DECIZIA CIVILĂ nr. 354/2009-
Ședința publică din 02 martie 2009
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimata contestator, cu domiciliul în nr. 89 județul B, împotriva sentinței civile nr. 7/LM/2009 din 07 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că s-a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 23.02.2009, precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă în baza art. 242 aliniatul (2) Cod procedură civilă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.7/LM/2009 din 07 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fostadmisă contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. -/30.07.2008 emisă de intimată și a fost obligată intimata să-i recalculeze pensia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.02.2007, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatoarea beneficiază de de urmaș după soțul ei care a ieșit la în baza deciziei nr. -/23.12.1986, iar la calcularea pensiei intimata a avut în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani, conform Legii nr. 19/2000.
Potrivit deciziei nr. 40 din data de 22.08.2008, pronunțată în recurs în interesul legii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art. 77 al. 2, raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Tribunalul a constatat că dreptul la pensie al soțului contestatoarei s-a deschis în anul 1986, astfel încât contestatoarea se încadrează în intervalul prevăzut de decizia nr. 40 din data de 22.08.2008, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit acestei decizii, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al persoanelor care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, deoarece aceasta este legea sub care s-a născut dreptul la pensie.
Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, este de 20 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa I de muncă și 25 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa II-a de muncă.
Soțul contestatoarei are o vechime în muncă în condiții speciale de 21 de ani, 10 luni și 8 zile după cum rezultă din buletinul de calcul nr. -/11.01.2005 și este îndreptățit ca la calcularea pensiei să-i fie luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, așa cum prevede art. 14 din Legea nr. 3/1977 și nu de 30 de ani așa cum intimata i-a calculat prin buletinul antemenționat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimata a fost înscrisă la pensie de urmaș în temeiul Legii nr. 3/1977.
S-a găsit în eroare instanța de fond referitor la interpretarea art. 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004 întrucât Legea nr. 19/2000 nu conține nici o dispoziție ce să impună aplicarea prevederilor sale la situații juridice anterioare adoptării ei, excepțiile de retroactivitate nu se prezumă, deci, în cazul intimatei nu pot fi aplicate dispozițiile articolului 20 litera b și articolului 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000. Voința implicită a legii noi de a se aplica la situații anterioare nu poate fi dedusă din circumstanțe echivoce ci trebuie expres prevăzută.
În ipoteza aplicării dispoziției instanței, în sensul determinării punctajului mediu anual prin împărțirea numărului total de puncte obținute la un număr de ani nerespectând un stagiu de cotizare ci beneficiul (reducerii vârstei de pensionare), ar însemna o greșită aplicare a legii, existând astfel chiar contradicții între considerente și dispozitiv.
Există o contradicție între termeni întrucât, deși se recunoaște că articolul 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004 se aplică intimatei, s-au coroborat cu acele înscrise în articolul 20 litera b și articolul 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8 și 9 Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata contestator a solicitat respingerea recursului.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
Recursul este neîntemeiat, sentința pronunțată de instanța de fond fiind legală și temeinică, raportat la starea de fapt și dispozițiile legale referitoare la recalcularea pensiilor din sistemul public.
Este adevărat că instanța de fond a motivat sentința pronunțată în temeiul deciziei nr. 40/22.08.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii deși această decizie nu a fost publicată în Monitorul Oficial, însă soluția pronunțată este legală și temeinică în raport de dispozițiile legale în vigoare.
intimatei, i s-a deschis dreptul la pensie în perioada în care avea aplicabilitate Legea nr. 3/1977 și tot în baza acesteia i s-au calculat și drepturile după deces. Prin decizia nr.-/30.07.2008a fost recalculată pensia de urmaș a contestatoarei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, ignorându-se activitatea desfășurată de antecesorul acesteia în condiții speciale ca miner subteran și prevederile OUG nr. 4/2005, emise de Guvern tocmai în ideea echității, care a consacrat principiul “la condiții egale de pensionare, pensie egală indiferent de anul ieșirii la pensie”.
Astfel, articolul 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual iar cuantumul fiecărei pensii se stabilește cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect față de care, corect instanța de fond a concluzionat că se aplică dispozițiile articolelor 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, întrucât altfel s-ar încălca principiul enunțat. Chiar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, neaplicarea acestuia ar duce la crearea unui tratament discriminatoriu pentru cei care au avut “neșansa” obținerii dreptului la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, aspect ce ar contraveni nu doar Constituției României, ce proclamă egalitatea de tratament, ci și al prevederilor legale internaționale în materie.
OUG nr. 4/2005 este un act normativ ulterior HG nr. 1550/2004, a fost aprobat prin Legea nr. 78/2006, are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, astfel că, în mod corect s-a concluzionat că prevederile articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004 au fost abrogate tacit întrucât nu puteau fi interpretate într-un mod ce să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensie, aspect corect reținut de instanța de fond.
Conform actelor de la dosar, soțul intimatei a lucrat în condiții deosebite de muncă, ca miner în subteran peste 20 de ani, situație față de care chiar Legea nr. 3/1977 stabilea drepturi speciale în sensul reducerii vârstei de pensionare, iar articolul 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres că pentru astfel de asigurați și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani grupa I-a și 20 ani grupa a II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform articolului 77 din Legea nr. 19/2000.
Raportat la aceste dispoziții legale susmenționate, este evident că prin soluția pronunțată instanța de fond nu a făcut decât să pună în practică prevederile legale în materie situației intimatei, dispoziție mai favorabilă, în caz contrar s-ar fi ajuns la o nejustificată raportat la persoanele pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat în baza Legii nr. 27/1966 sau a Legii nr. 3/1977, care îndeplineau de altfel aceleași condiții, motive față de care instanța de fond a interpretat corect, nu greșit, dispozițiile legale, neexistând o contradicție în termeni, criticile fiind neavenite.
Cât privește data la care s-au acordat drepturile în favoarea reclamantei, s-au avut în vedere chiar propriile mențiuni ale recurentei înscrise în decizia de recalculare și, totodată, dispozițiile articolului 1 aliniatul 1 din HG nr. 550/2004, articolului 3 aliniatul 1 și articolului 7 punctul 4 și 5 din OUG nr. 4/2005 – republicată, cu privire la etapele de recalculare și la data acordării drepturilor recalculate sau revizuite, criticile fiind nefondate. Adeverința emisă de Compania Națională a doar confirmă o situație anterioară ce trebuie avută în vedere la recalculare conform celor de mai sus.
Față de considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declaratde recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimata contestator, cu domiciliul în nr. 89 județul B, împotriva sentinței civile nr. 7/LM/2009 din 07 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 02 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – R – – –
decizie: /____________
Complet fond:,
în 2 ex.: /___________________
