DECIZIA CIVILĂ nr. 353/2010-
Ședința publică din 22 februarie 2010
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat derecurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în Vadu nr. 191 județul B, împotriva sentinței civile nr. 288/LM/2009 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru,precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă în baza articolului 242 aliniatul (2) Cod procedură civilă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 288/LM/2009 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-,fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr. -/24.06.2008 emisă de intimată și a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.09.2005, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatorul a ieșit la pentru depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/08.11.1994, intimata având în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000, iar potrivit buletinului de calcul nr. -/1994, contestatorul a lucrat în grupa I-a de muncă 30 de ani, 1 lună și 16 zile, având un stagiu total de cotizare realizat de 47 de ani, 9 luni și 22 de zile.
Tribunalul a constatat că, în conformitate au prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1. La punctul 7 din anexa 1 este stipulată activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor. Din copia fișei de rezultă că reclamantul a desfășurat activitatea ca meseriaș cale și șef echipă întreținere cale, o perioadă de peste 25 de ani.
Instanța constată că această ocupație avută de contestator se încadrează în siguranța circulației având în vedere dispozițiile anexei nr. 2 punctul 41 din Ordinul nr. 447/2003 pentru aplicarea Instrucțiunilor privind examinarea medicală și psihologică a personalului din transporturi cu responsabilități în siguranța circulației, care prevăd că funcția de șef echipă întreținere cale implică o responsabilitate în siguranța circulației.
Conform art. 3 din Legea nr. 226/2006, asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege, iar conform art. 5 din același act normativ, pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 de ani a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
Din aceste prevederi legale rezultă că la stabilirea punctajului mediu anual intimata avea obligația să împartă numărul de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale la 25 de ani și nu la 30 de ani așa cum în mod greșit a dispus.
De asemenea, solicitarea contestatorului de a se împărți punctajul mediu anual la 20 de ani, instanța a găsit-o neîntemeiată, deoarece numărul de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale se împarte la 25 de ani și nu la 20 de ani, cum a solicitat acesta.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, în termen legal și scutit de plata taxei judiciare de timbru, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației formulată de reclamantul.
Recurenta critică sentința recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în motivare că în condițiile în care contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă și munca depusă în data de 06.09.1994, conform deciziei de pensionare nr. -/1994, în mod greșit a considerat instanța de fond că în speță sunt incidente dispozițiile Legii nr. 19/2000, respectiv ale Legii nr. 226/2006, arătând recurenta că la recalcularea pensiei contestatorului urmează a fi avute în vedere dispozițiile articolului 8 din Legea nr. 3/1977, sub imperiul căreia acesta s-a pensionat.
Referitor la dispozițiile Legii nr. 226/2006, menționează că activitatea desfășurată de contestator nu se regăsește printre cele strict reglementate de lege la punctul 7 din anexa la lege, iar reclamantul s-a pensionat anterior datei de 01.04.2001, astfel că dispozițiile Legii nr. 226/2006 nu sunt aplicabile.
În drept sunt invocate prevederile articolului 304 punctele 8 și 9 Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000, Ordinul nr. 447/2003 și Legea nr. 226/2006.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a hotărârii recurată ca legală și temeinică, corect reținând instanța de fond că activitatea desfășurată concură la siguranța circulației, fiind incidente dispozițiile Legii nr. 226/2006.
Recurenta depune la dosar completare la întâmpinarea depusă de intimat, arătând că reclamantului i s-a pus în sentința civilă nr. 288/LM/2009 prin decizia de recalculare cu nr. -/07.04.2009, punctajul mediu anual obținut prin utilizarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani fiind de 1.41736 puncte. Menționează că în situația în care i s-ar menține stagiul complet de cotizare din decizia de pensionare contestată, reclamantul ar beneficia de prevederile OUG nr. 100/2008, iar punctajul mediu estimativ ar fi de 1.46651 puncte, urmând să crească din nou prin aplicarea prevederilor Legii nr. 218/2008 la aproximativ 1.68551 puncte.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1994, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr. -/08.11.1994 emisă de Casa Județeană de Pensii B.
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că reclamantul a desfășurat activitate în grupa I-a de muncă o perioadă de 30 ani, o lună și 16 zile, având un stagiu total de cotizare realizat de 47 de ani, 9 luni și 22 de zile, iar pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani, prevăzut de Legea nr. 3/1977, sub imperiul căreia acesta s-a pensionat.
Prin cererea dedusă judecății, contestatorul solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG nr. 4/2005 și Legii nr. 226/2006, prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 25 de ani prevăzut de articolele 3, 5 din Legea nr. 226/2006, în considerarea activității desfășurată de acesta în condiții speciale.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea dispozițiilor articolului 77 aliniatul 2 și ale articolului 43 aliniatele 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea în vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de Apel Oradeaa fost constantă în a considera că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei în temeiul OUG. 4/2005 este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr. 226/2006 și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai Convenției Europene a Drepturilor Omului, reflectată în hotărârile de condamnare a României pentru încălcarea articolului 1 din Primul Protocol adițional al Convenției, se observă că într-un număr mare de cazuri condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond, deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă, Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea în acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de Apel Oradeaa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr. 226/2006, astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu articolul 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform articolului 20 aliniatul 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr. 30/1994 face parte din dreptul intern, astfel cum prevede articolul 11 aliniatul 2 din legea fundamentală.
Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2009 și cum contestatorul întrunește condițiile de a i se recalcula pensia cu un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, criticile recurentei privind greșita interpretare a dispozițiilor legale incidente în cauză sunt nefondate, în mod temeinic și legal reținând instanța de fond că activitatea desfășurată de contestator – meseriaș cale și șef echipă întreținere în cadrul CFR – se încadrează în categoria activităților ce concură la siguranța circulației, relevante fiind în acest sens și dispozițiile anexei 2 punctul 41 din Ordinul nr. 447/2003.
Cum contestatorul a desfășurat această activitate pentru o perioadă mai mare de 25 de ani și întrucât activitatea desfășurată se regăsește printre cele enumerate în anexa 1 Legii nr. 226/2006 (punctul 7), se încadrează în condiții speciale de muncă, stagiul complet de cotizare ce urmează a fi avut în vedere cu ocazia recalculării drepturilor de pensie în favoarea contestatorului, conform articolului 3 din Legea nr. 226/2006, este de 25 de ani, dispozițiile instanței de fond în acest sens fiind temeinice și legale.
Greșit însă prima instanță a dispus acordarea drepturilor de pensie, astfel recalculate, începând cu data de 01.09.2005, dată la care Legea nr. 226/2006 nici nu era în vigoare, sub aspectul momentului de la care urmează a fi acordate aceste drepturi fiind incidente dispozițiile articolului 169 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
Cum în cauză nu s-a făcut dovada înregistrării cererii de recalculare în sensul prevăzut de articolul 169 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000, drepturile de pensie recalculate cu luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de 25 de ani urmează a fi acordate începând cu data sesizării instanței – 01.07.2008 – și nu din data de 01.09.2005, sub acest aspect urmând a fi admis recursul și modificată sentința recurată, în baza articolului 312 Cod de procedură civilă, raportat la articolul 304 punctul 9 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în Vadu nr. 191 județul B, împotriva sentinței civile nr. 288/LM/2009 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că obligă intimata să recalculeze pensia contestatorului cu utilizarea stagiului de 25 de ani, începând cu 01.07.2008.
Înlătură dispoziția instanței de fond privind recalcularea începând cu 01.09.2005.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 22 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – – –
decizie: TF/04.03.2010
Complet fond: L,
în 2 ex.: /04.03.2010
2 comunicări:
1.CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B,cu sediul în O- județul.
2.,cu domiciliul în Vadu nr. 191 județul
