considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă instanța de recurs, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

Nu a justificat intimatul cheltuielile de judecată astfel că nu se vor acorda.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B – O, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator cu domiciliul în comuna, sat, nr. 20, județul B, împotriva sentinței civile nr. 763/LM din 17.10.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 27.02.2008.

Președinte Judecător Judecător Grefier

– – – – – –

– redactat decizie în concept – judecător – – – – – 10.03.2008

– judecători fond -,

– dact. gref. MV – 10.03.2008 – 2 ex.