DECIZIA CIVILĂ NR.361/2008-R
Ședința publică din 6 martie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
– – – – JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
– – – – judecător
– – grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B O,cu sediul în O,strada -,nr.6, județul B, în contradictoriu cu intimat contestator domiciliat în, nr.335, județul B, împotriva sentinței civile nr.794/LM din 23 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă intimatul contestator -personal, lipsă fiind recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii B
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:
Intimatului contestator -personal, învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Intimatului contestator -personal solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.794/LM din 23 octombrie 2007, Tribunalul Bihoraa dmis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință a dispus anularea deciziei nr.-/11.01.2007, emisă de intimată, pe seama contestatorului și a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia,prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, sens în care va emite o nouă decizie de pensionare, în favoarea contestatorului, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, ontestatorul a fost înscris la pentru muncă depusă și limită de vârstă în baza deciziei nr.-/15.11.1988. Prin decizia cu același număr din data de 11.01.2007. contestatorului i-au fost recalculate drepturile de pensie, în urma recalculării rezultând un punctaj mediu anual de 1.60986 puncte, punctaj care înmulțit cu valoarea punctului de a determinat cuantumul pensiei contestatorului.
Examinând contestația formulată prin prisma dosarului de pensie al contestatorului și a actelor normative incidente în materie, tribunalul a constatat că modul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei contestate este greșit, astfel, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie astfel încât să fie respectat principiul ” la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie ” precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr.4 din 3.02.2005.
Conform art.1.din OUG nr.4/2005 pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă; conform art.2. din același act normativ recalcularea prevăzută la art.1. se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor L 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Din coroborarea acestor texte de lege, tribunalul a reținut că, pentru pensiile stabilite anterior datei de 1.04.2001. determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, iar, contestatorul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă la data de 15.11.1988. fiind pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977.
Este adevărat că în conf. cu art.2. din Normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechime integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, însă, a reținut instanța de fond, aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile întrucât pe lângă faptul că acest act normativ are o forță legislativă inferioară ordonanței de urgență este și anterior adoptării OUG nr.4/2005 care consacră principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie. Prin urmare normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 sunt implicit abrogate prin intrarea în vigoare a OUG 4/2005, neputându-se vorbi despre o retroactivitate a legii civile prin aplicarea Legii nr. 19/2000 și pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a acestui act normativ ci,este vorba de aplicarea principiului “aplicării imediate a legii noi”, recalcularea pensiilor realizându-se cu începere de la data intrării în vigoare a OUG nr.4/2005. De altfel, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a L1 9/2000 cu pensiile pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 era imperios necesar a se aplica o legislație unitară, sens în care a fost adoptată OUG 4/2005 care face trimitere pentru toți pensionarii indiferent de data înscrierii la pensie la dispozițiile Legii nr. 19/2000. Dacă s-ar aplica art.2. din normele metodologice de aplicare a HG 1550/2004 care prevede aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor de a se uniformiza pensiile pensionarilor, nu va fi realizat niciodată întrucât s-ar aplica acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare.
În concluzie s-a reținut de prima instanță că, tuturor pensionarilor indiferent de data înscrierii la pensie urmează să li se aplice dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Din buletinul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei de pensionare contestate precum și din fișa de pensie aflată la dosar,s-a reținut de tribunal că, reclamantul a lucrat o perioadă de 27 ani și 4 luni în funcțiile de vagonetar subteran, trolist subteran, ajutor minier subteran, miner subteran, artificier subteran, la Întreprinderea Minieră și Exploatarea Minieră.
Potrivit art. 77 al.2. din Legea nr.19/2000 în situația asiguraților prev. la art.43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole. Ori, art.43. al.1. din Legea nr.19/2000 prevede un stagiu de cotizare de 20 ani, prin urmare intimata Casa Județeană de Pensii a determinat greșit punctajul mediu anual al contestatorului prin împărțirea numărului de puncte obținut de asigurat la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani încălcând astfel disp.art.77 al.2. coroborat cu art.43 al.1. și art. 20 lit. din Legea nr.19/2000, considerente față de care, tribunalul admis contestația formulată de contestatorul și în consecință a obligat intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare la determinarea punctajului mediu anual de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, sens în care va emite pe seama contestatorului o nouă decizie de pensionare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxei de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatul a fost înscris la pensie pentru depusă și limită de vârstă în baza Legii nr.3/1977, drepturile fiindu-i recalculate în baza nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005. A fost în eroare instanța când a interpretat art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 întrucât a apreciat că stagiul de cotizare utilizat la recalculare nu este cel impus de Legea nr.3/1977, ce reglementa vechime integrală în muncă de 30 ani la bărbați și 25 ani la femei ca și condiție necesară înscrierii la pensie ci, un alt număr de ani vechime în muncă, fără o fundamentare legală.
A încercat instanța alegerea altui stagiu de cotizare utilizat la calcularea punctajului mediu anual, invocând prevederile art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, făcând o interpretare ce excede normei. Nu poate fi aplicat principiul “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie” întrucât, nr.HG1550/2004 stabilește excepții de la acest principiu pentru cei cărora dreptul li s-a deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001, iar acestora stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Prin art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, legiuitorul a acordat beneficiul reducerii vârstei de pensionare celor ce au lucrat cel puțin 15 ani în grupa I de muncă ori 20 ani în grupa a-II-a, ori, instanța a făcut o confuzie între stagiul complet de cotizare pe care îl impunea Legea nr.3/1977 și anumite reduceri a vârstelor de pensionare, iar, în ipoteza aplicării dispoziției instanței, cei 15 ani nu reprezintă un stagiu de cotizare în înțelesul legii ci un număr de ani cu care se reduce vârsta de pensionare.
Există și o contradicție de termeni, prin motivare se recunoaște că art.2 alin.1 din nr.HG1550/2004 se aplică și intimatului, dar, s-a asimilat această dispoziție cu cea din art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977 ce se referă la persoanele ce au lucrat efectiv cel puțin un număr de ani în grupa I sau II de muncă și care au dreptul la reducerea vârstei de pensionare proporțional cu anii lucrați, dar, nu se face vorbire că aceștia ar reprezenta un stagiu complet de cotizare.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.8,9 Cod procedură civilă, nr.HG1550/2004.
Intimatul prezent în ședința de judecată, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Drepturile intimatului s-au acordat în baza Legii nr.3/1977 și au fost recalculate în baza nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005, ori, nr.OUG4/2005 a consacrat principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Art.2 din acest ultim act normativ enunțat, prevede expres că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, fiecare pensie se stabilește cu respectarea Legii nr.19/2000, tuturor situațiilor, indiferent de anul ieșirii la pensie, deci, faptul că, nr.HG1550/2004 a prevăzut excepții de la principiul enunțat, pentru cei cărora dreptul le-a fost deschis în intervalul iulie 1977-martie 2001 – nu are aplicabilitate cu atât mai mult cu cât nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, este ulterioară totodată și consacră expres principiul expus, criticile în acest sens fiind nefondate.
Chiar art.2 din Legea nr.19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, iar, inaplicarea acestuia ar duce la o vădită situație discriminatorie pentru cei ce au avut neșansa să obțină dreptul la pensie anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, aspect ce contravine chiar principiului egalității de tratament prevăzut de art.4 din Constituția României.
Este cert că, intimatul a lucrat anterior pensionării sale, în condiții deosebite de muncă, radioactive, grupa II de muncă, zona I de radiații, situație în care, chiar Legea nr.3/1977 stabilea drepturi speciale pentru reducerea vârstei de pensionare. Chiar art.43 din Legea nr.19/2000 prevede expres că, pentru asigurații ce au lucrat efectiv în grupa I,II de muncă, expunerea la radiații, prevăzute de art.20 lit.”b” și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani grupa I și 20 ani în grupa a-II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a acestor stagii conform art.77 din Legea nr.19/2000, acesta fiind de altfel fundamentul legal al admiterii acțiunii, criticile aduse fiind neavenite, nefiind făcută o interpretare excesivă.
Nu există în motivarea sentinței, aspecte contradictorii, ci dimpotrivă, s-a analizat corect fiecare act normativ și incidența, neincidența lui în speță. Mai mult, prin aplicarea dispozițiilor legale enunțate, instanța de fond a dispus deci aplicarea dispozițiilor legale în materie și la situația intimatului, dispoziția mai favorabilă, în caz contrar s-ar fi ajuns la o a acestuia față de cei pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, ce îndeplineau aceleași criterii, aspecte ce ar fi contravenit implicit nr.OUG137/2000 art.2 alin.1,2, apărările intimatului fiind justificate.
Ca urmare a celor expuse, nefiind incidente dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică, constatându-se că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr. 794/LM din 23 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 6 martie 2008 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
– – – – – –
Red.concept decizie –
Data:13.03.2007
Jud.fond / Fl.
dact.
data:19.03.2008
2 ex.
